39,409 matches
-
treceau în timpul prânzului pe trotuarele încinse, folosind umbrele înguste și aspre ca resturile unui tipar printre tălpi și tocuri. Și totuși, în colțul trăsurii puteai sta ușor înălțat, sprijinit comod, când aceasta o coti în zona albă a bulevardului, un curent ușor de aer aduse o adiere răcoroasă, o suflare dinspre șirurile de ferestre ascunse în spatele teilor, o boare de pământ umed. O să vedeți, domnule S., în București se poate trăi excelent... Și Leo Schachter amintea, prin statura lui de om
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
mai multe restricții, care nu priesc investițiilor. Dar au nevoie de noi, vedeți, au nevoie de noi. Și parola liberalilor, „prin noi înșine“, e în acest sens doar o dorință. În sufrageria mai luminoasă, legată de salon printr-un vestibul, curentul umfla perdelele albe ale ușii dinspre terasă. Herr Schachter îl servi pe tata-mare cu țigări dintr-o tabacheră de argint, el însuși își luă un trabuc dintr-un etui și-i tăie capul cu un cuțitaș. Se pălăvrăgește întruna, se
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
a fi fost un adversar „încă mai fără milă” decît Eminescu al liberalismului (ca și cum „să-și vază de trebile ei, Europa” ar fi o idee liberală), ținuta predilectă fiind la amîndoi aripa rosettistă a partidului, considerată de critic „întrupare a curentului mai înaintat, mai democratic” și el dă ca exemplu disputa parlamentară pe tema revizuirii Constituției, din „anul de grație 1883”, cum îl numește Cațavencu, acela pentru care prototipul istoric ar fi chiar C.A. Rosetti. Să recitim o pagină din
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]
-
două expresii artistice, sunt două atitudini spirituale și două modalități de a citi și de a înțelege lumea: ,,Căci bisericile gotice, scrie el, sunt ca niște prăpăstii inverse, suspendate, și tu stai pe fundul lor ca o aluviune adusă de curent. Iar ochii îmi fugeau întotdeauna la vitralii. Dar aici îmi dau seama că iubesc mai mult vitraliile sparte ale mozaicurilor bizantine. În catedralele gotice vitraliile sunt reci, cu toată luminozitatea lor. Aici, mozaicurile cîntă. Un cor de o armonie desăvîrșită
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13145_a_14470]
-
Cum, ești în România ?!” De fapt, eu stau aproape tot timpul în România. Ce mă mai frapează este că oamenii îmi citesc cărțile și foarte mulți înțeleg altceva decât am vrut eu să spun. Dar cred că asta e ceva curent: o carte se multiplică în funcție de cititor. Uneori, însă, mesajul se modifică, parcă, în mod exagerat. - Ce lucrări pregătiți acum ? - Ultima carte pe care am terminat-o tratează imaginarul climei și acum scriu, pentru editorul meu francez, o carte despre Jules
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
etc.), îi transforma rapid pe școlarii zeloși în informatori în devenire. În plus, pe lîngă delațiune, Plătică Jr. mai are ca ocupație și popularizarea unor teze istorice protocroniste, care, în 1974, trebuie să-l fi făcut pe Edgar Papu (teoreticianul curentului) să se simtă ca un magister în fața discipolilor cu matricolă și cravată tricoloră. La întrebarea, fals-naivă, a reporterului (“Dar tu nu știi de unde ne tragem noi, românii?”), micuțul Plătică răspunde în cel mai pur stil propagandistic al extremismului național-comunist: “Noi
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
a fost primit foarte bine - despre Literatură și politică în Republica Moldova, unde am încercat să dau o panoramă a vieții literare de dincolo de Prut în perioada postsovietică, unde vorbesc de rolul jucat de scriitori pentru conștientizarea maselor, precum și de principalele curente literare de acolo, cum ar fi conservatismul celor de la “Literatura și arta”, modernismul și europenismul cercului “Contrafort” - care merită, după părerea mea, toată lauda. - Între timp, v-ați preocupat intens de o ramură a literaturii comparate, de imagologie, și ați
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
lucrând în Canada, vine periodic la Paris, unde ne-am și întâlnit ultima oară. Este un om pozitiv, un inginer excepțional, pasionat de cunoaștere, de cultură, în general. Nu poți să aduci vorba de ceva, - că imediat te pune la curent. Am zis eu o dată, probabil în glumă, că excesul, fie și în cunoaștere, strică... Dar nici ignoranța tembelă de care ne lovim azi la tot pasul... Ce mă încântă la Dody, sunt paradoxurile lui rostite cu toată sinceritatea, cu tot
Filosoful cu blana portocalie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13240_a_14565]
-
criticii ce, defel antipatrioți, mai bine-zis patrioți în fondul axiologic al lucrurilor și nu la nivelul unui limbaj esteticește delegitimat, au ignorat-o pe drept cuvînt: „E mai mult decît firesc să ne întrebăm ce-ar fi trebuit să devină Curentul literar după instalarea în fruntea redacției a unui critic de talia lui Șerban Cioculescu, în vara lui 1941. În ciuda unei apariții foarte neregulate și Kalendele de sub conducerea lui Vladimir Streinu s-ar fi putut transforma într-o publicație mai puțin
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
fi publicat „lucruri îngrozitoare” despre „mine și despre familia mea”. Cu și fără exactitate Într-un editorial din ZIUA, Dan Pavel analizează discursul politic din ultima vreme al lui CVTudor. Potrivit analistului, “Corneliu Vadim Tudor este creatorul celui mai paradoxal curent politic postcomunist din lume - extremismul laș (...) Creatorul PRM și-a pus pecetea inconfundabilă asupra partidului. El este un « om lipsit de curaj și de sentimentul onoarei» cuvinte prin care Dicționarul explicativ al limbii române definește termenul de «laș». La fel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
în două secțiuni. Prima, Ubi sunt..., este o fascinantă incursiune în istoria poeziei, dacă vreți, pe urmele motivului și refrenului retoric, mergând din aproape în aproape pe firul lung al poeziei, dincolo de granițele secolelor, ale culturii și limbii sau ale curentelor poetice. (Uneori și dincolo de puterile mele în a face aici o prezentare pe măsură.) Șerban Foarță pleacă de la această secvență retorica și de la Villon, ajunge repede la Wittgenstein, Nichifor Crainic și Beckett, se întoarce la prorocul Zaharia, citează din Montale
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
cu zîne”, Perrault s-a distins și delimitat de contemporanele sale printr-o formulă unică a poveștii, cu o scriitură foarte rafinată, elaborată, deosebit de densă, care a absorbit și a integrat în doze variate doar ce i se potrivea din curentele și módele timpului. El este, după cum se știe, autorul a trei povești în versuri și a opt în proză, corpus extrem de redus, dacă ne gîndim că alți clasici ai genului au reunit o sută (Andersen) sau chiar două sute (frații Grimm
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
parte dintr-un amplu articol al lui Jean-Claude Maurin despre Cioran și Eliade. Nu știam de existența revistei, înainte de a primi noi înșine un fax al articolului cu pricina, nici de autorul ei, care, francez, după nume, e perfect la curent cu presa culturală din România, așa dar cu aproape toate reacțiile stîrnite la noi de cartea dnei Alexandra Laigniel-Lavastine, ca și cu alte lucruri din presa anilor ’30. De asemenea, dl Maurin știe bine culisele afacerii Lavastine din Franța, numind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
întrebări din religie, filozofie, politică și estetică. La aceeași masă a început lucrul la al doilea roman, care, deși nu a mai fost terminat niciodată, ar fi urmat să se cheme Le Printemps des Morts. Simpatizanții ei au format un curent numit clotildism, care a fost denunțat de biserică și i-a făcut pe șaizeci de opt adolescenți să se sinucidă extatic, aruncîndu-se în gol de pe Arcul de Triumf. Implicarea ulterioară a Clotildei în politică și religie a fost urmată de
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
Constantin Țoiu Cafenelei celebre din piața Saint Germain des Prés, Les deux magots, - unul din meterezele metafizice ale lui Sartre, - numele pe românește, i l-a dat pe ziua de 28 oct., curent, cu un puseu inspirat criticul Mircea Iorgulescu stabilit la Paris mai demult, invitându-mă la o cafea. Aventura am ținut s-o notez, întrucât face parte dintr-o istorie literară intimă... Mai fusesem o dată aici ceva mai înainte cu Dody
La doi magoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13363_a_14688]
-
Iuliana Alexa Osip Emilievici Mandelștam este una dintre figurile principale ale acmeismului, orientare literară conservatoare în fața avangardelor ruse de la începutul secolului XX. În acest curent istoria literară îi înscrie și pe Anna Ahmatova, Nikolai Gumiliov, Serghei Gorodețki. În general, mișcarea respingea simbolismul și futurismul zgomotos, pleda cauza clarității și a imaginilor concrete. Mandelștam a fost și unul dintre cei mai instruiți intelectuali ai epocii, cunoscător
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
treabă. Sînt multe bariere în ăia 50 km dintre Odorhei și Sighișoara, același ritual - mecanic, barieră, tren, mecanic, barieră, tren; facem mai bine de-o oră jumate, în vagon ar fi cald, dar ușile nu se-nchid bine și-i curent. Ajungem la fix la Sighișoara, dar la acceleratul de București nu mai sînt locuri. N-am mai mers în picioare de cînd eram în anul I (dacă stau să mă gîndesc, nu-i așa mult timp de atunci!). Mizerie cruntă
Drumurile noastre toate... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13387_a_14712]
-
din toamna lui 2003), lordul Ralf Dahrendorf este prezent cu un mic studiu intitulat Opt însemnări cu privire la populism. Iată-le, însoțite de notele Cronicarului: 1) delimitarea între populism și democrație „nu este totdeauna ușor de stabilit” (democrația ține poporul la curent cu politica și se bazează pe instinctele lui înalte; populismul flatează poporul și se bazează pe instinctele lui joase); 2) și 4) populismul e mai des de dreapta decît de stînga (depinde de cine se află la putere: populismul social-democraților
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
amintită - în legătură cu acest proiect de istorie literară. Spun aceasta pentru că autorul nu folosește nici unul dintre procedeele clasice de sistematizare a materiei, proprii unei istorii literare. Autorii analizați nu sunt grupați nici după criterii cronologice (generaționiste), nici după apartenența la presupuse curente literare. Așezarea lor în volum nu ține nici măcar de banala ordine alfabetică specifică dicționarelor de tot felul. Istoria este, de fapt, o culegere de studii monografice grupate pe ceea ce ar putea fi dominanta operei unui scriitor, în cele trei mari
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
trei urechi și doar un sfert de creier, se face un caiet de sarcini special în care participanții la licitație trebuie să aibă toți trei urechi și o bucățică de creier. O minte strălucită de la JURNALUL NAȚIONAL o ia împotriva curentului economiei de piață și le explică românilor ce dezastru ar fi fost în această iarnă dacă am fi avut o economie de piață. Cu alte cuvinte, în loc să ne luăm după cei care acuză guvernul pentru acest insucces, ar trebui să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
recent la dispoziția cercetătorilor. Pavel Șușară O simplă consultare - reală sau virtuală - a librăriilor și galeriilor de artă din întreaga lume ne produce un dublu efect: de perplexitate și, deopotrivă, de "gust amar" în fața neputinței de a fi permanent la curent (pentru a nu pomeni de achiziționare) cu tot ce se scrie, se comentează, se expune în jurul personalității sculptorului român Constantin Brâncuși. Grație tehnicii informatice, putem consulta totuși pe Internet fie site-uri precum www.brancusi.ro și www.brancusi.com
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
se menționează: "La Paris, unde ajunge în 1904, Brâncuși participa la mișcările avangardiste, îi frecventează pe Picasso, Modigliani, Rousseau, Delaunay, Léger, Tzara, Mân Ray, se împrietenește cu Satie și Duchamp. Dar aceste legături sunt strict personale, căci Brâncuși rămâne în afara curentelor artistice ale vremii, nu publică în reviste, nu da declarații. Cu toate acestea, a lăsat în urmă o moștenire unică a gândirii sale despre arta și aspecte ale vieții. Sunt rânduri notate pe caiete, pe hârtii disparate, pe paginile cataloagelor
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
cea mai pură esență, au contribuit la formarea unei personalități rare precum cea a lui Brâncuși, suscitând interesul colegilor de breaslă. Aceștia țineau să își demonstreze sentimentele de afecțiune față de sculptorul care, în identitatea să singuratica, se ținea departe de curentele emergente - de la abstracționism și cubism la neoplasticism -, fără a intra niciodată în competiție cu exponenții acestora". Ion Miclea, Brâncuși at Târgu Jiu Editură Grammar, București, 2003 "Brâncuși nu s-a rezumat la o simplă transpunere a motivelor arhaice și folclorice
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
lansează la începutul anului trecut Grația-Dizgrația (Ed. Vinea, 2003), volum distins în decembrie trecut cu unul din premiile pentru poezie ale Asociației Scriitorilor din București. E de citit textul de la lansare, cald și riguros, în care criticul ne pune la curent cu datele unei bibliografii la zi și cu citate bine alese din volume anterioare, astfel că imaginea poetului se completează și valoarea lui ni-l apropie definitiv. De citit, de asemenea, Demonul confesiunii, un fragment din proza aceluiași R.S.Ruba
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
rea." încât am sporit și martirologia veacului și istoria cruzimii! Fixat pe ceea ce numește versantul nocturn al istoriei, cel malefic "către care se îndreaptă, cu inexplicabilă obstinație privirile admirative, parcă halucinate ale actualei generații", Iordan Chimet va polemiza cu corifeii curentelor în cauză, cu o pasiune în care citim regretul, trauma, de a nu o fi putut-o atunci face, mai tânăr fiind cu o generație. Într-un special capitol, Cântecul de lebădă al României normale, 1920-1940, discută arcul de timp
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]