803 matches
-
deloc indistinct, pe cititorul de poezie îl interesează mai mult fragmentele propriu-zis poetice. De reținut, dintre acestea, seria bine articulată de poeme erotice, majoritatea adresate "ție,/ la sfârșitul/ tuturor cuvintelor/ care ar putea să vorbească/ despre tine/ ca împărăteasă/ și curtezană totodată" (Poem de dragoste) sau poemele într-un singur vers -construcții aproape silogistice ori apoftegmatice care aproximează marile realități ale ființei, în special dragostea ("Sânul ei ca o corabie a barbarilor" Vis fenician), solitudinea ("Sunt singur cu singurătatea în brațe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în cazul lui Flaubert, Baudelaire sau Zola, antrenează, în toată Europa, incepand cu anul 1880, o generatie întreaga la demascarea ipocriziei. Prototipurile feminine, definite în Dictionnaire thématique du român de mœurs. 1850-1914 (2003) sunt: mama a familiei, înger, amantă pasionala, curtezana devoratoare, prostituată [v.Hamon, Viboud, p.246]. Dacă în prima jumătate a secolului al XIX-lea locul femeii este mai mult pe piedestal, cea de-a doua jumătate produce o imagine mai puțin poetica. Pariziana din jumătatea a doua nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
demers când notă că Nana se transformă în mit, fără a înceta să fie reală [Flaubert, Correspondance, VIII, p.388]; într-adevăr, Zola a oferit sistematic două imagini ireconciliabile ale eroinei sale: ba față ușuratica, personaj construit pornind de la povestirea curtezanei lui Dumas-fiul, ba Venus, incarnare fascinantă și înspăimântătoare a forțelor sexualității. Mitul are o dinamică proprie cu legități specifice, denumite diferit: situații, scenarii, raporturi, relații invariabile, teme posibile etc.61. Vom face apel la câteva din cele mai reprezentative. Raymond
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
întruchipează. Michèle Sarde constată că stereotipul femeii franceze este: femeia-pisică, femeia-copil, femeia fatală, femeia care este fermecătoare, elegantă, experimentata, senzuala. Imaginea franțuzoaicei este cea de femeie seducătoare, amorala și amantă. În imaginarul francez și internațional, notează M. Sarde [p.28], curtezana este franceză, la fel cum mama este italiană, iar femeia-tractorist sovietică. Francezele întruchipează sexismul occidental în general, fantasme pe care inconștientul colectiv masculin ezita să le proiecteze asupra femeilor din propriile lor țări. Domeniul cel mai important al bărbatului francez
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
diversitate etc. Astfel, Stendhal a edificat un contrast între iubirea adevărată a provincialei Mme de Renal și dragostea inventată sau vanitoasa a Parizienei Mathilde de La Mole. În L'Education sentimentale, burgheza comme îl faut Mme Arnoux este femeia inaccesibila, în comparație cu curtezana Rosanette, iar pariziana Mme Dambreuse este o mondenă rafinată contrapusa provincialei sălbatice Louise Roque. Motivele și scenariile de a deveni Pariziana sunt multiple și diverse. Printre ele, un motiv comun este cel al doamnei Correur. Provenind dintr-o bună familie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de la Bretonne și nuvelele lui Maupassant. Orașului îi este propriu, în mai mare măsură decât oricărui alt spațiu, spiritul aventurii, în care se suprapun anonimatul și hazardul. Parisul a impresionat întotdeauna prin fascinația de erotism și elegantă, legată de numele curtezanelor, mondenelor și Parizienelor fantasme literare mai seducătoare decât femeile reale. 1.2.2. Portretul Parizienei: prozopografie, etopee, socium Îmbinarea prozopografiei, etopeei și sociumul-ui conferă formă și coerentă personajului 100 și dinamica românului. În monografia Portretul literar, Silviu Angelescu menționează: "Identitatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
bani pentru a-și cumpăra articole de modă. Dujardin scrie poeme, calificate de M.-C.Bancquart drept "tragedii moderne" [p.355]: Antonia, La Fin d'Antonia, Le Chevalier du passé, care prezintă, într-o acțiune inexistentă, personaje simbol: Amantă, Amantul, Curtezana, Bunica, Cerșetoarea, Virgina, Paris, Regii Magi. Eroii și antieroii trăiesc într-un Paris care este o anti-epopee: agresiv și deschis întâmplărilor. Pariziana romanesca este o istorie variată la infinit pe o temă care ține de spiritul fracez "aussi futile, aussi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
capabili Eugène Rougon și Aristide Saccard. Confruntarea real/ireal creează o permanentă atmosferă de spectacol, consemnata în La Curée: baluri costumate, personaje deghizate, spații organizate că scena. Astfel, reprezentarea La Blonde Vénus este o punere în abis care prefigurează carieră curtezanei în Nana. Concluzia este că limitele între cele două universuri sunt destul de vagi: "Ce monde de théâtre prolongeait le monde réel, dans une farce grave" [Nana, p.147]. Zola pătrunde în culisele actrițelor de meserie și ale virtuții, descoperind contrastul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
că ultimul urmărește un beneficiu de afirmare individuală ca entitate. În pofida riscurilor, femeile au recurs întotdeauna la adulter că la o formă a libertății 228. Acest lux, Pariziana și-l permite mai mult ca oricare altă femeie. Libertinajul ridică marile curtezane la rang de regine. Nana devine prototipul femeii galante, precum madame Bovary cel al femeii adultere. Fără o autonomie veritabilă, femeia se deda adulterului că unei șanse de valorizare. Amantul este, de regulă, rezultatul decepției și întruchipează aventură și plăcerea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
jours de réception au lieu d'un. Le jeudi, tous leș intrus venaient. Mais le lundi était réservé aux amies intimes" [Zola, La Сurée, p.271]. Pentru neofita Hélène Grandjean recepțiile amicale devin singurul eveniment în cotidianul sau retras 277. Curtezana Nana primește vizite că o mondenă: "J'ai répondu que madame recevait... Ces messieurs șont dans le salon" [Zola, Nana, p.58]. Dacă demimondena Nana vrea să impresioneze prin grandoarea recepției 278, doamna Anserre din contră prin restrângerea cercului celor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ierarhice, regulile stricte și interdicțiile majore de altădată. Goana nestăvilita după plăcere, proprie jumătății a doua a secolului al XIX-lea, apropie de asemenea clasele. Fenomenul neliniștește moraliștii, deoarece femeile oneste, gândindu-se să-și aducă înapoi soții, lupta cu curtezanele, împrumutându-le vestimentația, ținută. La Paris, constată contesă Dash în 1883, sunt mult mai multe femei greu de definit decât în alte orașe ale Franței. Dacă în provincie ele formează grupuri distincte, în capitala gradul de întrepătrundere este mult mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
caznaua militară pentru a o cuceri pe Nana, lipsește familia de noțiunea valorilor clasei lor350. Similitudinea s i ț u a ț i i l o r m a ț e r i a l e atinge cote de neînchipuit. Curtezana Nana devine și proprietara de domenii: "Vous savez, je suiș propriétaire... Oui, j'achète une maison de campagne" [Zola, Nana, p.165]. Muffat este capabil de a se ruină completpentru ea: "îl sentait qu'elle le possédait, îl aurait tout
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sur cette femme (...) éprouvant cette sorte d'obsession qu'exercent leș filles sur leș bourgeoises leș plus dignes" [Zola, Nana, p.191]. Un punct culminant în ascensiunea socială pot fi considerate propunerile de căsătorie pe care le fac persoanele nobile curtezanei Nana. "Lovitură de teatru" constă în faptul că Nana respinge această idee354. Etapă cea mai interesantă este cea a transformării lui Nana în mondenă (un rol care îi reușește) și procesul de mitizare inerentă 355. Mișcarea descendentă oferă exemplele cele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
societatea. Totul favorizează ridicarea și reușită, în acestă epoca, a demimondenei: atmosferă de sărbătoare, febra de îmbogățire, succesul vodevilului, apariția numeroaselor teatre mici și a locurilor de distracție ușoară, foarte la modă. Ele furnizează și lansează un număr mare de curtezane: "Leș hommes ne șont pas heureux avec leurs femmes et leș trompent avec d'autres, en particulier avec celles capables de jouer un rôle, d'où l'importance des courtisanes qui șont en même temps des actrices ou des cantatrices
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
îl faut, femeia de lume, dar în afara faubourgului Saint-Germain" [ibidem, p.144]. La grande dame este un mit al Vechiului regim, ea este înlocuită cu o altă figură esențială la femme comme îl faut, categorie în care se strecoară și curtezanele de lux [v. Butor, p.57-59]. "Malgré să carapace, la femme comme îl faut se comporte intérieurement comme une courtisane. C'est la bourgeoisie qui conserve le mieux l'apparence de la moralité" [ibidem, p.92]. 353 "Îl n'est pas
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
textele istorice redactate și expuse de Procopiu pe parcursul vieții!). Considerată de unii "anecdotică", de alții "grotescă" și "pornografică" (cu precădere în capitolul 9, unde autorul ne povestește, cu amănunte picante, felul în care Teodora a ajuns împărăteasă a Constantinopolului, din curtezană de mîna a doua, ca urmare a unui decret imperial), istoria lui Procopiu este, în fond, un studiu antropologic, încercînd să pătrundă în mentalitățiile obscure din spatele evenimentelor politice și militare. Dacă ar fi să căutăm o motivație absolută a alcătuirii
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
expresive, străbătute de o undă discretă de ironie. Piesa de rezistență rămâne proza scurtă Clarimonde (1836), descriind iubirea damnată a unui preot torturat, din specia Bernanos, de tentațiile cărnii, dar și de semnificațiile existențiale ale păcatului. Romuald se îndrăgostește de curtezana Clarimonde, care se dovedește a fi un vampir cu chip de femeie, un sucub. Numai intervenția bătrânului părinte Sérapion, care stropește creatura și sicriul care o adăpostește cu apă sfințită, pune capăt dominației răului. * * * Mai puțin cunoscut în afara spațiului anglo-saxon
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
artei. Ultimul capitol este consacrat pictorilor vieții moderne, și în acest caz a fost necesară o selecție printre graficieni și pictori de bas-étage. Decadentismul este diseminat ca fapt monden, un demonism minor al frivolităților de café-concert, al vieții luxoase ale curtezanelor metropolitane. Pe un alt palier social decât la Tolouse-Lautrec, mai apropiat de cel pe care Baudelaire îl desemnează drept "pictorul vieții moderne", Constantin Guys, Emilian Lăzărescu ilustrează viața pariziană trepidantă, care constituia un model prestigios de decadență, cu scene de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
iar Munch aplică după un cod decadent inversiunea malefică, acel "de-a-ndoaselea" pe care Gilbert Durand în Arte și arhetipuri îl înregistra printre mitemele decadente, făcând să apară în chiar datele unei iconografii consacrate maternității figura de semn opus, a marii curtezane, a voluptuoasei. Avem un tablou al anxietăților privitoare la natura duală a femeii, a respingerii în chiar corporalitatea ei a maternității, dar și a unei funcții determinate civic a sexualității. Femeia fatală este o antimadonă, este Fiara (1902) sau Vampirul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
subiectul lui: Tablourile sale sunt ființe întregi înzestrate cu suprasimțuri rafinate. Domnul Pallady tot visând, gândește însă și răscolește nevăzute simboluri"372. În spațiul visului, al transei, al extazului, au loc sublimările alchimiei estetice simboliste, prin care venerica femme fatale, curtezana, se transformă în eterica femme fragile. Dacă Arghezi optează pentru o direcție a procesului alchimiei simbolisto-decadente, acest fapt nu exclude și reversibilitatea sa. "Nudurile lui sunt numai pe jumătate nuduri, dacă se poate zice astfel și se poate, căci ele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin succesul piesei sale, Salomé, scrisă în 1893 și apărută în 1894); cariera decadento-simbolistă a personajului fixează, printre reperele edificatoare Trei povestiri (1877) -, cartea lui Gustave Flaubert. Salomeea lui Flaubert constituie expresia de sensibilitate decadentă a unei femme fatale: nu curtezana pentru care viciul constituie o a doua natură, ci nimfeta, statut ambiguu în care feminitatea relevă condiția originară a răului încarnat în malefica fecioară. Feminitatea în stare pură, originară, relevă cruzimea și, paradoxal, un viciu funciar, instinctual, de dinainte de păcat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca o simbioză dintre tema "vanității", specifică secolului XVII, și a reflecției düreriene, pe care Victor Ieronim Stoichiță o înregistrează în seria Magdalenelor pictate de acesta. Melancolia întruchipată adesea de Magdalena apare mai mult decât ca o expresie a prototipului curtezanei penitente (meretrix paenitens), (e.g. Thaïs a lui Parmigianino, personaj revalorizat de estetica decadentă în seria de femmes fatales), ea face trecerea "de la ambianța ermetică la cea devoțională"559. Atât în Magdalena Terff, cât și în Magdalena Wrightsman, Magdalena se află
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al cărui posterior apare dezvelit, cu sugestia unei lubrice activități, stă vertical între deschiderea acestor aripi, purtând la rândul ei aripi de înger, arcul și tolba de săgeți din bagajul tradițional al amorașilor care o însoțesc pe Venus. În locul chipului curtezanei se află un craniu, iar mâna ei scheletică ține capul unui bărbat pe care-l contemplă. Moartea luxurioasă deghizată în femeia venală, prostituata malefică, prezidează acest conclav al exacțiunilor venerice prin care bărbatul își pierde capul, iar virtuțile sunt decadent
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și Oliver Hardy, în comediile „Auleu, nevastă-mea” (1931), „Stan și Bran se căsătoresc” (1932) sau „Stan și Bran la Hollywood” (1938), divina Greta Garbo, în „Grand Hotel” (1933) - alături de Joan Crawford și John și Lionel Barrymore - sau „Susan Lennox - Curtezana” (Susan Lennox - Her Fall and Rise) (1933), cât și pe Clark Gable, în „Titanii cerului” (1933). Organizarea de baluri, serate și „ceaiuri dansante” Cunoscut, îndeobște, drept un spațiu al tristeților provinciale, Bacăul a fost, în egală măsură, și un oraș
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
40 în care se vorbește despre această noțiune) care leagă aici structura explicativă de structura narativă ? Poate fi aici vorba de o operație de inserare ? Textul 5.2. Balzac: Mersul ocnașului În partea a patra a romanului Strălucirea și suferințele curtezanelor, Balzac întrerupe un moment firul narativ pentru a explica despre ce vorbesc delincvenții care îl privesc pe J. Collin, alias Vautrin, alias Înșeală-Moartea, deținut care se află la poartă 31: (12) " Nu e popă, îi zise Firișor-de-Mătase lui La Pouraille
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]