678 matches
-
deșertăciunii - de sorginte biblică, dar și cu imagini din eminescianul Memento mori -, este convertită cu timpul din apatie și insensibilitate în exaltarea sublimului conștiinței în sens pascalian - „trestie bătută de vânt”; poetul crede în iubirea care „apropie ceea ce spiritul nu cutează” și, mai presus de orice, trudește răbdător și tenace să încredințeze că prin poezie cuvântul poate să-și redobândească funcția creatoare și să redea demnitatea și eliberarea. Volumul Vămile Pustiei (1969), dedicat lui Dumitru Stăniloae și purtând drept moto un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
împregiurări favorabile și, prin urmare, poate nici odinioare nu s-ar pute face de însăș mănăstirea, când folosul țării cere ca nu numai să se înființeze asemenea baie, ci pe totdeauna să se statornicească chiar și pentru folosul mănăstirii, subscrișii cutează a nădăjdui că înaltul guvern va lua în binevoitoare considerație motivele și însemnătatea unei băi naționale și că va încuviința și va înlesni împosesuirea locurilor, a pădurilor și a petrelor de fer aflătoare pe moșia Bistrița a monastirii, sub următoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dar înșelat, jefuit, trădat, va nimeri într-o închisoare maramureșeană (Hust). Scapă și de acolo în 1587, ia din nou calea Europei de Apus (Viena, Veneția, Roma), cu gândul de a obține iar tronul Valahiei. Bizuindu-se pe prietenii occidentali, cutează să meargă chiar la Stanbul, în 1589, spre a-și pune în practică planurile. Adversarii sunt însă mai puternici și mai abili. P.C. va fi întemnițat în fioroasa Edicule și apoi trimis - se pare după ce fusese mutilat - în exil în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
articolul terminal este subțire și ascuțit, având jumătate din lungimea articolului 2. Pronotul oval, convex, marginile lui laterale fiind lipsite de o bordură vizibilă. Baza pronotului prezintă 4 gropițe adâncite, care uneori pot lipsi. Unghiurile posterioare ale pronotului nu sunt cutate. Elitrele ovale, puternic convexe, lasă descoperit parțial sau total pigidiul. Mezosternul și baza metasternului prezintă câte o carenă mediană. Metasternul lung, adesea mai lung decât abdomenul. Trohanterele picioarelor posterioare extrem de alungite, iar femurele sunt măciucate. Tibiile ușor îngroșate spre vârf
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
ale pronotului prezintă câte o gropiță bazală adâncită. Scutelul mic. Elitrele bombate, ovoide, ușor lățite și rotunjite posterior, ele lasă uneori descoperit vârful pigidiului. La baza fiecărei elitre se află o gropiță prevăzută cu o pubescență tomentoasă și o suprafață cutată în dreptul umerilor. Aripile membranoase lipsesc. Prosternul scurt, iar mezosternul prezintă o carenă înălțată. Metasternul alungit, dar mai scurt decât abdomenul. Episternitele metasternului sunt acoperite de elitre. Primul sternit abdominal, în partea sa mediană mai lung decât sternitul 2, sternitele 2-5
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
care cele mediane sunt mai accentuate. Elitrele de 3 ori mai lungi decât pronotul, ușor lățite median, cu vârfurile trunchiate. Unghiul sutural al elitrelor drept, prevăzut cu un vârf ascuțit. Baza elitrelor cu 2 gropițe adâncite, iar umerii elitrelor sunt cutați. Suprafața elitrelor are o punctuație fină și rară, fiind acoperită cu o pubescență gălbuie, fină. Specie montană răspândită în Munții Carpați. l=0,8-0,9 mm. 3 Eutheia schaumi Kiesenwetter Capul negru. Pronotul roșcat-maroniu cu o pată discală întunecată, iar
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
și o metresă a lui Nero în dosarele Cayce! Este vorba de o consultantă care suferea dintotdeauna de o malformație a spatelu i ș i de diverse mutilări prin accidente: Fiind una din însoțitoarele acelui om care a pe rse cutat Biserica atât de mult și punea să i se cânte la vioară în timp ce Roma ardea, iată motivul pentru care entității i s-a desfigurat corpul încă de la naștere. ( Lectura 5366-1 ) “ Acum înțelegem mai bine cum trebuie privite cuvintele lui Isus
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
preeminența. Și 116 sunt lucruri pe care nu le încalcă: se supune lui Agamemnon și i-o cedează pe Briseis pentru că, oricât l-ar irita, trebuie să-i recunoască ascendentul ierarhic și, pe de altă parte, pentru că, spre deosebire de Diomede, care cutează să-i înfrunte pe zei (pe Afrodita, pe Ares, lovindu-i, rănindu-i), Ahile, orice ar zice uneori, pune voința lor hotar între sine și orice exces neîngăduit de ei, acceptând până și să dea înapoi alor săi leșul lui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Lacrimile vin așa de ușor în ochi. Le simt ca pe o mângâiere a mâinilor tale pe obrazul copilăriei mele. Deși nu mi-ai spus niciodată cuvinte aspre, deși nu mai oprit și nu mi-ai interzis ceva, acum nu cutez să scriu despre tine. Mă tem să nu te supere cele ce scriu; mă tem să nu te murdărească cuvintele mele; mă tem ca nu cumva îngustimea cuvintelor mele să nu șifoneze nobila cuprindere a gândurilor și a simțămintelor tale
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ca să nu‑i privească mai curând ca zei decât ca simpli muritori. Al treilea, pentru ca puterea lui Dumnezeu să strălucească mai mult servindu‑se pentru a Învinge și a răspândi credința În numele Său de oameni Încercați de nenorociri și perse‑ cutați din toate părțile. Al patrulea, pentru ca răbdarea sfinților Însăși să apară cu mai multă strălucire și ca să se vadă că ei nu servesc lui Dumnezeu din interes, ci pentru că au pentru El o iubire curată, pentru că, În mijlocul tuturor nenorocirilor lor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Ibidem, p. 126. footnote> . Astăzi calificativul mioritic, folosit mai ales în discursurile de bășcălie, are cele mai nefericite conotații (a fi mioritic pare a fi sinonim cu „a fi purtător al unei grave maladii infecțioase“), așa încît mai nimeni nu cutează a-l folosi la modul serios. Desconsiderarea valorilor românești, deloc nouă ca atitudine, nu-i caracterizează pe adevărații reprezentanți ai culturii române, ei înșiși emanații ale spiritului național, ci pe fețele subțiri, pentru care naționalul îngustează, sugrumă. Cîndva un scriitor
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Ca și când n-ar fi viața-mi, ca și când n-aș fi fost...” (M. Eminescu) Optativultc " Optativul" Subiectul vorbitor este direct interesat în desfășurarea acțiunii verbale; realizarea acțiunii este dorită de el: „Ar zâmbi și nu se-ncrede, ar răcni și nu cutează...” (M. Eminescu) În limba vorbită, dorința se exprimă cu o intensitate specială, în propoziții exclamative, în a căror structură optativul verbului-predicat este precedat de conjuncția de: „Of! de-ar veni iarna, să te mai dau odată la școală undeva...” (I.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
românesc cu spațiul mioritic. Astăzi calificativul mioritic, folosit mai ales În discursurile de bășcălie, are cele mai nefericite conotații (a fi mioritic pare a fi sinonim cu a fi purtător al unei grave maladii infecțioase), așa Încît mai nimeni nu cutează a-l folosi la modul serios. Desconsiderarea valorilor românești, deloc nouă ca atitudine, nu-i caracterizează pe adevărații reprezentanți ai culturii române, ei Înșiși emanații ale spiritului național, ci pe fețele subțiri, pentru care naționalul Îngustează, sugrumă. CÎndva un scriitor
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
spălării nisipurilor au fost imaginate diferite dispozitive. Metoda care prezintă interes și prin latura sa romantică este utilizarea blănii de oaie. Apele rîurilor treceau peste lână și micile particule de aur aderau la ea. Prin urmare legenda lânii de aur cutată de Jason În regiunea Colchis a Anatoliei, are la bază o realitate practică. Avantajul folosirii lânii era ca aceasta putea fi ușor Îndepartată prin ardere, aurul rezultând În urma acestui proces simplu de separare. În Egipt, recuperarea aurului din nisipurile râurilor
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
bucată de loc a Moldovei, pe unde s-au pus pajure ca însemne, este în stăpânirea împăraților Maria Tereza și Iosif al II-lea”, avertizând că „orice poruncă de la Poarta Otomană ori de la Divanul de la Iași, nimeni să nu cuteze a asculta, ci toate ordinele vor veni de la Măria Sa, generalul baron Splény și a oamenilor Măriei Sale” <footnote Arhiva Muzeului Județean Suceava, inventar 4329, p. 13-14. footnote>. La 12 octombrie 1777, locuitorii din teritoriul anexat de Curtea de la Viena au fost
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f..c. Spilocea pomi Fr., sin Fusicladium dendriticum (Wallr.) Fuck. Miceliul se dezvoltă subcuticular și formează în momentul fructificării strome pe care apar conidiofori și conidii. Conidioforii sunt bruni, unicelulari, cilindrici, mai dilatați la bază și ușor cutați la partea superioară. Conidioforii joacă rol de fialide și formează la partea superioară conidii bicelulare, piriforme, de culoare verde-măslinie, care la maturitate măsoară 16-30 x 6-9 µm. Pe frunzele căzute toamna, ciuperca continuă să ducă o viață saprofită, iar primăvara
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
siajul seminarului lui Raymond Aron, grupează mai degrabă universitari liberali precum Alain Besanșon, chiar socialiști ca Pierre Hassner. și unii, și ceilalți se mișcă, totuși, într-un univers intelectual îngrădit, dominat de figura „intelectualului progresist”, refractar față de o teorie ce cutează să compare barbaria nazistă cu... speranța comunistă. Trebuie așteptate expansiunea disidenței* în URSS, publicarea în Franța a operei-far a lui Aleksandr Soljenițîn, Arhipelagul Gulag, dar și lucrarea de mediere întreprinsă de istoricul Franșois Furet, precum și de către revistele Esprit, le Dîbat
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Îl Însărcinează să-mpuște pe oricine ar Încerca să pătrundă În grădină. Stăpânul se preface Într un om hâd, intră În grădină iar paznicul grădinii Îl Împușcă, după care se cunună cu mama lui, rămasă văduvă. Într-o zi Îl cută femeia În cap și găsește acul Înfipt demult sub piele, la ureche. Atunci și-a dat seama că e feciorul ei, care și-a omorât tatăl, Întocmai cum au prorocit ursitoarele . Omul apare În aceste narațiuni ca fiind supus unui
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să se mărite doar cu acela care e În stare să se ascundă de trei ori atât de bine, Încât ea să nu-l poată descoperi cu oglinda ei fermecată: cel care e Învins În această Întrecere Își pierde viața. Cutează porcarul. Forțele naturii Îi sunt apropiate, un vultur Îl ascunde În nori În prima zi, a doua zi un pește În adâncul mării. A treia oară un duh al pădurii Îl preface Într-un trandafir și-l fixează În spatele coroanei
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
rânduri, preeminența. Și sunt lucruri pe care nu le încalcă: se supune lui Agamemnon și i-o cedează pe Briseis pentru că, oricât l-ar irita, trebuie să-i recunoască ascendentul ierarhic și, pe de altă parte, pentru că, spre deosebire de Diomede, care cutează să-i înfrunte pe zei (pe Afrodita, pe Ares, lovindu-i, rănindu-i), Ahile, orice ar zice uneori, pune voința lor hotar între sine și orice exces neîngăduit de ei, acceptând până și să dea înapoi alor săi leșul lui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
un anume om. A1-B1, A2 B2 și A3-B3 marchează dome niul lucrurilor materiale prin combinația dintre esse naturale și esse materiale. A4-D4, A5-D5 și A6-D6 marchează domeniul lucrurilor imateriale prin combinația dintre esse naturale și esse immateriale. Totuși, trebuie fă cuta o precizare referitoare la domeniul lucrurilor imateriale: intelectul este imaterial, neavând un organ; însă, în starea lui naturală, va fi întotdeauna intelectul unui om, altfel spus, va fi întotdeauna unit cu materia unui trup. Din acest motiv, în starea lui
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mărturii operei, despre ferestrele și capcanele ei, ba chiar despre eventualele neîmpliniri. ,,<<Dăinuirile...>> nu este o carte cum sînt cărțile de obicei “ ne avertizează de la început autorul. ,,<< Dăinuirile...>> sînt un muzeu ce vorbește cu slove întinse pe carte și cine cutează a înlătura un cuvînt scapă drum destrămărilor împletiturii întregi, iar grăirea dintrînsele nu vrea să fie citită oricum, că se toarce ea singură într-o zvonire ușor tărăgănată, cu două silabe mai slabe și una mai tare“. Este așa dar
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
devenit fatalistă, ceea ce a contribuit la anularea oricărei inițiative de emancipare și a indus starea de a se complăcea în condiții de existență deplorabile, prin reducerea idealului vieții la simpla supraviețuire. De aceea, în vreme ce Vestul european cultiva omul activ, care cutează la înălțare (așa cum demonstrează elocvent stilul gotic), Estul și, în mod deosebit, românii cultivau omul umil și expectativ, care îngenunche și se prosternează. În acest climat, nu s-a putut dezvolta pasiunea pentru progres și acțiune, care să conducă la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
XIV, XV și XVI se consacră în chip covârșitor (ceea ce pentru cel de-al XV-lea secol nu înseamnă și exclusiv) transferării și asimilării de texte, acumulării de informație într-un demers în care „ intervenția” este încă sporadică și nu cutează a depăși limitele unor modeste „localizări”. Câmpul literaturii este dominat de textele „împrumutate” (apropriate în cadrul acelei circulații facilitate de „universalismul” ortodox), scrieri bizantine de primă mărime, dar și opere ale cărturarilor sud-slavi. Aceste scrieri compun un fond de informare și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
de maxima autoritate politică clasei intelectualilor” (49). „Prin această lege universală și pentru totdeauna valabilă, hotărâm așadar ca de acum înainte nimeni să nu mai aibă îndrăzneala de a nedreptăți în vreun fel pe un om al școlii, nici să cuteze a-i provoca vreo daună...” „Dar dacă cineva ar voi să pornească o acțiune juridică împotriva vreunui om al școlii din vreo pricină oarecare, să le fie acordată oamenilor școlii posibilitatea de a alege să vină la judecată înaintea domnului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]