682 matches
-
sau domenii tabu pentru gândirea pedagogică modernă. Încătușată în regulile metodei științifice, gândirea modernă nu a îndrăznit să se aventureze în zone ale formării personalității umane care păreau interzise demersurilor experimentale și interpretărilor raționale, logico-matematice. Gândirea curriculară postmodernă a escaladat cutezător și fără scrupule aceste granițe fantomatice ale spiritului, creând premisele unei noi concepții despre formarea personalității umane și predestinarea omului prin educație și cultură. S-a creat, astfel, un imperiu pedagogic vast care, deocamdată, pare diform și fără orizonturi clar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
e totdeauna eboșa unui lucru, pregătirea unui tablou, în timp ce schița care este viața noastră nu e deloc o schiță, o eboșă fără tablou”. Copiii noștri, care au fost pionieri, și-au văzut de copilărie, s-au abonat obligatoriu la revista Cutezătorii, urmând exemplul nostru ca abonați ai Scânteii, și au participat la acțiuni pionierești care confiscaseră ideea de școală și educație. Din întâmplare, am găsit recent - și bine că le-am păstrat - numerele acestei reviste din anul 1980 și am constatat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
etc. - mai spuneau ceva băieților. și, pentru a ilustra conținutul absurd al informațiilor oferite de această revistă, voi enumera elemente ale universului lingvistic ce descria imaginarul fantastic atribuit copiilor: exemple grăitoare, hărnicie pionierească, elan revoluționar, atașament patriotic, cutezanță tinerească, idealuri cutezătoare etc. Mi-aduc aminte că, la un moment dat, fiul meu, venit acasă de la școală, mi-a spus că are de scris o compunere despre un comunist pe care îl cunoaște, pe care urma să-l descrie ca un om
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
părea infinită. Proiectele exotice, imposibile, aveau nuanțe science fiction. Se spunea că cea mai actuală lucrare tehnică a pionierilor din Urziceni era instalația pentru folosirea apei reziduale menajere în vederea extragerii alcoolului metilic și a producerii energiei electrice, iar cel mai cutezător proiect tehnic de perspectivă la Oltenița și Buftea(!) erau sistemele de transformare a valurilor în energie electrică, mecanică. Ficțiunea se referea la întreaga societate, dar avea un limbaj specializat, de lemn, pentru fiecare sector al vieții și al vârstelor. Pentru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
didactică: „Comandantul instructor de unitate organiza activitatea pionierilor, de la primirea de noi membri până la îndeplinirea sarcinilor de colectare. Acestea erau colectarea de hârtie, de fier vechi, de plante medicinale. Dar trebuia și sa ne îndeplinim planul de abonamente la revistele Cutezătorii și șoimii patriei. Comandantul instructor răspundea și de «agitația vizuală» din școală, adică trebuia să fie atent câte tablouri cu tovarășul erau în școală, unde trebuiau agățate, răspundea de steaguri, sloganuri, insigne, panouri slăvind regimul... Un alt coșmar era creșterea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pâclă deasă/ Și ca o babă-n haine de mireasă,/ Cu trena lungă încâlcită-n spini,/ Se plimbă toamna prin grădini/ [...] Pe stradă trece-un mort calic,/ Vântul merge după dric” (Preludiu de toamnă). Deseori imaginile rezultă din asociații mai cutezătoare: „Și-atârnă noaptea zdrențele pe ramuri,/ Își bagă luna nasul bleg pe geamuri; Strivit în pumni de nouri, cerul des/ Îngenunchează mohorât pe zări/ Și drumul singur rătăcit pe șes/ Se-afundă, șchiopătând, în depărtări...”. Ceea ce pare însă fidelitate neabătută
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
surpriză, pentru ca, la un moment dat, comentatorul să submineze habitudinile și să propună o rețea de idei ce nu mai are nimic de-a face cu locurile comune. Asocierile, întemeiate frecvent pe antifrază și paradox, intră într-un joc riscat, cutezător, teribilist chiar. Țintele sunt absurditatea actului critic, refuzul poeziei, tragedia limbajului, scientismul poetic și multe altele. Semnalabil și în alte lucrări, comparativismul va monopoliza în Călătoriile epocii romantice (1972) structurarea materiei și perspectiva comentariului. Tendința autorului de a inventaria exhaustiv
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
din Potirul profanat (1946) și Spre oază. În marmora neagră (1947) reprezintă punctul de sus al literaturii lui M. Rădăcinile folclorice sunt susținute de reconsiderarea propriei vieți prin prisma baladei populare Meșterul Manole: „Sunt eu Manole, Meșterul / Sunt eu acelaș cutezător zidar / Care-am pornit în zadar / Cel mai mare templu lui Dumnezeu?” (Manole, meșterul). Sacrificiul dragostei pare a fi și el zadarnic: „În zori, / Peste inima, fără tine rămasă, / Goală, / Se înalță trufașa catedrală, / Oare dac’aș săpa în temelie
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
Mureșan, țărani. Urmează școala primară în Vultureni, apoi Liceul „George Coșbuc” din Cluj. Se afirmă în cenaclurile și la concursurile naționale de creație literară ale elevilor și debutează la vârsta de paisprezece ani, cu poemul Gândurile amiezii, publicat în revista „Cutezătorii” (1969). Student la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității din Cluj-Napoca (1977-1981), face parte din redacțiile revistelor „Napoca universitară” (1977-1978) și „Echinox” (1979-1980). Frecventează cenaclurile literare Echinox și Napoca, Cenaclul Asociației Scriitorilor din Cluj, cenaclul Saeculum ș.a. Participă la concursurile și
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
de povestiri se ocupă, fără a exclude filonul detectivistic, de tema adiacentă a terorismului „de culise”, concretizat în episoade cu aventuri „la cabană”, ca în Narațiuni detective într-un tempo clasic, monoton (1978). Incluse în colecții populare, adresate atât tinerilor - „Cutezătorii” (Frumusețea pietrei nevăzute, 1965, Aventură și contraaventură, 1966), cât și adulților - „Scorpionul” (Strania poveste a „Marelui Joc”, 1982), „Aventura” (Chirie pentru speranță, 1968, Înotătorul rănit, 1969, Speranță pentru Marele Vis, 1975, Speranță pentru speranță, 1980, Balada căpitanului Haag, 1984), „Sfinx
NEAMŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288388_a_289717]
-
genere, putând fi revendicate și de filosofie, și de literatură. Ele i-au creat nu doar un prestigiu științific, ci și o autoritate morală cum puțini au avut, tânărul savant exercitând asupra unei părți din intelectualitatea umanistică o covârșitoare influență. Cutezătoarea lui sinteză Getica (1926) va reprezenta mai mult decât „o etapă importantă” în evoluția arheologiei românești, rămânând vie prin dimensiunea creativă. Om de știință riguros până la fanatism, mergând cu probitatea până la citarea (cum el însuși menționează) chiar și a „celui
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
este urmat în 1973 de ciclul de versuri Mona Lisa, cu o prezentare de Gheorghe Tomozei, în suplimentul „Biblioteca «Argeș»”. În 1981 îi apare volumul de versuri pentru copii Ochiul de basm. A colaborat la „Argeș”, la publicațiile pentru copii „Cutezătorii” și „Luminița”, la „Amfiteatru”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „România literară”, „Vâlcea literară” ș.a. Este laureată a concursurilor de poezie „Nicolae Labiș” (Suceava, 1973), „Dragoș Vrânceanu” (Râmnicu Vâlcea, 1983) ș.a. N. este o poetă pentru care copilăria există nu numai
NOVAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288489_a_289818]
-
ou La Sagesse des femmes (1923); instantanee și reflecții de călătorie - Exactitudes (1930); proza memorialistica - Le Livre de mă vie (1932). Lirica din Le Coeur innombrable coboară, prin nostalgia modernilor, în clasicitatea mitică, dionisiaca, si celebrează, cu un senzualism de „cutezătoare”, „fierbinte violență”, frenezia vitală - chiar moartea e paroxism al jubilației, „că fructul în strivire” -, punând sub semnul lui Pan și al faunului un eu poetic neînfrânat, pulsând de hedonism tragic: „Trăiți; nu va lipsească iubirea, furia și dorința./ Biete fapturi
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
Liceul „I. L. Caragiale” din Ploiești, absolvit în 1955, și urmează Școala de Literatură „M. Eminescu”, apoi Facultatea de Filologie a Universității din București, luându-și licența în 1960. Lucrează ca redactor la „Viața militară”, „Luceafărul” și ca redactor-șef la „Cutezătorii”. Debutează în 1953 la „Tânărul scriitor”, și editorial în 1962, cu placheta de versuri Nopțile albe ale orașului. Stăpân de la început pe elementele prozodiei clasice, N. se înscrie și tematic în linia tradiției, liricizând simțăminte trezite de iubirea de țară
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
București), prozator. Este fiul Rașelei (n. Marcu) și al lui Vasile Pancu, funcționar. Începe cursurile liceale la Iași, terminându-le la București în 1947. Este imediat angajat ca redactor la Radiodifuziunea Română (1947-1958), apoi în cinematografie (1959-1962) și la revista „Cutezătorii” (1967-1969), unde îl lansează pe Mircea Sântimbreanu. Devine secretar al Secției de literatură pentru copii și tineret a Asociației Scriitorilor din București. Volumul de debut, Timpul stă în loc? (1949), este o culegere de versuri, direcție în care P. nu va
PANCU-IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288653_a_289982]
-
și al lui Titu Maiorescu, în special. Articolele îndreptate împotriva lui B.P. Hasdeu au drept punct de plecare conceptul maiorescian al adevărului, din această perspectivă P. discutând, cel dintâi la Junimea, probleme de istorie națională, cu o atitudine critică și cutezătoare, nu întotdeauna și cu argumente bine fundamentate. În lupta dusă de Junimea pentru instaurarea unui spirit nou în cercetările istorice, lui îi revine meritul evidențierii importanței ce trebuie dată interpretării corecte a documentelor. Aceleași principii au stat și la baza
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
sufletului cu o simplă organizație care n-are, în localitate, decât o duzină de membri activi? Este destul să descoperi această întrebare, tipărită cu litere de-o șchioapă, pentru a te menține în rezervă, cât mai departe de pionierii sau cutezătorii ortodoxiei contemporane. A devenit oare ASCOR-ul un sacrament care să poată fi interiorizat ca Sfânta Împărtășanie? Există oare vreo „sfântă taină” care să marcheze apartenența la această asociație? A încetat oare ASCOR-ul să mai fie o simplă poartă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
strugurilor în vii - chiar acesta a fost paradisul multor adolescenți, în vecinătatea căruia edificiile cetății socialiste se înălțau glorios, după legile îngrămădelii și ale pungășiei de stat. Foarte inspirat, Ioan Stanomir își introduce câteva subcapitole prin citate din directivele Partidului. Cutezătorii erau îndemnați să emuleze în proiectele tehno-științei socialiste, păstorită public de Alexandru Mironov. Orele de informare politică instigau la reacții de chibiț, evident, fără o cunoaștere și o dezbatere reale ale chestiunilor de drept internațional. Serialul Toate pânzele sus - un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
oameni din lume care au înfipt în marele cașalot un harpon făurit din oțelul civilizației moderne, rămînînd timp de o jumătate de secol singurii mînuitori ai acestei arme. în 1778 o corabie frumoasă, Amelia, echipată anume în acest scop, de către cutezătorii Enderby, pe propria lor cheltuială, a făcut ocolul Capului Horn și a lansat, prima în lume, o ambarcațiune balenieră pe Mările Sudului. Expediția a fost rodnică și norocoasă; iar după ce Amelia s-a întors cu cala doldora de prețiosul spermanțet
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
În următoarele situații: - Între părți de propoziție de același fel (subiecte, predicate, nume predicative, complemente, atribute), dacă acestea nu sunt legate prin conjuncția copulativă și ori prin sau: „Chipul rumen, gura fragedă, apele ochilor și focul părului spuneau atâta frumusețe cutezătoare și iritantă” (G. Galaction); - În locul unui verb, predicativ sau auxiliar, omis prin elipsă: „Adesea, puse alături, caietul lui ai fi zis că este modelul de caligrafie tipărit, iar modelul de caligrafie, scris de mână” (I.L. Caragiale). Observație Considerăm că ar
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
își croiește drum spre putere prin arme potrivite acestui regim (...). Și aceasta tocmai pentru că autorul izbutește ca, prin intermediul particularului, să reliefeze generalul, prin cutezanța de un anumit tip a lui Cațavencu, să redea o caracteristică a unei întregi clase sociale. Cutezător este și Mihai Buznea din Pentru fericirea poporului. Cutezanța lui este însă aceea a omului crescut de partid, a omului care, bazat pe învățătura marxist-leninistă și pe politica partidului știe precis pentru ce scop înalt luptă, știe care este drumul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
unui creator de valoarea a ceea ce realizează, caracterizându-l prin relațiile cu celelalte personaje (...). Adversar al cosmopolitismului arhitectonic, Ioanide respectă specificul național și concepția lui are «rădăcini în solul natal». Concepția monumentală a cetății larg și unitar concepute în linii cutezătoare și sobre, a cetății cu monumente arhitecturale menite mulțimilor, e irealizabilă în societatea burgheză (...). Cartea e, deci, axată pe evenimentele care duc la zguduirea apolitismului și olimpianismului lui Ioanide. Însăși compoziția romanului o exprimă pozitiv. Faptele cărții se organizează și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să se caracterizeze laconic poemul Aurorăi Cornu, poate că nici un epitet nu i s-ar potrivi mai bine ca acela de interesant (...). De reținut că poeta și-a propus să scrie un poem, nu o poezie de dragoste; o tentativă cutezătoare așadar - și care trebuie prețuită ca atare - de a da expresie nu doar unui moment ori aspect al sentimentului, ci unor procese sufletești de durată. (...) Cântărit sub diferitele lui aspecte, poemul Studenta e valoros în primul rând prin sinceritatea, prin
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a Universității bucureștene, al cărei decan este între 1972 și 1976. Doctoratul și-l susține în 1971 cu o teză despre Karel Čapek (1971). Excursul analitic, dens și limpede, se suprapune peste o realitate documentară vastă și policromă, îndreptățind generalizări cutezătoare, ce contrazic nu o dată opiniile specialiștilor cehi și slovaci. Structura monografiei se întemeiază pe criteriul convergenței cronologice, care adună informațiile spre două planuri permanent întrepătrunse genetic, reconstituind expozitiv curgerea vieții și devenirea operei lui Čapek - povestiri, romane, piese de teatru
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
câte se povesteau despre el. Marea plăcere a lui Neculai era însă să instruiască vițeii și bărbăcuții în arta împunsului iar pe căței să-i asmută la trecători; doar ce-l auzeai sâsâind : „î-s’ sa ! î-s’ sa !” și, cutezătoare, javrele se năpusteau la aceștia. Cu atâta nevinovată curiozitate urmărea Neculai desfășurarea isprăvii, încât victimelor nici nu le da prin cap să-l probozească. El însuși nu se temea de nimic. Odată și-a tras haina peste cap și, ca
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]