805 matches
-
electronică de ultimă generație și minunatele jamboane ale marelui actor Samuel Weisshuber, cât timp acesta interpreta în mod atât de remarcabil monologul din actul trei. "A jindui omenește" se precizează mai departe "este o stare tipic umană" și dacă am cuteza să condamnăm o stare tipic umană, ar însemna să jignim întreaga omenire. De data aceasta, onorabilul judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan s-a aflat într-adevăr într-o situație extrem de complicată, mai ales că
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
și distanțarea cuvenită - progresivă, Înțeleaptă, asumată - ce survine Între cei doi, la un moment dat, ca semn că cel ce trebuia format a fost format, că un nou spirit este, poate, pe cale să apară și să facă ceea ce alții au cutezat Înaintea lui. 1.6. Dezamăgirea și trădarea În educație În nici o carte sau tratat de pedagogie nu am găsit vreun cuvânt despre decepțiile sau deznădejdile profesorului. Chestiunea este trecută cu vederea, ca și cum n-ar exista, ca și cum În educație nu ar
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cel de lângă tine Îl transformă și transfigurează valoric. „A avea Încredere În cei care nu sunt demni de Încredere Înseamnă să deții adevărata Încredere”, spune un mare Învățat. Așadar n-ar fi rău ca, prin speranța și iubirea noastră, să cutezăm să construim realități „mari” plecând de la altele „mici”. 7.4. Iertarea - un corelat al iubirii În privința iertării, literatura psihologică și pedagogică este foarte sărăcăcioasă. Despre acest subiect nu s-a scris aproape deloc, iar, atunci când este invocată, devine un factor
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
un frate al acestui părinte Întru căutare, afirma cam În aceeași perioadă: „Vorbele nu ajung: oamenii de azi sunt plini de vorbe. E nevoie de faptă. Fapta trebuie căutată, nu vorbele, pentru că vorbele nu rodesc”. Asta Înseamnă că, pentru a cuteza să Înveți pe cineva, trebuie să fi ajuns la o edificare interioară, la o disciplină, să fii În ordine, să fii chiar model. Norma pe care o propui altuia trebuie să fi devenit mod de a fi al tău prin
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ripostei necruțătoare a acesteia. În acest mod au reacționat mongolii, când Polonia a încercat să anexeze Halici-Wolhynia și atunci când alte cnezate rusești au inițiat acțiuni ostile față de Hoardă. La aceeași ripostă energică se puteau aștepta statele creștine ce ar fi cutezat să intervină, să smulgă teritoriile est-carpatice de sub dominația exclusivă a Hoardei. Înainte de 1359, au avut loc doar tentative neînsemnate în sensul acesta: singura expediție mai serioasă în teritoriile est-carpatice a fost cea din 1345, ca replică la raidurile mongole în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pe-aceste văi! [ANNA] E zburător! desig... (Ea se retrage de la fereastă. Deodată s-arată Bogdan în fereastă, ea țipă-ncet și fuge după horn) Ah! 2257 [BOGDAN] O, nu fugi, stai, stai! Anna, ierta-vei oare că eu am cutezat Să viu acuma, noaptea... poate te-am speriat, Dar vezi... că în genunche eu cad naintea ta Și, de ți-oi spune [oare] de ce, mă vei ierta? O! nu privi în laturi și vezi-mă pe mine: Pot crede că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
spre părete și și-a ascuns fața de sobă, țiindu-și mâna la ochi) Dar de-oi țipa... el piere. SE uită la el pe furiș) Păcat! și nu mă-ndur. {EminescuOpVIII 104} BOGDAN Anna! ierta-vei oare că eu am cutezat Să vin acuma noaptea... și tu te-ai speriat; Dar vezi că în genunche eu cad naintea ta... Și de ți-oi spune oare de ce, mă vei ierta? O, nu privi în laturi, asupra mea privește! Pot eu spera?... O
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
scop... fii mașină. Vezi tu demizeii ce miră lumea î Ei sunt cauzele. Vezi tu faptele lor?... Sunt scopurile... Vezi tu acele miliarde de capete seci care se ard, se omoară, se-nfiară pentru ei?... Ei sunt mașinele... si nu cuteza vrodată să ieși din cercul mașinismului tău, căci vei fi pierdută... vei fi strivită... Cearc-o și vei vedea... Cât ai fost copilă, da, ai trăit pentru tine, căci erai prea debilă pentru ca să fii mașină - astăzi, când ești matură, ți-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și chiar de acei cari ne iubesc, cari ne onoară, chiar de acei puțini soartea ne desparte, soartea ne impune a-i uita, a-i blestema chiar, pentru că ne-a făcut a crede ca suntem ceva. Numai mari să nu cutezăm a ne crede, căci, ah, atuncea, și tocmai atuncea, ne lovește palma Satanei, disprețul, batjocura și, odată uitați, din noianul uitării neci un Dumnezeu nu ne mai scapă. Valoarea internă rămâne averea noastră, unica, și dacă ne-a luat lumea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
când el sufere, când boala îl apasă, îi sfâșie pieptul, când toate s-au sculat asupră-i să-l facă nenorocit, eu să nu merg să-l mângâi, să privighez la trebuințele lui, să-i gonesc nenorocirea?... Oh! când aș cuteza aș vorbi tatălui [meu] despre dureroasa stare a aceluia ce mi-a fost învățătorul meu la muzică, dar nu poci, căci aceasta ar fi să-i mărturisesc ceea ce abia poci să mi-o încredințez mie însumi. Of, Dumnezeul meu, Dumnezeul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în zi gustul cel bun ce îi deosebea de rămășița Italiei. - Știu eu ceva, eu autorul lui Nerone, care ei îl suiră până la nori, cu toate că fu cea mai urâcioasă și ticăloasă partiție din câte am scris de când am cutezat să mâzgălesc la hârtie cu linii. {EminescuOpVIII 582} - Ce fel, astfel te judeci tu! N-ai dreptate, scumpul meu Duni, sânt frumoase și bune lucrări în opera ta... Și Pergoleze îi cântă barcarola pescarului Sorrentei. Duni îl sărută mulțumindu-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Atâta fericire la dânsul, ce se credea părăsit de lumea întreagă! Of! prea multă generozitate, zice el, căzând la picioarele Henriettei, ai vrut pe semne ca să mor de fericire și de bucurie? Mis Serry îl ardică și îi spuse că, necutezând a-și încredința taina nimărui, s-a îmbrăcat astfel și s-a furișat fără a fi văzută de vreo slugă a casei tatălui său și că în sfârșit Beppo a adus-o până la Sorrenta, și că acum, după ce a văzut
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cântă cu dânsul; se auziră atunci două glasuri cerești ce murmura foarte dulce o muzică scrisă pentru îngeri. Nina, deșteptată de această armonie dumnezeiască, se sculă în uimire, crezând că se află în farmecul vreunei vedenii de noapte, dar nu cuteză să intre în camera fiului său. Locuitorii Sorrentei, ce venea de la sărbătoarea din Neapol, se opriră dinaintea casei lui Pergoleze ca să asculte acest concert minunat. Trei ceasuri sunară la biserica parohială a satului. Trebuia să se despărțească. Pergoleze duse pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
zgomotul vine din catacombe situate, cum se știe, sub acel cartier. Se pregăteau a pătrunde înăuntru; însă în timpul când poliția lua dispozițiuni se înserase din nou și zgomotul reîncepuse mai tare decât oricând. {EminescuOpVIII 591} De asta dată nu mai cuteză nimeni să intre, fiindcă era evident că nu este nimic în pimniță decât numai sticle și că dar dracul trebuie să fie care le face să joace. Se mulțumiră atunci de-a ocupa răspântiile și d-a cere ajutorul preoților
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ivanco) pe neașteptate cu oștirea din ascunzătoare, încunjură pe neprevăzătorul protostrator în mai multe puncte, îl mrejui din toate părțile și-l grămădi așa de rău încît a trebuit să se dea prins. Descurajați prin bine-izvoditul meșteșug, romeii nu mai cutezară să deie piept cu rebelii, a căror îndrăzneală creștea văzând cu ochii, și nici nu se mai încăierară în luptă cu ei, ci se retraseră iar la Filipopole, buni-bucuroși de-a se vedea siguri de armele lui Ivanco măcar după
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fu ascultată, campania în contra împărăției latine începu numaidecât. Ioannițiu răpi cu asalt, deși cu mare vărsare de sânge, orașul Filipopole din mînile romeilor, făcu mulți prizonieri, luă mari prăzi, apoi merse-nainte să dispresure înconjuratul oraș Adrianopol. Dar fiindcă nu cuteza să se prindă la luptă pe câmp limpede cu latinii cei greu înarmați, bine deprinși și viteji, hotărî să înlocuiască prin meșteșug lipsa sa de puteri și spre acest scop se ținu în oarecare depărtare de Adrianopol {EminescuOpXIV 102} Dar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nefastă moștenire, prăsindu-se prin neîntreruptă cultură, asupra urmașilor acestor din urmă și se descărcă înfiorătoare în sângeroase drame de persecuțiune în principatele dunărene, întemeiate în cursul acelui veac. Potopul nimicitor al românilor și al cumanilor, în contra căruia nu mai cuteza să vâslească nimenea, se rostogoli de atunci fără a găsi împrotivire asupra orașelor Perinthus și Daonion, tîrî cu sine în robie populația de orice vrâstă și de orice sex și dărâmă valurile și zidurile. O soartă tot atât de dezastroasă avură orașele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru tronul bizantin în noul despot din Epir, Theodor Comnen, care răpi la sine Thessalia, Dalmația, Macedonia, mare parte a Bulgariei și Traciei, și încorporă cu teritoriul său orașul Adrianopole, după ce alungase garnizoana pusă de Vatatzes. Acest despot îndrăzneț se cutezase până sub zidurile Constantinopolei și, fiindcă spre acest sfârșit se aliase cu bulgaro-romînii, spaima și irezoluțiunea domneau în înaltele cercuri guvernamentale ale latinilor, îngrămădiți din toate părțile. Rivalitatea dintre cei doi pretendenți grecești pentru tronul Bizanțului mântui deocamdată scaunul latin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu drept cuvânt contra recunoașterii unei autorități străine asupra bisericii lor și nu voia a o pune la dispoziția unor cârciumari și meseriași de rând, de cari în clerul latin de țară erau pe ici pe colo, totuși clerul nu cuteza de-a se opune pe față la planul împăratului, foarte hotărât, și cedă din slăbiciune, deși rațiunile acestuia citate pentru a-i îndupleca culminau în subtilități și sofisme. Numai trei puncte sânt în cestiune - zicea împăratul: primatul, apelațiunea și comemorarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
partea de garnizoană moldovenească și-ntre cea podolică, deschise curând după aceea porțile sale învingătorului, care luă prins pe învinsul Theodor Koriatowicz și-l trimise la Wilna. Căderea căpitanului rutean nu rămase fără urmări pentru aliatul său din Moldova, care cutezase a se lupta pe față contra lui Witold cel puternic, acest vasal favorit al lui Iagello: Roman Vodă căzu din scaunul domnesc la a[nul] 1395, urmîndu-i în domnie predecesorul său Ștefan I. {EminescuOpXIV 198} Ștefan I pentru a doua
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
secolului trecut corespundea în urmă pe deplin acelei poezii care făcea înainte de toate din toți eroii și din toate eroinele sale creaturi a epocei lui Ludovic al XIV-lea și care căuta mai întîi să îndestuleze eticheta și obiceiul până cuteza a-l lăsa pe om să esprime durerile or bucuriile lui. Aicea nivela atât costumul cât și poezia diferitele epoce și părți ale lumei și le prefăcea în figuri a prezentului. Pentru că amândouă laturile, atât cea a costumului cât și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
liber aerul a cărui rezistență o simte ar putea să conceapă închipuirea cum că, într-un spațiu fără de aer, aceasta i-ar succede și mai bine. Tot așa părăsi Plato lumea simțurilor, pentru că-i pusese îngrădiri prea strâmte și se cuteză dincolo de ele, pe aripele ideilor, în spațiul gol al inteligenței pure. El nu observă că prin osteneala sa el nu câștiga din drum, căci n-avea de ce să se ție, n-avea teren solid pe care să-și poată (răzima
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
realizeze în ciuda și în paguba țării? D. C. A. Rosetti, care nu numai că nu are o palmă de arătură, dar n-o fi putând distinge meiul de ceapa - ciorii. Dar care e competența, cari cunoștințele acestor oameni pentru a cuteza să reglementeze ca din senin cestiuni pe cari nu le pricep și cari nu-i ating? Ignoranța " Romînului" merge atât de departe încît compară stările de lucruri din Irlanda cu cele de la noi. Fără a cunoaște originea proprietății din Irlanda
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
oricine voia să intre spre a-și scrie votul. După paravane agenți polițienești și comunali făceau pe scriitorii permanenți, notând pe cei ce-ar fi votat în contra candidaților oficiali și scriind buletinele chiar celor ce știau scrie. Cei cari au cutezat să ceară secretul votului, să garanteze conștiința alegătorilor, aceia au fost îmbrînciți și insultați. În fața acestora, mulți din alegătorii liniștiți s-au retras, coprinși de indignare văzând că nu mai era o operațiune demnă, serioasă, legală, ci o formalitate întristătoare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ani, executarea Tractatului de Berlin. Părea la întîia vedere că acest tractat va fi nerealizabil, dar puțin câte puțin dificultățile au fost aplanate și Tractatul de la Berlin a putut fi executat, în dispozițiunile sale principale, în mai puțin timp decum cutezam a spera. Tot astfel va fi și cu Tractatul de la Londra, care, nu e decât o anexă a Tractatului de la Berlin. ["PRINȚUL DIM. GHICA... "] 2264 Prințul Dim. Ghica, un interes mare național în joc, o impresie tristă, nu amară, principiuri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]