821 matches
-
un frate al acestui părinte Întru căutare, afirma cam În aceeași perioadă: „Vorbele nu ajung: oamenii de azi sunt plini de vorbe. E nevoie de faptă. Fapta trebuie căutată, nu vorbele, pentru că vorbele nu rodesc”. Asta Înseamnă că, pentru a cuteza să Înveți pe cineva, trebuie să fi ajuns la o edificare interioară, la o disciplină, să fii În ordine, să fii chiar model. Norma pe care o propui altuia trebuie să fi devenit mod de a fi al tău prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
fi și Fiiul său; să cunoștea pre sine a fi și mumă și slujnică. Drept acéia, ca o mumă cu dragoste îl cuprindea și-l săruta și ca o slujnică ca pre un Dumnezeu înalt abiia cu preacuratele mânile sale cuteza a-l apipăi. [...] și luându-l cu scutece l-au înfășat și cu brațele l-au cuprins și țițe feciorești dându-i în gură, cu lapte curat l-au adăpat".14 E adevărat că și limba veche contribuie la lirismul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Ziarul vorbea despre cei cinci ani de când democrații dlui Fl. Lupu „au pus mâna pe Centrală”; despre adunarea preoților români pentru o organizare mai sistematică a lor, despre gazeta Freielhareazeitung care „s-a năpustit asupra dlui inspector Simionovici pentru că a cutezat să fie în afacerea decretării noilor inspectori școlari districtuali de altă socoteală decât alții”, cu rubrici de informații diverse, revista politică, știri mărunte, invitare la abonamente dar și la colaborare pentru scoaterea ziarului, plus ceva reclamă comercială. Ziarul următor (13
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
e bărbat; oare poate să fie voia lui Dumnezeu: ca preoții să surpe sau măcar să știrbească legea fundamentală a lui Dumnezeu, adică legea: „nu-i bine să fie bărbatul singur” și „creșteți și vă înmulțiți?” Cât privește recăsătorirea preoților, aș cuteza să-i întreb pe aderenții necăsătoriei preoților: „n-au întins ei nicicând mâinile lor după femei străine?” Dacă da, atunci se potrivesc minunat la dânșii cuvintele Mântuitorului: „Fățarnicilor!, strecurați țânțarul și înghițiți cămila.” (nr.16/28 august, 1908, pagina 12
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lumea bună, sau cu Giaferul 245, Grădina cu cai246, „Leul și cârnatul“, dacă era de a doua mână.247 Din când în când câte un circ de vară care-și instala baraca pe un maidan central distra pe bucureșteni. Alteori cuteza câte o trupă de comedii sau de operetă franceză să debarce la București. Dar altceva nimic. O trupă de teatru român n-ar fi îndrăznit să anunțe o stagiune de vară la București. De altfel nici nu era lumină, căci
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
publică, Nu putem cugeta [nici] un moment măcar că d voastră, ministru constituțional al măriei sale, ați voit să ajungeți acest scop. Nu putem crede că un om, în înalta pozițiune ce i-a fost dat să ocupe în Statul român, ar cuteza să se servească cu acuzațiuni neadevărate, ca să vestejească onoarea publicismului român, pentru a-și mulțumi rancunele sale personale sau pentru ca să umilească cu arme neleale pe adversarii săi politici. Eu, președintele Congresului presei române, nu pot admite o asemenea presupunere, și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sugera nu foarte discret acest lucru - putea să aducă mult visata independență națională a țării, pe care noul guvern se angaja să o obțină: „avem încă în juru-ne un rezbel care poate fi cel mai fatal și care cine va cuteza s-o afirme că n-ar putè să ne aducă și bine“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 30 iunie 1876“, MOF., nr. 147, 6/18 iulie î876, p. 3548). Dar, începând din acest moment, C.A. Rosetti, ideologul și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și a judecății sănătoase“ (p. 1233). Dicționarul a fost redactat la scurt timp după apariția cărții lui Artur Gorovei. Din definiție putem deduce că superstiția era considerată în epocă un lucru „prost“, dar a sporit meritul lui Gorovei, care a cutezat să se ocupe de un fapt cultural marginal. Statutul superstiției nu a suferit modificări importante. Conș tiința că se află în posesia unor cunoștințe și convingeri superioare îi determină pe mulți s-o conteste vehement. Substanța ei irațio nală îi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
onoratul comandament de regiment ca, de acum Înainte, să nu mai accepte porunci din partea acestuia, ba mai mult, să nu ducă la Îndeplinire pe cele emise deja - și anume aceasta din următoarele motive: a) Aidoma unei puteri suverane, guvernul a cutezat În numele națiunii ungare de a trimite nu numai deputați la Paris, pentru a saluta republica franceză, ci și doi deputați la parlamentul din Frankfurt ș...ț Uniunea Transilvaniei cu Ungaria s-a proclamat În ultima Dietă În mod brutal, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe actualitatea localității, sprijinită de devenirea istorică și biserică, adică ortodoxismul declarat sat de 500 de ani, biserică nouă de 150 de ani, azi cu oameni cu sufletul cât „aroma” florilor. N-am știut atât de multe lucruri, dar am cutezat să zidesc acest monument care va rămâne și după Internet. În istoria omenirii va urma războiul I.T. (programarea pe calculator) pe lângă care (vrăjitoria, descântecul) paranormalul va fi o floricică, acolo. Vor fi stăpâni acei care vor direcționa pe oameni ce
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
de un rege de o extraordinară răutate, malo spiritu genitus, euersor ac perditor generis humani, ajutat de un mendaciorum propheta („profet al mincinoșilor”). El se va pretinde „adevăratul fiu al lui Dumnezeu”, cerând și o cinstire pe măsură și „va cuteza să distrugă templul Domnului” (7, 17). Cei care nu se vor lăsa înșelați, acei sectatores ueritatis („discipoli ai adevărului”), segregabunt se a malis et fugient in solitudines. Cu toate acestea, tiranul eshatologic va afla și va înconjura cu o armată
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Dendrologic Miclăușeni, ce adăpostește o mănăstire construită în 1787 de marele vornic Ioan Sturdza și un castel cunoscut și sub denumirea de Castelul Sturdza, se înalță plopii cenușii gemeni, în vârstă de 339 de ani, dintre care doar unul a cutezat să răzbată timpul, al doilea exemplar are vârful coroanei uscat și tulpina ruptă la înălțimea de 15 m. Tot acolo am întâlnit un frasin de 374 de ani, semeț și radiind de vitalitate, cu o înălțime de aproximativ 24 metri
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Loredana- Mihaela Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_917]
-
fost posibilă, atunci și acum, doar prin oameni, prin cei pătrunși de fiorul moral al credinței creștine. În general, domeniul de cunoaștere al psihologiei a fost și este dificil, și a pus la grea încercare pe toți cei care au cutezat să se înscrie pe acest drum. Deși pare neobișnuită, invocarea unor cauze morale poate fi interesantă și oricând binevenită, întrucât acest drum a fost parcurs de oameni care au fost greu solicitați, între care s-au închegat prietenii, deseori de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de altă parte, existau o serie de alte funcții cărora nu li se putea acorda încă o localizare anatomică. Funcționarea primei părți a fost localizată anatomic la nivelul centrilor din măduva spinării; în ceea ce privește cea de a doua parte, el a cutezat să o situeze la nivelul etajelor superioare din creier. Ipoteza schemei lui Hall a fost considerată relevantă și clară și s-a impus în timp în fața numeroaselor contraargumente de diferite feluri. Cel care a încercat să facă din concepția reflexologică
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nivelul structurilor cerebrale, o seamă de funcții, cum sunt memoria, inteligența ș.a. Desigur, ideea apare a fi mai veche și ar corespunde acelei încercări de a pune pe seama structurilor centrale ale creierului funcții psihice altfel generale, generice. Gall însă a cutezat pentru prima dată să localizeze pe suprafața masei creierului unele din aceste forțe spirituale și aptitudini psihice generale, așa cum erau ele cunoscute în psihologia aptitudinilor de atunci. Ipoteza lui Gall, considerată atractivă, a fost preluată de numeroși cercetători care, din
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
hotarele prescrise cunoașterii omenești. Căci, de vreme ce nici cele ce se petrec dinaintea ochilor noștri nu suntem în stare să le istorisim astfel încât povestirea noastră să fie în orice privință desăvârșită și lipsită de greșeli, cine altul decât un smintit ar cuteza să afirme că va înfățișa fără nici o abatere „fapte” care s-au petrecut cu atâtea veacuri mai înainte, între neamuri atât de barbare și de lipsite de civilizație (cum era cel otoman la începuturile sale)? Aceasta se va vădi în
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
desfășurat după reguli simple aplicate unor piese a căror semnificație nu ne interesează”. Într-un sistem formal hilbertian există o colecție de simboluri și un set de reguli prin care se stabilesc corect secvențele formate cu aceste simboluri. Hilbert a cutezat să meargă însă și mai departe. El a încercat să realizeze un sistem formal complet și lipsit de contradicție pentru întreaga matematică clasică. Inclusiv matematica elementară, aritmetica. Încercaseră să facă acest lucru și alți matematicieni, fără să reușească. A eșuat
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 113 Nu a reușit acest lucru pentru că amenințările din ce în ce mai grave ale papei l‑au determinat pe Soderini, gonfalonierul Florenței să‑i spună artistului: tu l‑ai tratat pe papa așa cum nici regele Franței n‑ar fi cutezat. Pregătește‑te să pleci la Roma, căci nu vreau să punem în primejdie siguranța cetății, începând un război din pricina ta. Michelangelo se va decide să se întoarcă atunci când papa intrând cu armatele în Bologna, a trimis un adevărat ultimatum Flo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
refrenul permanent al casei, zbătută între pretențiile lui Rim și între pretențiile lui Lică, deprins să fie alimentat, adoptase în sfîrșit proiectul cumpărării". Face aceasta à contre coeur: În fond, ea se temea de acea achiziție; econoamă și fricoasă, nu cuteza să riște tot ce avea, dar consimțise pentru a da lui Rim satisfacție." Pactul nou, acceptat din necesitate, dă Linei iluzia unei consolidări a instituției mai șubrede, căsnicia, și este un sacrificiu inevitabil: "A fost ideea lui Rim, care vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cutremurătoarele povestiri ale lui V. Șalamov în publicațiile vremii, din care autorul Arhipelagului utilizează informații importante, fenomenul vast al detenției și al muncii forțate în epoca stalinistă rămâne greu de acoperit. Merită citate câteva explicații ale autorului: "Eu nu voi cuteza să scriu istoria Arhipelagului: nu mi-a fost cu putință să cercetez documentele"238 sau "Pentru acest capitol cam duc lipsă de material. Dintr-un motiv sau altul, foștii deținuți nu se prea înghesuie să destăinuie felul cum au fost
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
focul 20 și i-a elibera de teama morții (ibid., 248). Gelos de a nu fi fost el însuși autorul acestei condiții a omenirii Zeus a vrut să nimicească omenirea pentru a crea o alta (ibid., 233). Prometeu singur a cuteza să se împotrivească planului Stăpânului lumii. Spre a explica mânia lui Zeus și intransigențe lui Prometeu, Eschil a împrumutat de la Pindar (sau de la altă sursă, proprie) un detaliu dramatic: Prometeu dispune de o armă teribilă, anume secretul pe care i-
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
păn la capăt!, problemă mare, vocabular sărac, dezacorduri, de, n-avusese timp de școală, luat cu activitatea muncitorească, acu urma liceul la seral, sigur, lua numai cinciuri, și la literatură, și la rusă, mă rog, cinci pe linie, cine dracu cuteza să-i pună lui, ditamai prim-secretarul raional, altă notă decât nota cinci! Gârmoci a făcut o pauză absorbit de această chestiune a exprimării corecte pe care își propusese cu avânt revoluționar s-o soluționeze și pe urmă a adăugat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
pusese stăpânire pe el. Era, pe de o parte, bucuros, ar fi sărit în sus de bucurie și nu-i venea să creadă: scăpa din locul acesta sinistru, scăpa așa, deodată. În urmă cu o săptămână, nici n-ar fi cutezat să viseze așa ceva. Pe de altă parte însă, era copleșit de îngrijorare: ce-i va aduce în realitate noul pas, se va termina calvarul său, va duce, în fine, o viață cât de cât normală? În plus, mai avea un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
să citești cărticica pecetluită. Pecetea cade azi pentru tine. Îmi vine să sar în sus de bucurie, pe undeva mijise în mine speranța că asta era surpriza pe care mi-o sugera atât de apăsat condorul care vorbește. Dar nu cutezasem să iau în serios această ipoteză formidabilă. Da, da, îmi vine să sar în sus de bucurie, dar mă abțin, îmi stăpânesc emoția, învăț să mă comport și eu cum se cuvine, nu ca un copil fără minte, vreau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
total devotată artei teatrale. Căuta cu aceeași seriozitate și pasiune intensitatea dramatică și perfecțiunea muzicală. Era impresionant În special momentul În care Calaf găsește răspuns la ultima dintre enigmele cu care Turandot reușea să-i distrugă pe toți cei ce cutezau să o pețească. Ghicind, Calaf triumfa, și Turandot-Gwyneth, care se apropia până la doi centimetri de gâtul celui pe care Îl sugruma de obicei imediat ce nu găsea răspuns, de data asta se prăbușea la picioarele tenorului șocată, Învinsă și Îndrăgostită pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]