689 matches
-
Starea de război a înrăutățit atât de mult această situație, încât hatmanul Teodor Sturdza semnala într-un raport din 15 mai 1832 către Mircovici, că „...bandi de tîlhari pi toată zioa să înmulțăscu și nimene nu este măcar să-i spărie”. Cutezanța lor ajunsese până acolo, încât chiar poșta rusească a fost prădată în câteva rânduri. O schimbare a vechii stări de lucruri se impunea. Ea era chiar în interesul Rusiei. În timp de război era nevoie ca transporturile să se facă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sfârșitul secolului XIX, pragul deplinei maturități, corespunzând, „în linii mari”, cu școala creată de G. Monod pe lângă „Revue Historique”, omologându-se perfect cu istoriografia apuseană. Prin școala critică, istoriografia „câștigă în precizie și rigoare, însă pierde în aceeași măsură din cutezanță și fantezie”. A. D. Xenopol și N. Iorga sunt „cazuri” aparte. Primul va edifica un sistem propriu, cel de al doilea, greu calificabil, a făcut legătura între epoca de glorie a romantismului și avânturile neoromantice ale istoriografiei contemporane. Desigur că Al.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe Strada Gării nr. 25 ap. 7 (clădirea din curte)? Și problemele cu răzbunarea eșecului ne arată fără dubiu că nimeni nu e mai puțin vinovat decât noi ceilalți. h) Problema cu colecțiile Speța cu laptopurile În funcție de particularitățile personalității sale (cutezanța, perseverența, stăpânirea de sine etc. și în strânsă legătură cu tendința de afirmare), omul colecționar sau omul contabil va depune eforturi altfel greu de motivat pentru a-și realiza satisfacția colecției. Indiferent în ce categorie l-am încadra, omul este
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
tenii români s... aib... contacte cu str...inii, prețul pl...țiț pentru refacerea centrului Bucureștiului, excesele Securit...ții, violarea corespondentei etc.), contestă planificarea, politica agrar... și politica extern..., cerînd m...suri urgente pentru „a stopa aceast... evoluție negativ...”. Jignit de cutezanța dizidentei interne, Ceaușescu a ordonat arestarea „acestor agenți aflați În soldă serviciilor secrete sovietice și occidentale”, Ins..., avînd În vedere ecoul internațional al scrisorii, nu a Îndr...znit s... mearg... mai departe cu represiunea. Într-adev...r, apuseser... vremurile În care
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
des vers sans rime. Pourtant, par mon péché je préfigurais, dès cette époque, une forme. " Notre traduction. 1491 V. Dumitru Micu, Lirica lui Lucian Blaga, op. cît., p. 11 : Tânărul mesager liric al Transilvaniei eliberate spărgea marginile versului cu o cutezanța fără precedent în prozodia românească. Simboliștii experimentaseră, e drept, versul liber [...], dar versul alb, aritmic, nu-l profesase încă nimeni sistematic. Le jeune messager lyrique de la Transylvanie libre brisait leș rigueurs du vers avec une audace sans précédent dans la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
2, TR, 1982, 20; Gheorghiu, Reflexe, 114-119; Grigurcu, Între critici, 297-300; Marian Papahagi, „Foiletoane” 3, TR, 1985, 1; Nicolae Manolescu, Cronicarul literar, RL, 1985, 1; Gheorghe Grigurcu, Alexandru Dobrescu sau Despre adaptarea la real, ST, 1985, 5; Val Condurache, Foiletonistica - cutezanță circumspectă, CNT, 1985, 38; Mircea Popa, Critică sau diatribă? TR, 1988, 31; Mircea Iorgulescu, „Complexul” Maiorescu, RL, 1988, 32; Adrian Marino, Maiorescu, azi, TR, 1988, 35; G. Dimisianu, În jurul lui Maiorescu, RL, 1988, 41; Piru, Critici, 280-283; Constantin Cubleșan, De la
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
folosi mai mult. Astfel, încă pe la 560, o căpetenie slavă Mezamir merge la avari-el merge din partea anților la avari, unde va fi ucis. Dar avem și solii ale avarilor la sclavinii conduși de Daurentios, care sunt și ei uciși pentru cutezanța arătată. Deducem din expunerea acestor evenimente că raporturile avari-slavi au fost încordate o bună vreme. Dar, paradoxal, la un moment dat, complexitatea împrejurărilor face ca avarii, aliați ai Imperiului, să elibereze pe "romanii" luați în robie de sclavini.15 Năvălirile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Liga ortodoxă”, la 30 iulie 1896, Ion Theo (prescurtarea i-a fost sugerată de Al. Macedonski) debutează în poezie, tăios, cu acuzatoarele strofe din Tatălui meu; le urmează compuneri când instrumentaliste, când parnasiene, când purtând amprenta elegiei eminesciene. Macedonski elogiază cutezanța cu care tânărul „rupe” tehnica versificării, însă acesta nu suportă amestecul „peniței” patronului său literar și părăsește cenaclul macedonskian. Colaborează totuși la sateliți ai „Literatorului”: „Revista modernă” (1897) și „Viața nouă” (1898, semnând Ion Th. Arghezzi). Leagă prietenii trainice (nici
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
susțin volumul. Cântare omului e sociogonie în imagini și odă libertății. Secvențele principale ale acestei alcătuiri simfonice relevă treptele cuceririi și afirmării umanului din om: ridicarea din pulbere pe verticala demnității și a cunoașterii, botezul nemărginirii, bătălia minții pentru adevăr, cutezanța prometeică, inventivitatea, munca. Semnificativ, fiecare pas înseamnă ruperea unor împotriviri, rezistențe, inerții. Pentru A., omenescul se câștigă în lupta dusă cu limitele și opreliștile: „Tu ți-ai învins pământul, mormântul și destinul.” Odei i se alătură o complementară abordare problematizantă
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
ne spun aceste însemnări, oricît s-a lepădat Dostoievski de ele în nota de subsol. Niciodată, la nici un scriitor rus «cuvîntul» său nu a răsunat cu atîta lipsă de speranță, cu atîta disperare. Tocmai prin aceasta se explică și nemaiauzita cutezanță (contele Tolstoi ar fi spus „neobrăzare“ - doar se exprimă așa despre Nietzsche) cu care Dostoievski își permite să scuipe pe cele mai scumpe și mai sfinte sentimente omenești“2. În ce ne privește, credem că pe Șestov l-a cam
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
obiectul însuși, din care caută aceste poezii mai întotdeuna sânt de ocaziune. (În poeziile cele din urmă însă. ) În poeziile de categoria a doua însă fantazia formează pentru plăcerea ei proprie, spre-a se gusta ea însăși în puterea și cutezanța ei universală. Aicea sufletul apăsat nu caută așa de mult espresiunea fidelă a internului ei, ci creatorul își găsește plăcerea și mulțămirea lui sufletească în artea formarei, în bogăția (luxurioasei) risipitoarei sale fantazii. {EminescuOpXIV 330} De cercul acesta se țin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fantaziei prin mijlocul virtuozității în formare și a nemărginitei dominări ce o esersă în lumea formelor; și pentru a împodobi aceste forme el nu se sfiește de-a întrebuința universul întreg cu o libertate atât de temerară și cu o cutezanță desultorică. Această speție de poezii lirice cer o analogă declamațiune poetică. Acea plăcere ce-o află fantazia în sine însăși, acea variațiune a formelor pe cari le percurge fantazia într-o singură poezie, jucîndu-se cu cele mai mari greutăți ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unim în genere decât niște închipuiri foarte neclare, asta însemnează a necunoaște cu desăvârșire natura declamațiunii dramatice și de-a o enerva (aplatisa) într-o simplă recitațiune epică. Vrem să pătrundă asupră-ne întregul torent de munte al pasiunilor, întreaga cutezanță fierbătoare a umorului, vrem a însoți caracterele prin toate vicisitudinile simțămintelor și până la izvorul cugetărilor și rezoluțiunilor lor. Cine-a esperiat vrodată puterea declamațiunii dramatice acela va stima o artă care e fără orce aparat și poartă (schela) mașinăria ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pp. 18 și 37). Merită să adaug aici și alte câteva exemple privind narcotizarea animalelor în diverse civilizații. „Turcii - se spune într-un text din 1666, apărut în periodicul britanic Philosophical Transactions - nu iau numai ei opium pentru tărie și cutezanță, ci îl dau, cu același rost, și cailor, cămilelor și dromaderilor lor atunci când aceste animale le par, în călătoriile lor, obosite și slăbite” (60, p. 145). Interesant este faptul că, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în India se dădea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să acopere pământul cu un nou potop. Va clădi așadar un turn atât de înalt, încât apele revărsate să nu poată urca până la el, răscumpărând astfel pieirea strămoșilor săi” (Antichități iudaice, I, 4, 2). Ca atare, pentru Josephus Flavius nu cutezanța oamenilor (fie ea și trufașă) de a ajunge la Dumnezeu conta, ci ratarea proiectului cutezător. „Din cauza amestecului limbilor vor bite, care înainte vreme fusese una și aceeași - scria Flavius -, locul unde a fost înălțat turnul se cheamă acum Babilon : căci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în agenți electorali. Cunoșteam de mult colosalele preparative ce se fac în vederea viitoarei campanii electorale. După câte știm, ele vor întrece cu mult tot ce țara a avut ocaziunea să vadă în trecut în asemenea materie. Nu credeam totuși ca cutezanța oamenilor de la putere să meargă până a dezonora justiția, făcînd-o unealtă de partid și servindu - se de dânsa în alegeri spre a oprima voința și conștiința alegătorilor. Nimeni nu mai trebuie să-și facă astăzi iluziuni asupra monstruoasei ingerințe guvernamentale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și, acum în urmă, ca încoronare a operii, numit - căci nu este cu putință a se zice că a fost ales - numit senator! Desfiderea aruncată opiniunii publice nu putea fi mai pe față, nici voința Coroanei siluită cu mai mare cutezanță. Trebuia în adevăr la cârma statului un ministru autoritar și fără sfială de legi și de oameni ca d. Brătianu pentru ca să asistăm la desfășurarea unui atare cinism guvernamental. Astfel, grație presiunii sale neobosite, ceea ce se anunțase la început ca o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
În bibliile ortodoxe, respectul pentru dumnezeire îi determină pe traducători să evite prea marea familiaritate pe care o implică apelativul „Tata”. În afară de rugăciunea „Tatăl nostru”, unde adjectivul posesiv cheamă articolul hotărât, iar pluralul „nostru” atenuează și el senzația de prea mare cutezanța, „Părinte” este termenul și pentru ho pater, si pentru Abba. Doar când se vorbește despre el, ca, de pildă, în Evanghelia după Ioan, unde Isus folosește preponderent acest nume pentru a vorbi despre Dumnezeu 252, ori în expresia: patgr to
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
două referate care vor cuprinde puncte de vedere sau soluții diferite); - dezbaterea propriu-zisă (cuprinde luările de cuvânt ale participanților); - sintetizarea rezultatelor (sistematizarea concluziilor și argumentelor la cares-a ajuns, Însoțite de aprecieri; se subliniază elementele noi, contribuțiile personale, caracterul original și cutezanța opiniilor exprimate etc.). 4. Metoda dezbaterii Phillips-661tc "4. Metoda dezbaterii Phillips‑661" În funcție de complexitatea subiectului luat În discuție, a problemei de rezolvat sau a cazului de analizat, cadrul didactic poate să Împartă clasa de elevi (colectivul de studenți, cursanți) În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
el simte nevoia să stabilească o relație Între gândirea abstractă și gestul concret, tocmai ceea ce Își propune să faciliteze interpretarea de roluri. Jocul de simulare solicită „titularului de roluri” reacții motivate care pun la Încercare iscusința și priceperea, fantezia și cutezanța, dar și prudența de care acesta este capabil să dea dovadă. Sunt declanșate, totodată, tensiuni legate de incertitudinile și riscurile deciziilor luate, de dificultatea performanțelor de atins. Jucătorii sunt ajutați să-și etaleze propriile lor valori. În același timp, metoda
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
că, Într-adevăr, configurarea repetată a unui anumit rezultat, mai Întîi pe acest tărîm nevăzut al ideii, are puterea de a crea apoi, În timp, și acea determinare de a vedea realizat rezultatul imaginat, În practică. Altfel spus, cu cît cutezanța construirii În forul interior a unui vis (proiect) important este mai mare, cu atît și Îndrăzneala de a vedea realizat acel vis, devine mai mare. De aici și recomandarea lui Seneca: „Tot ce se Întîmplă, să ne Închipuim că se
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și Îl umanizează. * „Nimic nu apropie mai mult pe oameni de zei, decît faptul de a face fericiți pe alți oameni.” (Cicero) Desigur, de adevărații zei (și anume de „zeii cerești”), pentru că zeii Olimpului au fost invidioși pe Prometeu, pentru cutezanța lui de a se pune În slujba umanității. Posteritatea i-a acordat lui Prometeu onorantul merit de a fi fost un „erou civilizator”, care nu a ezitat să-și riște viața pentru a-i ridica pe oameni pe trepte superioare
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
științe socioumane, științe militare, management, fizică, matematică, chimie, biologie, informatică și tehnologii. În cadrul acestor secțiuni au fost incluse 153 de lucrări despre care membrii comitetului de evaluare au apreciat că „fiecare dintre acestea respectă una dintre condițiile imaginației, și anume cutezanța fundamentală”. Lucrările conferinței au fost deschise de conf. univ. dr. Mircea Mureșan, rectorul Universității Naționale de Apărare, iar programul științific a debutat cu prezentarea în plen de către dr. Edwin R. Micewski, Ph.D, de la National Defense Academy, Viena, a lucrării
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
armelor și a făcut apel la sentimentul național. „Puterile se vor găsi - concluziona Tillos, - în fața unui fapt împlinit și dacă și de această dată ele lasă nepedepsită o infracțiune atât de gravă față de obligațiile internaționale impuse de tratate Principatelor Unite, cutezanța prințului Cuza nu va avea margini“11. La 22 decembrie, Tillos află, în sfârșit, că Franța nu se opune trecerii armelor dacă ele sunt destinate Serbiei. Derutat, consulul încearcă să reia vechile sale argumente despre influența nefastă a Rusiei și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Knut Hamsun. Rigoarea unor demonstrații, relativizată de un zâmbet complice, plăcerea de a ridica obstacole și de a le escalada, ascunzând cu discreție dificultățile, interesul pentru controversa lipsită de accente inferior polemice sunt trăsături distinctive ale scrisului său. Se adaugă cutezanța - justificată de preocupările filosofice - de a se avânta în speculații dintre cele mai abstracte, ceea ce îl apropie oarecum de Paul Zarifopol, mentor al propriei adolescențe. G. este însă, spre deosebire de criticul de la „Revista Fundațiilor Regale”, un comentator care se lasă adesea
GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287244_a_288573]