2,624 matches
-
pentru trei studenți din anul I (la care predau și eu), doi studenți din anul III (idem!) și doi actori de la Luceafărul, cu care lucrez de peste zece ani. Cu toate astea, unii comentatori, sclavi ai preju decăților, au crezut de cuviință să facă formale departajeri : adicătelea, e o clară diferență Între studenții din primul an, cei mai experimentați - anul trei și actorii-actori... Nu mi s-a părut : talentul, disciplina & inspirația nu țin de birocrație, bre!... Tot așa, la Timișoara am asistenți
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
spiritul critic individual dispare În vacarmul colectiv. Prea individualist ca să se supună presiunii vreunei gru pări, nu a aderat la nici una și nu a semnat nici un ma nifest.[...] Dușman al violenței, se Întreba de ce un grup de iluminați socotise de cuviință să-l suprime pe acest suveran liberal [ Țarul Alexandru al II-lea],care-i eliberase pe țărani, instituise curțile cu jurați pe lîngă tribunale, abolise pedepsele corporale și promisese Rusiei o Constituție” . Iar despre rus credea, pe bună dreptate, că
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
I-auzi! Formidabil! Așa e, tovarășe Gerard? - se auzi totuși vocea directorului, parcă ajunsă fără el, pe coridoarele aglomerate și gemânde de povara recuzitei. Gerard se simți ca la un examen extrem de dificil. Decise să-i răspundă ceea ce credea de cuviință, fără menajamente, și cu o intenție de a zâmbi: Exagerează, șefule. 11. Deși știa că lui Sima nu-i prea plăcea să audă că i te adresezi cu șefule, care suna, zicea el, așa, ca ceva aruncat mai mult în
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Moș Dumitru l-a chemat pe Hliboceanu. Vasilică, băiete - era pentru prima oară când îi spunea așa - Vasilică, ai grijă să fie adăpați boii și adăpostiți cum se cuvine. Iar mâncărică? Cea mai de soi. Când totul va fi după cuviință, veniți și voi înăuntru. Nu duce grijă, moș Dumitre, că știm ce avem de făcut. Atunci, la treabă! Hliboceanu s-a întors aproape militărește și a strigat: Mitruță! Ia vino tu la tata! Care-i porunca? Treci pe la fiecare și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
vreme câinească ca asta? Păi în zori, când am plecat, ningea liniștit. Abia acum s-o zburlit vremea. Da’ nu mai avem ce face decât să mergem mai departe. Așa că diseară ne ai musafiri. Ai grijă să pregătești toate după cuviință. Fiți pe pace. Totul are să fie ca la carte! Nici n-o să simțiți că ați înfruntat asemenea urgie. Atunci, pe diseară, Costachele băiete! Pe diseară, Hlibocene! Odată cu ultimul cuvânt, Hliboceanu a pornit grăbit să-i ajungă pe cărăușii dispăruți în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
gospodărește, ca să ne încălzim, pentru că destul frig am adunat noi în noaptea asta!” Cu gesturi ca de mamă grijulie, l-a învelit ca pe un copil. În vremea asta, ceilalți cărăuși au muncit din greu pentru a așeza totul după cuviință. Când treaba a fost gata, au intrat în crâșmă. Până și-au scos cojoacele, Costache le-a așezat dinainte câte o ulcică din care adia miroaznă de rachiu fiert. Gustați acum cât îi fierbinte, ca să vă încălziți oleacă. Îndată sosește
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Își pierde la un moment dat calitățile? Îl tratăm mai rău ca pe un câine, aruncându-l În spatele blocului pentru a ne lua imediat altul. Un automat de cafea Încăpățânat primește pumni peste cocoașă, În loc de cuviinciosul „te rog“. Găsim de cuviință ca lumina să se aprindă imediat ce deschidem frigiderul, fără a ne gândi la piticul care sare iute din tufa de leuștean să apese pe comutator, poate i-o fi și lui frig sau poate, În timp, a devenit claustrofob. Dacă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nici un fel de relație nu l-a împiedicat pe Dorin Tudoran să-l facă praf pe Dan Voiculescu, la deconspirarea acestuia de către CNSAS; și apoi, că democrația presupune dreptul fiecăruia de a vota și a opta exact așa cum crede de cuviință, fără să ne ceară voie în prealabil. Recunosc că și pe mine m-a surprins asocierea lui Dorin Tudoran cu partidulețul lui Voiculescu (asociere din care, de altfel, analistul a avut numai de pierdut). Însă a-l reduce pe Dorin
În țara simulacrelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9161_a_10486]
-
criticii. Vastitatea producției sale ca și prodigioasa complexitate a acestuia reclamă însă investigații, opinii, discuții (fie și în contradictoriu), dă semne de nerăbdare. O interesantă contribuție în acest sens a adus-o de curînd Lazăr Popescu, care a găsit de cuviință a purcede la o lectură a lui Arghezi prin grila lui René Girard. Admirator al ambilor termeni de bază ai scrierii d-sale, criticul pornește de la o afirmație a lui Girard, potrivit căreia, uneori, s-ar putea învăța mai multe
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
picta nu e totuna cu a scrie știm de mult, doar Luminița Mihai dă semne că nu a aflat încă acest amănunt. Cît despre pîrîiașele ce i-au izvorît autoarei din pulpe fiecare cititor poate desluși misterul cum crede de cuviință.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9221_a_10546]
-
Ionescu rămân puncte de interes pentru orice intelectual onest preocupat de astfel de subiecte. Ei bine, în ciuda argumentelor de mai sus, n-am putut să nu fiu revoltat că o comisie de achiziții a Ministerului Culturii n-a găsit de cuviință să cumpere, din banii publici puși la dispoziție, nici măcar un singur exemplar dintr-o carte recentă a lui Eugen Simion. Nici măcar una, într-un context în care alte volume au fost achiziționate cu sutele. E posibil ca, acum, omului Eugen
Abuzul ca bumerang by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9223_a_10548]
-
Pablo, aș vrea să-mi cer scuze pentru purtarea mea de alaltăieri, cînd ne-am Întîlnit În pădure. Sper că Înțelegi, trebuia să-mi iau anumite măsuri de precauție... — Ai vorbit cu Christina! se bucură Pablo, după care socoti de cuviință să-l dojenească nițel. Ascultă Vic, pot să-ți spun așa? Nu trebuia să o lași singură. Nici un soț adevărat nu ar face una ca asta! — Poți să-mi spui cum vrei, dar numele meu nu este Vic și nu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
din nou să mergem, cu senzația că eram Înconjurat din toate părțile de irealitate. Ca și cum mi-ar fi ghicit gîndurile (dar aveam gînduri? - dezamăgirea mea era o formă de vid mental, un gol care creștea În jos), Pablo găsi de cuviință să-mi explice: — S-a schimbat mult În ultimii ani. Acum, că Începeam să-i disting trăsăturile feței, situația devenea, cu fiecare pas, de o inadecvare ireversibilă și tot mai ilară, mai ales după ce ea, recunoscîndu-l pe Pablo, Îi făcu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
probabil că tot ea a fost cea care ți-a deschis și apetitul către matematică. Bătrînul Valter a avut însă grijă să te vegheze ca un înger, te-a lăsat să-ți faci de cap cît a considerat el de cuviință, dar a pus piciorul în prag exact cînd trebuia. Era prea mult să visezi încă de pe atunci la Rolls-ul Piticului, la luxul în care trăia el, trebuia să mai aștepți, ți-a explicat atunci, pregătindu-se să meargă la întîlnire
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
iubirea noastră va ieși la lumină sentimentele vor fi mai puternice și mai pure, iar acest lucru chiar s-ar fi putut întâmpla dacă mi s-ar fi îngăduit să o dezvălui când și cum aș fi crezut eu de cuviință, cu demnitate și cu seninătate. Dar felul în care fusesem judecat de către Palmer și Antonia, felul în care mi se aruncase totul în față de parcă ar fi fost o crimă, fiind în același timp alinat și alintat în imaginația lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
mâncare, că trebuie să stau cu cuțitul lângă el ca să-l fac să mănânce. Și nici una dintre ele nu pare să socoată măsura asta exagerată. Trebuie să stau cu cuțitul lângă el! Și nici una dintre femeile astea nu găsește de cuviință să se scoale de la masa de joc și să-i părăsească indignată casa! Fiindcă, în lumea lor, așa se-ntâmplă cu mofturoșii - trebuie să stai cu cuțitul lângă ei! Au trecut câțiva ani până s-o aud strigându-mi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
cu mămica, cine intră în magazinul cel mare împreună cu mămica... și tot așa și iar așa și hop și-așa... așa că, să tot fie o săptămână de-atunci, când m-am întors cu bine din Europa, mama a găsit de cuviință să-mi zică: — Pipăie. — Ce să pipăi? o întreb eu în timp ce mă apucă de mână și mi-o duce spre trupul ei. Mamă... — N-am pus nici două kilograme pe mine de când te-am născut, zice ea. Pipăie, mă îndeamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și, după ce a ridicat geamurile mașinii, i-a spus că fecioru-său suferă de-o boală incurabilă, o boală despre care sărmanul băiat nu știe nimic. Asta e situația lui, are sânge stricat în vine, acu’, tu fă cum crezi de cuviință... Doctorul le-a ordonat clar să nu-l lase să se însoare câte zile o mai avea. Nimeni nu știe cât mai are, efectiv, de trăit Harold, însă, în ceea ce-l privește pe el, domnul Portnoy, n-are de gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
puneam eu pe seama unei senzații era adevărul gol-goluț: crucea era un fel de oglindă de avertizare în care viitorul se deslușea, uneori, ântr-un roșu aprins. În ziua aceea, pentru că Radu era ud fleașcă și, în plus față de mine, găsise de cuviință să plângă ca un disperat, n-am mai apucat să-i comunic acea descoperire uimitoare. A trebuit să se facă duminică. Știu sigur că era duminică pentru că lumina dospea dincolo de geamuri, blândă, calmă și neclintită, Filip se prefăcea că sforăie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
spuse omulețul, cu aerul că-și mărturisește o manie. Mi-e prea frică de bombe. Numai că Într-un adăpost nu prea se poarte dormi. (Părea și mai bătrîn din pricina valizei, prea grea pentru el.) Unele persoane sînt lipsite de cuviință, știți, sforăie sau se ciondănesc Întruna... De ce ați luat-o prin parc? Îl Întrerupse Rowe. Doar nu e cel mai scurt drum! Voiam să mă odihnesc un pic, domnule. Și-apoi, copacii și păsărelele... — Îngăduiți-mi să vă duc valiza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ONU de reglementare a Comerțului și Investițiilor Transnaționale (UNRATTI).” Obiectivul nostru trebuie să fie de a crea un sistem care să funcționeze în interesul oamenilor. Corporațiile sunt doar un mijloc de satisfacere a nevoilor umane. Dacă, făcând ceea ce credem de cuviință, ne vom satisface cel mai bine nevoile, găsind un loc util și corporațiilor, atunci, fără îndoială că trebuie să ne folosim de ele. Dar dreptul de a decide în această problemă trebuie să aparțină oamenilor. Altfel, vom continua să trăim
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
concret, consistent, denumit cu competență sigură, sau în orice caz impresia pe care ți-o dau ție, Cititorule, e cea de competență, deși sunt mâncăruri pe care nu le cunoști, desemnate prin numele lor, pe care traducătorul a crezut de cuviință să le păstreze în limba originală, de exemplu schoëblintsjia; deși în text nu se spune ce gust are, tu, citind schoëblintsjia, poți să juri pe existența ei, poți simți distinct gustul ei, un gust acrișor, poate pentru că asta îți sugerează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ba mai rău: vreme de o clipă vocea mea l-a făcut să-și întoarcă fața (altfel aș fi putut să-l cred surd), dar imediat și-a îndreptat privirea înainte și a continuat să călărească fără a găsi de cuviință să-mi răspundă sau să schițeze un salut. — Ei! Cu tine vorbesc! Ești surd? Ești mut? am strigat, în timp ce el continua să se legene în șa în pasul calului său negru. Cine știe de câtă vreme avansam așa, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
și mai adastă pe-acolo. O blonduță destul de serafică, subțirică, în taior roz, se-ntoarce și-i înjură, bătându-se peste coapse: - ...nespălaților! V-ar plăcea, ai? Nu pupați voi așa ceva... ne... Patrupedele se înviorează puțin, dar nu găsesc de cuviință să latre și-atunci vin să mă miroasă. - Aveți grijă, îmi zice Manole, administratorul locului. Aseară l-au mușcat pe un profesor de la Filozofie, Nemțeanu parcă... Abia l-am scos, îl încolțiseră... încerca să se apere c-un dosar... - Fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
face un depozit pentru zile negre, vorbea, mințea, și nu mințea, fiind întotdeauna nerușinat pentru că îi era greață de munca lui și totuși zîmbea zi și noapte, pînă la urmă s-a simțit fericit cu adevărat pentru că Mihail găsise de cuviință să-l integreze definitiv Serviciului. L-a integrat și l-a uitat. Or, nu se găsise pînă în acea zi de mai 1929, la mai bine de cinci ani de la integrarea în Serviciu, nu se găsise nimic cu adevărat serios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]