556 matches
-
Domnească" din Cotnari. Satul Cotnari este atestat din anul 1441 sau după alte surse, din 1448, aici existând conform tradiției o curte domnească. Cu timpul, curtea s-a destrămat, din ea rămânând astăzi doar niște hrube (vestitele pivnițe domnești). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari este atribuită de tradiție domnitorului Ștefan cel Mare (1457-1504). Pisania a fost distrusă, astfel că nu se cunosc date referitoare la construcția lăcașului de cult. În Lista monumentelor istorice din județul Iași este trecut anul 1493 ca
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
Ortodoxă Română, III, pag.II. Al doilea monument pe care îl prezentăm este o biserică din lemn, care, datorită vechimii ei, și-a pierdut și hramul. Ea se află in Pietrari de Jos, în curtea bisericii de zid cu hramul “Cuvioasa Paraschiva”. Biserica este de tip navă, cu pridvor mic, susținut de stâlpi de lemn și are o singură cameră cu funcție de naos și pronaos. Tradiția istorică spune că monumentul a fost ridicat în ultima parte a veacului al XVIII-lea
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
sale episcopul Râmnicului Vâlcii și Noului Severin, de D.D. Calinic la anul de la Hristos 1865, cu cheltuiala R.R. lui Hristos Toma Ereu cu Marica Creița, Dumitru Ereu, Constantin Ereița si Radu Ereu...”" Biserica nouă din Pietrari de Jos, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, construită în anul 1907. Pisania acesteia este urmatoarea: "“Această sf. Biserică parohială cu hramul “Cuvioasa Paraschiva” s-au clădit din temelie cu stăruința și cheltuială preotului paroh Ștefan Popescu ajutat fiind și de alți binevoitori creștini în al X
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
cheltuiala R.R. lui Hristos Toma Ereu cu Marica Creița, Dumitru Ereu, Constantin Ereița si Radu Ereu...”" Biserica nouă din Pietrari de Jos, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, construită în anul 1907. Pisania acesteia este urmatoarea: "“Această sf. Biserică parohială cu hramul “Cuvioasa Paraschiva” s-au clădit din temelie cu stăruința și cheltuială preotului paroh Ștefan Popescu ajutat fiind și de alți binevoitori creștini în al X-lea an de pastorie al P.S. sale părintelui episcop D.D.Atanasie. În anul mântuirei 1907”." Biserica
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
1650-1700 .. Are hramul „Sf.Cuvioasă Paraschiva”. Figurează pe lista monumentelor istorice, . În vatra veche a localității a fost ridicată, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, și biserica din Brâznic, sat situat la sud de Mureș; lăcașul, închinat „Cuvioasei Parascheva”, figurează pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-A-03271). Prin absida-i nedecroșată, poligonală cu trei laturi, și nava de dimensiuni modeste, se înscrie, tipologic, în categoria edificiilor ecleziastice de plan dreptunghiular. Clopotnița poziționată pe axul acoperișului, și-a făcut apariția
Biserica de lemn din Brâznic () [Corola-website/Science/316917_a_318246]
-
comasat cu satul Valea Sării. În comuna Valea Sării se află două biserici de lemn clasificate ca monumente de arhitectură de interes național: biserica „Sfântul Nicolae” (secolul al XVIII-lea), aflată la ieșirea din satul Prisaca înspre Nereju, și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1772-1773) din centrul satului Valea Sării. În rest, în comună se mai află un singur obiectiv inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local, fiind clasificat ca monument memorial sau funerar: troița eroilor din
Comuna Valea Sării, Vrancea () [Corola-website/Science/301909_a_303238]
-
lemn „Sfânta Treime”, construită în 1715, monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local, clasificat tot ca monument de arhitectură, este biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1873) din Luminile.
Comuna Morărești, Argeș () [Corola-website/Science/300633_a_301962]
-
, cu hramul „"Cuvioasa Paraschiva"” din parohia Pianu de Sus, comuna Pianu, județul Alba, datează din anul 1761, menționat în inscripția cu litere chirilice pe grinda care desparte altarul de naos. Biserica figurează pe lista monumentelor istorice, . Se presupune, după informațiile oamenilor bătrâni, că
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
1740-1741 aflată în grădina lui Bucur Sârbescu. În rest, alte cinci obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica cu hramurile „Sfântul Nicolae”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Sfânta Filofteia” (1896-1902) din Bădești; biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” (mijlocul secolului al XIX-lea) din Gănești; primăria (1920); și școala veche (1909), ambele din Pietroșani; biserica „Sfânta Treime” (1795) și cula Drugănescu cu parcul (1822), ambele
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
se află în satul Dămțeni din localitatea Berbești, județul Vâlcea și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Vechimea ei nu este cunoscută doar momentul refacerii ei în forma actuală, prin pisania de la 1847. Se distinge prin pictura interioară și exterioară de la 1847, îndeosebi prin ampla desfășurare a scenei "„judecății de apoi”" din jurul intrării, în pridvor. Se
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
în pisania de peste intrare. Textul, în litere chirilice, destăinuie încă următoarele: "„Această sfântă, dumnezeiască biserică ce s-au prenoitu dinu temelie, cu numele Tatălui șii al Fiului și cu al Duhului Sfântu, ce se prăznuește cu hramu Sf[â]nta Cuvioasa Paraschiv[a] is costia fi[i]ndu și cu blagoslovenia priaosfinți[i] sale piscupului ce s-au făcutu de dumănialui Costandin sin Ionu Grecu Slăvescu ot Berbești, diaconu Mania sin popa Mania cu [e]nor[i]eș[ii] lu[i
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
șoția și fiul lui, în dreapta ușii de la intrare. Un moment critic din existența acestui lăcaș este surprins de pisania din tindă, peste intrare, din care aflăm că: "„Această Sf[ântă] și D[umn]zăiască biserică ce se prăznuește cu hramul Cuvioasa Paraschiva din satul Dămțeni, fiind aprobată spre dărâmare, a fost scoasă din ruină de către preotul Iosif Bălteanu paroh, cu toți fii săi duhovnicești din Turcești, județul Vâlcea spre veșnica pomenire, între anii 1913-1922. 30 august 1922”". Starea critică în care
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
, comuna Lăpugiu de Jos , județul Hunedoara a fost construită la sfârșitul secolului XVIII. Avea hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Satul Baștea nu mai are nici un locuitor, iar biserica, în stare avansată de degradare este în pragul dispariției. Satul Baștea este amplasat în partea de vest a teritoriului administrativ al comunei Lăpugiu de Jos, accesibil din DN 68A pe
Biserica de lemn din Baștea () [Corola-website/Science/320796_a_322125]
-
Biserica de zid cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” din Clopotiva, comuna Râu de Mori, județul Hunedoara a fost construită în 1880. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . În mijlocul satului Clopotiva se înalță astăzi, la mică distanță una de cealaltă, două biserici
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Clopotiva () [Corola-website/Science/326948_a_328277]
-
a utilizat țigla), ridicat deasupra unicei intrări răsăritene. Într-adevăr, edificiul prezintă o orientare inversată, prin amplasarea altarului spre vest. Lăcașul, trecut în 1957 în patrimoniul Bisericii Ortodoxe, a fost renovat în anii 1979, 1984, 2008-2009. Închinat în prezent "Sfintei Cuvioase Parascheva", edificiul figurează pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-B-03298).
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Clopotiva () [Corola-website/Science/326948_a_328277]
-
se află în satul omonim, comuna Hilișeu-Crișan, și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. A fost ridicată probabil în secolul 18 în Pomârla și mutată în anul 1813 pe locul actual. Se distinge prin structura de lemn cu poală dublă, bine conservată, turn-clopotniță peste intrare, portal decorat, tăiat trilobat și o frumoasă catapeteasmă
Biserica de lemn din Corjăuți () [Corola-website/Science/312425_a_313754]
-
al mânăstirii Lainici), până ce autoritățile le-au interzis, luând măsuri drastice. Părintele Damaschin, apreciind predicile sale și plăcându-i hotărârea și starea sa sufletească, l-a recomandat mitropolitului Irineu Mihălcescu și, astfel, primește hirotesia de ipodiacon misionar la moaștele Sf. Cuvioase Parascheva de la Iași. Avea vârsta de 28 de ani. Între timp cunoaște asociația misionară ortodoxă Patriarhul Miron din București, pe părintele Iosif Gafton, pe scriitorul Alexandru Lascarov-Moldovanu, pe Vasile Ionescu, pe părintele Toma Gherasimescu de la Mărgăritarele lumii, unul din cei
Visarion Iugulescu () [Corola-website/Science/334188_a_335517]
-
așezarea medievală de la „magazia lui Nicu Savu”. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare, ambele fiind două cruci de pomenire aflate tot în satul de reședință: una datând de la 1719, aflată la 100 m nord de biserica „Cuvioasa Paraschiva”, pe culmea unui deal; și o alta din secolul al XIX-lea, aflată în încinta aceleiași biserici.
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
vest. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, ambele clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1795) din satul Bascovele; și biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” (secolul al XIX-lea) din Cotmeana.
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
pe vremea înălțatului împărat Franțiscus al doilea și cu blagoslovenia arhiepiscopului Ștefan Avocumovici. S-au început a se zugrăvi la anul 1804 și s-au sfârșit la anul 1806, în luna lui decembrie, în 19". Lăcașul din Curtea, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva", este cea mai spațioasă biserică de lemn păstrată în Banat: lungimea 18,60 m, lățimea 7,20 m, raza altarului 5,10 m, înălțimea pereților perimetrali 3,10 m, înălțimea până la apexul bolții 5,20 m, înălțimea turnului 9
Biserica de lemn din Curtea, Timiș () [Corola-website/Science/311891_a_313220]
-
, comuna Săvădisla, județul Cluj, datează din anul 1730. Are două hramuri, acestea fiind „Cuvioasa Paraschiva” și „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: CJ-II-m-B-07767. Se pare că satul Stolna a luat ființă prin stabilirea aici (într-o poiană mai la nord de vatra satului de astăzi) a
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
spre sud. Înainte de 1730 se pare că a existat o biserică din lemn mai veche în locul numit "la biserică în vale", mai la nord de cea de astăzi. În acea perioadă locul respectiv era în centrul satului. Hramul bisericii este Cuvioasa Parascheva, așa cum rezultă dintr-un vechi hrisov descoperit în 1980, în mod eronat apare în unele documente hramul Sf. Nicolae. Stilul este cel al vechilor biserici din Ardeal, planul este de formă dreptunghiulară pentru naos și pronaos, iar absida altarului
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
familia sa. Cea mai veche relicvă păstrată este un fragment de sculptură provenind de la o catapeteasmă din secolul al XVII-lea. Cele mai vechi icoane sunt: "Deisis" (donată în 1726 de Ioachim Buliga și soția sa Iliana), "Sf. Muceniță Varvara, Cuvioasa Parascheva și Întâiul mucenic Ștefan" (din 1808). S-au mai păstrat trei volume de "Protocolul poroncilor", "Conscripție din 1825 asupra tuturor persoanelor din parohia bisericii din Volovăț și petrecerea lor creștinească". În această biserică, la 20 august 1850, au fost
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
Cea mai apropiată gară este cea de la Drăgășani la circa 25 km de centrul comunei. Ca monumente pot fi amintite bisericile din satele comunei, majoritatea ctitorii ale începutului de veac al XIX-lea, remarcându-se biserica din Alunișul, cu hramul "Cuvioasa Parascheva", ctitorie din anii 1812-1813 a logofătului Ștefan Bellu. Ilie Popescu-Spineni (n.14 octombrie 1894, Cuza-Vodă, j. Olt - d. 29 septembrie 1964, București), reputat profesor de drept, membru al "Societății Regale de Geografie" și al Societății "Histoire du Droit" din
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
în timp desființate, satele lor (cu excepția satului Slobozia din comuna Copăcești) fiind incluse în comuna Ruginești, care a fost trecută în 1968 la județul Vrancea. În comuna Ruginești, la intrarea dinspre sud în satul Ruginești, se află biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XVII-lea. Tot aici se mai află și patru situri arheologice de interes național situl „Cetățuia” de la nord de Anghelești cuprinde urmele unei așezări fortificate din eneolitic și
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]