332 matches
-
la tron era asigurată și multe din grijile provocate de acest subiect gingaș erau spulberate, proaspăta bunică a oferit personalului un mic dejun, la care au participat cei mai importanți ofițeri ai Prințului Moștenitor Carol; „a coborât și grupul de dădace” și „am băut în sănătatea prețiosului nou născut. Colonelul Rasoviceanu, comandantul vânătorilor (Gărzii Regale - n.n.), un foarte brav ofițer în timpul războiului, a ținut un mic discurs. <...> Carol era mândru și fericit. A dat deasemenea dispoziție ca toți servitorii să bea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
nimb de glorie și de fericire”. Joi, 27 octombrie. Regina Maria notează în însemnările ei zilnice: „Toate bune cu Sitta și cu micuțul ei (...). Eu sunt încă îngrijorată, pentru că mă tem că doamna Venert (dr. Manicatide-Venert - n.n.) nu e o dădacă foarte pricepută <...>. Mare bucurie în țară la aflarea veștii că s-a născut Mihai”. Vineri, 28 octombrie. Dificultățile legate de adaptarea Principesei Elena la noua situație au creat o conjunctură generatoare de tensiune, a cărei dizolvare cerea timp și multă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
la noi stăpânul. Îi zic: „Mărite stăpâne, ai răbdare cu vânătoarea, până fac un ocol să-mi aduc bastarda la noi acasă, să i-o Încredințez nevesti-mii ca s-o crească.“ și domnul duce lasă vânătoarea baltă și face pe dădaca. Cum adică, femeie, crezi că ducele ar fi În găduit una ca asta? Nu-l cunoști prea bine? Copila e de neam mare, Rishawa, și domnul duce o protejează cu toată bună tatea și autoritatea lui. Te-a crezut o
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
gemu Jayne, scufundându-se în fotoliu. - Nu, sincer. De câte ori l-ai lăsat când tu mergeai la filmări? Cu Marta? Cu părinții tăi? Cu cine altcineva? Vreau să spun, iubito, că în mare parte băiatul a crescut cu o serie de dădace fără identitate... - Ăsta e exact motivul pentru care nu cred că ședințele astea de consiliere ajută la ceva, îi zise Jayne doctoriței Faheida. Exact motivul ăsta. O mare glumă. Pierdere de timp. - E o mare glumă pentru tine, Bret? întrebă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
sfârșit de an), și Mircea Dinescu, băiatul din Slobozia, care a reușit să termine liceul numai prin presiunile exercitate de Mihai Ungheanu și Ana Blandiana (cinste lor, oameni buni la suflet) asupra profesorilor din Slobozia, care a fost, pe rând, dădacă în casa lui Fănuș Neagu și Nicolae Dragoș (să-ți povestesc și cum îl terorizau pe evereul Wexler, Dinescu și cu toată banda lui Fănuș, la Mogoșoaia?) apoi, simultan, student la Facultatea de partid "Ștefan Gheorghiu" și redactor la revista
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
hrana bună ce li se dăduse: carne de porc cu varză, brânzoaice de cozonac; țuica însă n-ar fi trebuit tolerată, dar Lili Fălcoianu nu îndrăznea să fie severă, de frica revoltelor. [Pentru cei doi copii și mai ales pentru dădaca lor elvețiană, Mariuța făcuse un mititel pom de Crăciun. Ei umblau bine și au încremenit înaintea bradului. Sandu, îndată ce a primit o jucărie, s-a dat în lături, iar fetița, cât au fost lumânările aprinse, nu a înce tat să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Cele două lucruri - statutul de actor bun și cel de ve detă - nu se prea împacă și trebuie făcută o alegere. Iar Pa padopol a ales. Și astfel a devenit vedetă Acasă. A început prin a juca întrun sitcom jenant, Dădaca (jenant, judecândul ca sitcom, nu comparândul - Doamne ferește! - cu nu știu ce film de artă). Scenariul - prost, dialogurile - penibile; astfel stând lucrurile, erai tentat să pui jocul de toată jalea al lui Papadopol pe seama scenariului. El nu putea fi atât de slab, că
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
disputat bărbăția, șarmul și talentul cu nimeni altul decât Fizz (cum, nu știți cinei Fizz?). Cea mai recentă realizare a sa - deține un rol principal în prima telenovelă românească, Numai iubirea. În virtutea eșecurilor trecute ale televiziunilor noastre la capitolul seriale (Dădaca de pe Acasă, În familie de pe Prima, Hacker de pe TVR ș.a.), mă așteptam să văd o în cro peală tipic românească, cu scenariu prost și actori pe măsură. Nu este, însă, deloc așa. Ca telenovelă, Numai iubirea e absolut OK. Respectă
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ale mele dacă nu le-ar plăcea să se mute și să trăiască și ei aici. V-am spus eu și altădată cum sau mutat aici, îndemnați de mine, frate-miu Victor și soră-mea Vasilica. Mătușa voastră a fost dădaca băiatului boierului, Jac care a rămas orfan de mamă după ce s-a născut. știți și voi și mama voastră Maria, cum ne-am luat eu și bunica, cum ne-a ajutat boierul cel bătrân cu lemne de ne-am ridicat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
terasa noastră de la etajul șase. În timp ce ferestrele Întregului imobil s-au făcut țăndări, taică-meu a avut fulgerător instinctul bun de a mă lua În brațe și, cu mama de mână, ne-a condus În adăpostul antiaerian din subsol. Anica, dădaca mea, cea care m-a Îngrijit cu dragoste și devotament până la plecarea mea În America, Împreună cu simpaticul ei soț, Niculae Călin (amândoi făgărășeni mândri), ne-au urmat În grabă, aducând și coșul cu provizii care era mereu la Îndemână, În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
sau New York. Dilema În care mă aflam era greu de tranșat. Pe de o parte, inima mă tragea să mă Întorc la ai mei. Eram epuizat și simțeam nevoia să dorm În patul meu, În așternuturile ireproșabil călcate de Anica, dădaca mea credincioasă. Dar mi-am amintit de sfatul bun primit de la Beligan: „Stai pe lângă cei mari, nu te Întoarce, acasă nu ești dorit“. Și În orice caz, după Brook nu mai puteam lucra ca Înainte, deci nu mai puteam lucra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
el și nimeni nu găsește pe nimeni“). Spectacolul se juca fără pauză. Spectatorii erau așezați În balcoanele lungi ale sălii care, În geografia construită a spațiului, păreau că fac parte din arhitectura casei. Bând ceai din samovar, oferit de personajul „Dădaca“, ei se simțeau astfel invitați discreți ai familiei și martori ai acțiunii ce lua, pe Întinderea vastă, proporții epice neașteptate, neobișnuite pentru o piesă intimă ca Vania. Joe Chaikin, un actor delicat și subtil, era un Vania În care prospețimea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Încât să audă chiar de la distanță scârțâitul penițelor din groapa de unde Vania și Sonia se străduiau să țină conturile proprietății, Învățând să sufere și să trăiască. Și totuși cronicarului de la Times ori nu i-a plăcut gustul ceaiului servit de Dădacă, ori i s-a părut incomod scaunul de la balcon, căci a scris cu ironie că spectatorii sunt puși să-l privească „de sus“ pe Cehov. Și cum New York Times e Olimpul ce hotărăște soarta teatrului În New York, Vania a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
se prefăcuseră În scrum sau fuseseră Împușcate În inimă. Există un apendix la povestea Mademoisellei. Când am scris-o prima oară nu aflasem câteva uluitoare supraviețuiri. Astfel, În 1960, vărul meu din Londra, Peter de Peterson, mi-a spus că dădaca lor englezoaică, deja bătrână În ochii mei În 1904, la Abbazia, avea pe atunci peste nouăzeci de ani și era sănătoasă; n-am știut nici că guvernanta celor două surori mai mici ale tatei, Mlle Bouvier (ulterior Mme Conrad) i-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ca un colier, ca să-l dea mamei lui. Ajungând la spital, apropiindu-se de patul mamei sale, a scăpat „colierul” de căpșune, și mama lui nu l-a îmbrățișat. Ochii îi sunt umezi când povestește asta. Apoi își amintește de dădaca lui, cum îi umplea paharul cu lapte, și el a tras paharul și laptele a murdărit fața de masă. Amintiri obscure care poate i-au format caracterul profund melancolic și timiditatea excesivă. Vizita fotografilor: Mikael Norman (trimis de Dagens Nyheter
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
400 de lei la un salariu total de 1.800. Tot deadea Vanea Uzunov m-a ajutat vorbind cu farmacistul Țopescu care mi-a deschis credit. Aur de trei salarii. Doamna Iziumeco a intrat, drăguța de ea, pe post de dădacă, obligându-mă zilnic la porția de osânză pe pâine, telemea și lapte cu cacao și ouă, "gogăli-mogăli". Pe domnul Izumenco nu l-am prea văzut prin casă, majoritatea timpului petrecându-și-o în atelierul de cizmărie unde era și patron
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
era greu de locuit întro singură cameră. După multe căutări am găsit o casă cu două camere și antreu, la șosea, proprietatea unui cetățean Ilie Hagioglu care stătea la Bolgrad. În timp ce soția se ocupa de școală eu eram dădacă titularizată și șef de șantier la lucrările pe care, cu puținii bani pe care îi aveam le făceam totuși sperând să avem mai multă prospețime pe obrazul unei case nelocuite demult timp. În schimb ne bucuram că aveam o verandă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cu ochi albaștri". Îmi aduc aminte de un cântecel din vremea copilăriei, care spunea cam așa: "Țăranul e pe câmp, țăranul e pe câmp, ura, drăguța mea, țăranul e pe câmp! El are o nevastă..., nevasta un copil..., copilul o dădacă..." Și soția mea avea un tată, nu țăran, ci funcționar și nu lucra pe câmp, era impiegat de mișcare la CFR! Îl chema George Predescu, provenea dintr-o familie cu mai mulți copii, un frate de al său fiind botezat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de lemn În fața „absurdului” ne-partinic, a imaginației imprudente incriminează, firește, abaterea de la normele scrisului oficial, de la „marile Înfăptuiri” și de la marile visuri „angajate” ale maselor angajate. Agresaserăm, trebuia să recunoaștem, nu doar canonul pionierilor și al forțelor armate. Încheierea dădacei de la Luceafărul nu era decât prologul-avertisment a ceea ce avea să se Întâmple: „E o trudă, o efervescență care trebuie salutată nu pe la răspântii, ci chemată cu sentiment la realitate”. Într-adevăr, MRP, vinovatul răzvrătirii de la „răspântii”, fusese chemat la realitate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
caz homosexual pasiv, rolul acesta era rezervat ucenicilor care-și completau veniturile, prostituându-se, precum Jacopo Saltarelli. Apoi Freud nu a înțeles sau s-a făcut că nu înțelege rolul mamei lui da Vinci, o simplă țărancă pe post de dădacă până la cinci ani, după care a trebuit să-și încredințeze fiul tatălui, Messer Piero Fruosino di Antonio da Vinci, notar oficial al Florenței. O simplă țărancă pe post de purtătoare de sarcină și apoi de dădacă, nu avea cum să
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
țărancă pe post de dădacă până la cinci ani, după care a trebuit să-și încredințeze fiul tatălui, Messer Piero Fruosino di Antonio da Vinci, notar oficial al Florenței. O simplă țărancă pe post de purtătoare de sarcină și apoi de dădacă, nu avea cum să bântuie visele erotice ale artistului. Având ca punct de plecare procesul de sodomie din 1476 și eseul lui Sigmund Freud, mai mulți cercetători contemporani au disecat scrierile și opera artistică a lui Leonardo da Vinci, căutând
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
cu educația a avut-o la Dublin, unde o educatoare a încercat să-l învețe să citească, să scrie și să socotească (prima sa carte se numea „Citind fără lacrimi”). Văzându-și rar părinții, Churchill a devenit foarte apropiat de dădaca sa, ' Doamna' Elizabeth Anne Everest, pe care o striga 'Old Woom'. I-a fost sfătuitoare, asistentă și înlocuitoare de mamă. Au pentrecut multe ore jucându-se în Parcul Phoenix. Independent și rebel din fire, Churchill nu se descurca prea bine
Winston Churchill () [Corola-website/Science/297866_a_299195]
-
o casă din 33 Eccleston Square. Primul lor copil, Diana, s-a născut în Londra pe data de 11 iulie 1909. După naștere, Clementine s-a mutat în Sussex pentru a se recupera, în timp ce Diana a stat în Londa cu dădaca sa. Pe 28 mai 1911, al doilea lor copil, Randolph, s-a născut în casa din 33 Eccleston Square. Al treilea copil, Sarah, s-a născut pe 7 octombrie 1914 la Admiralty House. Clementine era îngrijorată în această perioadă deoarece
Winston Churchill () [Corola-website/Science/297866_a_299195]
-
New York, a stat la casa lui Bourke Cockran, un admirator al mamei sale. Bourke era un politician american, membru al Camerei Reprezentanților, care l-a influențat pe Churchill atât în oratorie cât și în politică. Curând a primit vestea că dădaca sa, doamna Everest, era pe moarte. S-a întors în Anglia și a stat cu ea o săptămână până a murit. A notat în jurnal că „ea a fost prietena mea favorită”. În "My Early Life" a scris: „Ea a
Winston Churchill () [Corola-website/Science/297866_a_299195]
-
căsătorit care se confruntă cu probleme grave de comunicare face o excursie în speranța de a repara legătura frântă. Cei doi copii ai lor, un băiat și o fetiță, rămași acasă în S.U.A, se află în grija unei dădace mexicane care se pregătește pentru o scurtă călătorie în Mexic, unde fiul ei se căsătorește. În cealaltă parte a Globului, în Japonia, o liceeană surdo-mută se confruntă, pe lângă problemele normale ale vârstei, și cu cele ce decurg din handicapul său
Babel (film) () [Corola-website/Science/307512_a_308841]