341 matches
-
așezămintele culturale: „Iorgulescu întoarce cultură la vatră“. Anunțat încă de anul trecut drept cel mai ambițios proiect al Ministerului Culturii și Cultelor, programul de reabilitare a caminelor culturale își propune să scoată satul din beznă culturală. Clădirile, în mare parte dărăpănate, găzduiesc acum botezuri, parastase și discoteci. După ce programul ministrului Iorgulescu va fi implementat, fusul va începe din nou să se învârtă în mâinile bătrânelor dibace, hora se va încinge în fiecare duminică și flăcăii vor pleca în petit, sătenii vor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
de aproape zece milioane, și atunci își va putea cineva face o idee de nevoia în care se găsește această nenorocită țară. Fapt este că, dacă această stare de lucruri mai ține un an, Țara Românească va fi o țară dărăpănată, fără sorți de mântuire și care va trebui repopulată, căci o mare mulțime de săteni din satele care se află în apropiere de Dunăre, împinși de desnădejde, au fugit și mai fug încă în Bulgaria, spre părțile Șiștovului și Nicopolei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
se crăpa văzând cu ochii, eram înmărmurit. De unde avea atâta forță? Aș fi vrut să văd dulapul făcut țăndări, dar gândul ăsta nu mă liniștea, unchiul ar fi putut izbi cu pumnii lui uriași, dezlănțuiți pereții casei. Casa era veche, dărăpănată ce-ar fi spus proprietarul? Ne dădea afară. Ultima lovitură mi s-a părut cea mai puternică sau bubuiturile mă năuciseră de tot. Unchiul se prăbuși ca un sac greu pe podea. Liniștea devenise de nesuportat. Mătușa reveni cu teamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
strecura printre pete neuniforme de umbră și lumină. Căldura de vară se țesea în șiruri galbene, tremurate, aveam senzația că nu peste mult timp o fata morgana se va înfățișa la capătul străzii. Casa pe care o căutam era una dărăpănată, cu mari crăpături prin care puteai băga mâna până la cot, ferestrele închise, poarta zăvorâtă. Peste gard se vedea o parte din curtea interioară, mică, umbrită de coroanele copacilor bătrâni. Pe o bancă, sub un măr cu frunze albe, rare, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
a fiicei profesorului. Omul părea ursuz. Poștașul n-a avut noroc. Deși aviatorul îi dădea bacșiș, îl lua la rost că a venit prea târziu cu pensia. În scurt timp s-au împrietenit însă, încât poștașul de câte ori trecea pe lângă clădirea dărăpănată și cu tencuiala căzută de la cutremur se oprea, suna la ușă, fostul aviator deschidea, îl chema înăuntru și stăteau de vorbă. Bătrânul n-avea ce face toată ziua, simțea nevoia să vorbească cu cineva. Poștașul venea pentru bacșiș și pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de doi ani și atunci tot el fusese la ea. Când vrei să vii la mine, vino îi spunea fata. Eu n-am timp, sunt ocupată. De fapt, ea nu vroia să mai vadă casa în care copilărise, o casă dărăpănată, își schimbase modul de viață și se simțea bine acolo unde se afla. Bătrânul tată o înțelegea, îi dădea dreptate și accepta (nici nu avea ce face) să nu fie vizitat de nimeni. Pentru că nici băieții lui nu veneau la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
în care aceste activități pot avea loc, însă Facebook ne oferă acces comod și ușor și îl putem avea la dispoziție oricând și oriunde avem chef. Dar software-ul nu este destul. În cazul unui pub fain, chiar dacă e cam dărăpănat, oamenii contează mai mult decât starea scaunelor de la bar. Ambele elemente ar trebui să fie super, în mod ideal. Odată ce oamenii sunt acolo, mai mulți oameni vin ca să-i vadă și să fie văzuți. Sau, așa cum mi-a spus odată
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Fără îndoială pe cineva care se ascunde; existau pe atunci oameni care încercau să scape de poliția politică ascunzându-se. Nu aveam noi, chiar în familia noastră, o rudă care trăise mai mulți ani într un fost chioșc de ziare dărăpănat, hrănit pe ascuns de minunata lui soție, care a fost ruptă în bătăi de Securitate, fără să trădeze vreodată ascunzătoarea bărbatului ei? Parcă puteai să știi pe cine pândesc? Ideea că am putea fi noi nici nu ne trecea prin
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
atunci că avea să dispară pe vremea demolărilor lui Ceaușescu. Îmi făcea plăcere să văd răsăritul soarelui deasupra caselor micuțe din vechiul București de altădată, care se iveau din întuneric; căsuțele acelea numai cu parter, mai mult sau mai puțin dărăpănate, cu verande și peristiluri cu ornamente baroce, în care visam să locuiesc, dacă aș fi putut scăpa din locuința lui Damian. Apoi, autobuzul mergea de-a lungul zidurilor 91 înalte ale cazărmii și închisorii Malmaison. După colț, încetinea. Mă aplecam
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
-șef adjunct la spitalul local. E aici cam de un an. Nevastă-sa zice că aici iernile sunt cumplite, "mai rău ca în Laponia". Familia Stenhagen locuiește într-un apartament modern de cinci camere într-o locuință de serviciu cam dărăpănată. Vara trecută au cumpărat într-un moment de entuziasm o veche reședință la Korvik, la nord de Klintehamn. Acum se pregătesc s-o vândă. Întreabă indirect dacă nu ne-ar interesa. (M. e mult prea amabilă!) Se dovedește că dr.
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
nostru pentru locuința dorită. Interesânduăne din om în om am aflat că pe strada Sfântul Andrei s ar găsi o gazdă, după cum doream noi. Mergem spre Palatul Administrativ, coborâm pe o cărare în strada Sfântul Andrei, văd o casă veche, dărăpănată, cu pereții exteriori din care tencuiala era căzută - de se vedea cărămida - clădirea avea două camere, iar în curte era o cișmea. Mă apropii de intrare, strig să iasă gazda, apare un bărbat slab-slăbuț, de statură mijlocie, cu niște pantaloni
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
un port în viața lui, pentru a-și organiza fuga. Acolo, datorită unor colegi, vameși ca și el, care încă nu fuseseră concediați, a reușit să se strecoare pe o mică ambarcațiune cu cherestea. Era un vas mic, murdar și dărăpănat, pe care nimeni nu-l credea în stare să ajungă pînă la Istanbul. Era un vas angajat în secret de familia Nicolae Malaxa, pentru a scoate din țară pe soția și fiul său. S-a ascuns în cală lîngă mașini
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
a băut cafelele, a lăsat din nou un bacșiș măricel, nu ca pe timpurile bune, dar oricum destul de însemnat pentru buzunarele sale aproape goale. Și de- acolo a plecat să viziteze pentru ultima oară marile bulevarde ale Bucureștiului, pustii acum, dărăpănate, marile artere cu localurile lor celebre care îi aduseseră atâtea împliniri, toate locurile dragi ale tinereții sale. De la Victoriei, după ce a contemplat puțin ruinele La Fayette-ului, unde odată fusese și Grand Restaurant, a pășit încet, derulând imagini din altă epocă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
reprezentau trăsătu- rile caracteristice ale bucureșteanului de atunci, care cerea cântărețului de muzică ușoară dicțiune impecabilă, emisie clară, expresie desăvârșită, dar și prezență scenică plăcută, decentă, chiar elegantă. De acolo a luat-o spre Gara de Nord, pe Griviței, unde o clădire dărăpănată, închisă și uitată de lume i-a amintit de seara când, amețit de băutură, înconjurat de prieteni și vrăjit de Domnișoara Coincidență, a urcat pentru prima dată pe scenă să cânte. — Aici ne-am cunoscut pentru prima dată, râde Fernic
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
orice text de calitate... Definițiile date de scriitori, inclusiv cea dată de Saint Simon, laureatul Nobel, semănau cu definițiile romanticilor despre aceeași chestiune... Ne așteaptă un nou romantism în literatura lumii? Cred. Te poate inspira un câine șchiop, o clădire dărăpănată, un vecin de scară etc. Dar mai ales DUMNEZEU... În altă ordine/ dezordine, romantismul există de când lumea și ne va contamina cât va ține universul. Cum ar arăta lumea mileniului trei fără poezia lui Lucian Vasiliu? Ai călătorit în Franța
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
odaie mobilată cu o masă veche de brad și câteva scaune. Iarna se făcea focul cu trei ore înaintea sosirii judecătorilor și după ce se încălzea odaia se deschidea ușa, ca să dispară nourii de fum ieșiți dintr-o sobă veche și dărăpănată. Acoperișul, rupt prin toate colțurile, lăsa să se scurgă toată apa de ploaie înăuntru. Aici era reședința departamentului al III-lea al vinovaților, care judeca toate crimele și delictele săvârșite în țară. Descrierea făcută după aceea a lui Costache Moroiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
priorul Battista, exercitându-și puterea de mandatar, i-a transferat lui Niccolò Machiavelli competența de a renunța la beneficiul din parohia Sant'Andrea din Percussina în numele lui Giampiero 10. Biserică Sant'Andrea din Percussina nu era un beneficiu important. Starea dărăpănata a proprietății este evidentă din raportul vizitei episcopale din 1514: " Totul este într-o stare proastă. Nu era nicio lampă aprinsă în fața trupului lui Cristos. Casă preotului este în ruină, iar starea bisericii este deplorabilă. Suntem informați că Niccolò Machiavelli
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
preot de țară"23. Acum, la începutul lunii iulie 1515, era clar că speranțele lui Totto pentru un post la curtea papala erau nule. În loc să se mute la Romă, Totto trebuia să devină un simplu preot de țară în biserică dărăpănata de la ferma propriei familii. Totto și-a întârziat hirotonirea că preot hirotonirea sacerdotala, care era cerută unui rector al bisericii până când Papă Leon i-a acordat un privilegiu, la 28 ianuarie 1516, permițându-i să devină un "pluralist", să dețină
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de pedagogie... Când la primul început de septembrie după absolvire s-a prezentat la post, școala, o construcție modestă ce nu se deosebea prea mult de casele sătenilor din mica localitate, a întâmpinat-o cu lacătul pe ușă, cu împrejmuirea dărăpănată, iar curtea plină de bălării oferea vecinilor loc de păscut gâștele și cârlanii. Îngrijitoarea, cu plată forfetară, era plecată la câmp și, până la întoarcerea ei, tânăra învățătoare s-a întreținut cu vecinele și cu copiii lor. Soarele se ridicase mult
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
singur în cancelarie, privește pe geam urmărindu-și gândurile care îl asaltează tot mai mult în ultima vreme, transportându-l înapoi spre începuturile carierei sale didactice. Când a părăsit băncile facultății, a fost repartizat la o școală de cartier, cam dărăpănată, cu un interior neprimitor și cu mulți elevi proveniți din familii ce își duceau existența de pe o zi pe alta. Școala era mică și se afla în mare suferință de mobilier corespunzător și de material didactic. Elevii, mai ales cei
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
locotenentul-major Toma Augustin. Tatăl lui era șeful secției Anestezie și Terapie Intensivă la Spitalul Militar, un doctor eminent. Ăsta, un copil jos pălăria, dornic de muncă, și era căsătorit cu fiica lui Marin Ceaușescu. I-am zis: "Clădirea e veche, dărăpănată. Tomiță, sarcina ta e să facem Infirmeria!" Relațiile atunci erau altceva, nu erau ca acuma să faci ciubucuri și să le bagi în buzunar. "Tomiță, descurcă-te!" și Tomiță s-a descurcat, cu intervențiile prin familia Ceaușescu. Pe atunci se
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
16,30. Vasul s-a oprit la Edfu pentru a vizita Templul lui Horus. Este îngrozitor ce mizerie este peste tot. Pe Liviu l-a scos puțin din starea de transă contactul cu străzile, fie prăfuite - cu locuințe (?) mizere și dărăpănate, fie înnoroiate, traversate de copii desculți, murdari și cerșetori, străbătute de calești, trăsuri în care turiștii albi, curați și frumos mirositori, contrastează cu realitatea continuă a acestor meleaguri. Bazarurile cu tarabe încărcate de vestigii (fabricate recent) ale trecutului sau cu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
care le-au imortalizat, căutând atmosfera despre care noi citisem în cărțile cu ajutorul cărora ne-am documentat, am ajuns în „centrul” Balcicului, bucurându-ne ca niște copii în fața clădirii roz, atât de des reprezentată în trecut și acum... atât de dărăpănată... Tot aici am aflat iluzia Cafenelei lui Mamut, unde se adunau toți cei care și-au purtat pe aceste meleaguri visurile (din păcate am aflat că locul nu corespunde, adevărata cafenea aflându-se undeva în port, unde noi nu am
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Ellen că alegerea e bună. După ce a colindat New York-ul În lung și În lat, Într-o zi s-a oprit În fața imobilului lipit de clădirea „La Mamei“, pe East 4th Street, și a spus: „Am găsit !“. Dincolo de o ușă dărăpănată, am descoperit cu uimire un spațiu uriaș, În care ni s-a spus că fuseseră instalate cu ani În urmă studiourile de sunet ale companiei de televiziune ABC. Legenda mai povestește că aici și-a Înregistrat Judy Garland ultimul cântec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
să-i sărut mâna și m-a respins. Cu greu am reușit s-o fac să înțeleagă cine sunt. Până la urmă am reușit să descifrez pe chipul ei un zâmbet amar. Satul era pe ternimate. Casele erau puține și vechi, dărăpănate. Se programase desființarea satului Boarca. I-am vorbit despre recăpătarea vederii printr-o operație, dar a refuzar pe motiv că-i prea bătrână. O veche aducere aminte. Pe când eram preot începător, hărțuit de comunism, mi-a scris vărul Ghoerghe, la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]