4,428 matches
-
Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează omisiunea de a furniza, cu știința, datele cerute potrivit legii, daca faptă are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor. ... (3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au produs consecințe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177539_a_178868]
-
trebuie să ceară înmatricularea sau înscrierea unei mențiuni sau să depună specimene de semnătură ori anumite acte vor fi obligați, prin încheiere pronunțată de judecătorul delegat, la plata unei amenzi judiciare de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, daca faptă nu constituie infracțiune. (2) În cazul în care înmatricularea, mențiunea, depunerea specimenului de semnătură sau a actului sunt în sarcina unei persoane juridice, amendă judiciară este de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei, daca faptă nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177539_a_178868]
-
000 lei, daca faptă nu constituie infracțiune. (2) În cazul în care înmatricularea, mențiunea, depunerea specimenului de semnătură sau a actului sunt în sarcina unei persoane juridice, amendă judiciară este de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei, daca faptă nu constituie infracțiune. Dacă sunt mai multe persoane obligate la îndeplinire, amendă se aplică fiecăreia dintre ele." ... 31. Articolul 45 va avea următorul cuprins: "Art. 45. - Comercianții persoane fizice și reprezentanții asociațiilor familiale și ai persoanelor juridice, care nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177539_a_178868]
-
10. - Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă neintocmirea, întocmirea incompletă sau necorespunzătoare a documentelor primare ori acceptarea de astfel de documente în scopul împiedicării verificărilor financiar-contabile, daca faptă a avut drept consecință diminuarea veniturilor sau surselor impozabile. Cu pedeapsa prevăzută la alin. 1 se sancționează și punerea în circulație, în orice mod, fără drept sau deținerea în vederea punerii în circulație, fără drept, a documentelor financiare și fiscale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177539_a_178868]
-
sau, la formalități ori le îndeplinește, în condițiile legii. Nici expeditorul nici destinatarul care au dreptul la dispoziție, nici mandatarul lor nu pot lua în primire marfă, decât în condițiile legii. 71.4. Calea ferata hotărăște, conformându-se normelor vamale, daca marfă trebuie transportată la biroul vamal sau daca vămuirea trebuie să aibă loc în stație. Cheltuielile ocazionate sunt garantate prin dreptul de gaj al căii ferate privind marfă. 71.5. Dacă procedura pentru îndeplinirea formalităților cerute de expeditor nu poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117305_a_118634]
-
închidă ușile și clapele, să monteze părțile mobile ale vagoanelor înainte de a le preda căii ferate. Calea ferata poate face ea aceste operații pe cheltuiala destinatarului în condițiile prevăzute în normele uniforme. 74.7. Dacă este constatată pierderea mărfii sau daca marfă nu a sosit la expirarea termenului contractului de transport, destinatarul poate să-și valorifice în nume propriu, față de calea ferată, drepturile care îi revin din contractul de transport cu condiția să execute în prealabil obligațiile ce-i sunt impuse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117305_a_118634]
-
el păstrează drepturile sale la despăgubire, pentru depășirea termenelor contractului de transport prevăzute la articolul 85. 84.5. În lipsă, fie a cererii prevăzute la art. 84.3., fie a instrucțiunilor date în termenul prevăzut la art. 84.4. sau daca marfă este regăsita după mai mult de un an de la data despăgubirii, calea ferata va dispune de marfă, fie prin utilizarea în interesul propriu, fie prin valorificare prin licitație. Articolul 85 Despăgubiri 85.1. Calea ferata este obligată să plătească
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117305_a_118634]
-
3. De asemenea, calea ferata trebuie să plătească o despăgubire echivalentă cu avarierea mărfii, fără alte daune-interese. Suma se calculează aplicând la valoarea mărfii, stabilită, potrivit art. 85.2. procentul de avariere constatat. Despăgubirea nu poate depăși: 85.3.1. - daca marfă este avariată, suma la care s-ar fi ajuns în caz de pierdere totală; 85.3.2. - dacă numai o parte din marfă este avariată, suma la care s-ar fi ajuns în caz de pierdere a părții avariate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117305_a_118634]
-
trebuie întotdeauna să fie însoțită de Adevăr și Libertate, puterile maxime care legitimează Dreptatea, Iertarea, dobândidu-se astfel impunătoarea Autoritatea a preamăririi de Împărat ceresc-Împărat al tuturor Împăraților, Demnitate conferită de Numele Său, de Tatăl Său, de Profeții și Sibilele lumii dace, de Faptele, Minunile, Suferința, Răstignirea, Învierea, Înălțarea, Biserica, Pronia, Parusia și Judecata de Apoi. Prin Întreita Sa slujire de Profet, Arhiereu și Împărat, Iisus Hristos deci, prin învățătura, minunile, patimile, Crucea și biruința Învierii Sale a săvârșit actul dumnezeiesc al
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486516373.html [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
și memoria. Statutul acestor litere semnifică pluralitatea, tripcesul sau diapazonul cu vârfurile îndreptate în jos, ca o descărcare de energii puternice, hipnotizatoare. Să pronunțăm cuvântul zum și deja simțim cum ceva se mișcă în noi, litera z având în alfabetul dac o însemnătate profund mitică. Literele nu au fost create la întâmplare și nu s-au legat unele de altele decât în urma unor îndelungi fapte de existență umană, trăite, gândite în fundamentul existenței mitice a omului. Fiecare entitate umană, formată prin
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Dispensia_neurolingvistica_.html [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2358, Anul VII, 15 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
REQUIEM de DANIEL DAC în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/daniel_dac_1497526629.html [Corola-blog/BlogPost/379505_a_380834]
-
și printre peisajele Modovei și moldovenii care rup opincile încinși în joc, alături de Catrina. Tiberiu Ceia a așternut visarea, dorul, romanța, liniștea peste sală, cu vocea lui caldă, lirică. Emilia Dorobanțu e o cântăreață care a edificat superbitatea frumoaselor fete dace răzbătută până azi în chipul și talentul ei. Înveșmântată mirabil cu podoaba de costum popular românesc, de sus până jos a fost frumoasă ca o mireasă de crai și a cântat înstăpânitor. Minunat cântă această tânără artistă, iar sărbătoarea închinată
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401163201.html [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
Acasă > Poeme > Sentiment > CINE SUNT? Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1602 din 21 mai 2015 Toate Articolele Autorului Dacă port sandale și pantofi cu toc, Daca râd gălăgios și îmi place să visez cu ochii deschiși, Daca port fuste, rochii, cercei și alte accesorii, Daca am forme rotunde și mers unduit, Dacă îmi plac florile și păsările Și dacă zâmbesc copiilor scumpi pe stradă, Ăsta nu înseamnă că sunt altfel decât orice altă ființă, Ci înseamnă doar
CINE SUNT? de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1432217094.html [Corola-blog/BlogPost/373251_a_374580]
-
fost un popor de păstori sau de munteni, un fel de triburi, iar civilizația și latinitatea le-au dat-o romanii, prin romanizare. Nimic mai utopic, nimic mai neadevărat, deoarece romanii sunt un produs al dacilor, o ramură din trunchiul dac și prima lor civilizație au primit-o de la daci, după cum vom vedea! Nu loviți! Elementul autohton dacic a rămas pe loc, în așa-zisa Dacia Felix, care a fost “felix” pentru romani, nu și pentru daci. Când ne gândim la
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Istoria_descojita_a_neamului_gheorghe_serbanescu_1386474378.html [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
prima lor civilizație au primit-o de la daci, după cum vom vedea! Nu loviți! Elementul autohton dacic a rămas pe loc, în așa-zisa Dacia Felix, care a fost “felix” pentru romani, nu și pentru daci. Când ne gândim la fracțiunile dace: moldoveni, blaci (valahi), letini, pelasgi, etrusci, osceni (osci), maramuri și știm că aceștia au dat civilizația lumii, te cuprinde revolta gândind cât de greșit au deslușit unii istorici realitatea faptelor. Vergiliu vorbind despre Daci, îi numește genus antiqum terrae (cel
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Istoria_descojita_a_neamului_gheorghe_serbanescu_1386474378.html [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
popor” (Herodot, Cartea II). Dar cine sunt pelasgii? O spune Diodor Siculo: “Eu sunt pelasg, născut din pământul negru al Daciei” (Diodor Siculo a fost strănepotul Istrului și al Tisei, născut în Carpați). De la pelasgi ia numele fracțiunea de popor dac, care a ajuns mai târziu și în Italia. Pelasg a fost o divi Avem noi construcția lor de frază? Avem noi pe: uș, îs, os și verbul la sfârșit, așa cum aveau romanii? Nu, vorbim așa cum am vorbit de când ne găsim
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Istoria_descojita_a_neamului_gheorghe_serbanescu_1386474378.html [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
taina slujirii hristice a Cuvântului, în expresia purității sale jertfelnice, în Dorul iubirii divine, de dragul frumuseților creatoare, încântătoare. În el vibrează totul din noi și toate cele de Sus. Prin el ne împătășim cu Dumnezeu, cu Neamul cu Cosmosul. Tânărul dac, prevestește primăvara vieții noastre, arătând limpede puterea frumuseții sale înflorite. Observându-l doar, auzi un glas care te cheamă, care te strigă din adâncul ființei tale, din strădufundurile diafane ale Națiunii ancestrale. Elementele Frumosului - Dacoromân au fost pre-create în COSTUMUL
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393386698.html [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
chipul frumos al Dacoromânului, în iureșul plin de grație al HOREI, al Jocurilor. Hora este un cuvânt pelasg -primordial și atestă în pământul și în sufletele noastre permanența Thraco - Daciei, ca Patrie a lumii. Pelasgo-Thracii au transmis acestui binecuvântat pământ Dac, gustul niciodată desmințit al unui înalt fast domnesc și regal, transpus în veșmânt, în port, în podoabă, în gingășie. Noi, Dacoromânii, am ridicat eleganța vestimentară a ținutei populare la treapta unui principiu eminamente divino-moral. Mândrețea, mândria ca atribut vestimentar s-
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393386698.html [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
și pământul pe care au călcat tălpile regilor, ale preoților daci. Din păcate nu am reuști să ajung la Rovine, la Călugăreni, și la multe alte locuri, vetre de sfințenie și de eroism ale neamului daco-roman, căci noi suntem poporul dac în devenirea lui prin istorie... Iată însă că un reporter talentat (pentru că termenul de reporteră nu este consacrat) trăiește și împlinește în modul cel mai real și senzorial visul nostru din tinerețe. Elisabeta Iosif, o poetă talentată despre care am
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1431882249.html [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
lumină, ...duhul - reflexul energiei divine, loc al împăcării contrariilor: Iar duh dă-i tu, Zamolxe, sămânță de lumină/ Din duhul gurii tale ce arde și îngheață”(Strigoii). Sau poate...era imposibil să nu mă gândesc la Deceneu, marele preot, viceregele dac aflat printre înțelepții despre care vorbesc și Placuțele de la Sinaia, cum e celebra placuță cu numărul 21, care amintește și despre doi (?! ) zei. Alături de “zeul suprem, Zalmoxe, cine mai putea fi?! Cercetările n-au elucidat încă misterul... “ Observăm că Elisaneta
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1431882249.html [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
vrut să-i aibă alături. Romuliana aflase despre această zonă miraculoasă, de sub muntele Măgura (cât de românesc sună!), locuită de daci liberi. Legendă sau nu, Romuliana a venit în Dacia de la Roma și s-a îndrăgostit de un frumos cioban dac. Un dac liber. Nu trecu mult și o poveste de iubire, pierdută în timp, i-a legat pentru totdeauna. S-au căsătorit iar mai târziu, fiul lor, Galerius, care și-a divinizat mama, construiește un palat în cinstea ei, purtându
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1431882249.html [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
căzuți sub burțile cailor romani ale legiunielor care invadaseră provincia de la capătul imperiului, cu două milenii în urmă. Pietrele vorbesc singure despre istoria asediului și fiecare arbore ce se leagănă în vânturile timpului de astăzi cunoaște povestea sângeroasă a cetățiilor dace, la care strămoșii săi vegheați au fost martori muți, ecoul. Strigătelor de luptă și zăngănitul armelor a așternut amintirea câtorva zeci de generații, vuietul de ieri nu a ajuns până azi decât tăcerea muntelui și foșnetul adânc al codrilor. Am
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1471048576.html [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
tot pasul, printre ziduri găsești bucăți de cărămidă arsă. Pădurarul știe să recunoască, după culoare și formă, care sunt bucățile de zid romane. Ca și ruinele castrului roman, fiecare dintre cărămizile folosite la construirea turnurilor de observație, după distrugerea cetății dace. Ciutele și cerbii vin să pască în fostele sanctuare de sacrificiu ale dacilor. De-a lungul potecilor se pot descoperi cuie romane, resturi de coif și fragmente din scuturile dacice. Toate acestea ne-au dat senzația că suntem în inima
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1471048576.html [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
de legiunea cuceritoare. Ne uitam iar la piatra mută și se părea că vedem scena cu ochii minții... Dio Cassius, în istoria Romanilor, se povestește despre 165.000 kilograme de aur și mai mult decât dublul acestei cantități, de argint dac, își puse capăt zilelor, iar, cel de al șaptelea, Deceneu, urmaș direct al Marelui Preot de pe vremea lui Burebista, se refugiase în păduri, împreună cu un grup de nobili daci, încercând să salveze o parte a fabulosului tezaur. În tragedia acestui
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1471048576.html [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
subconștientului colectiv al domnului Adrian Erbiceanu și informația mitică, abisală din memoria colectivă a acestui neam ... Este exact ceea ce a trăit, ceea ce s-a întâmplat cu dacismul la Eminescu, cu setea lui de a plonja în straturile adânci ale culturii dace, ale memoriei, ale universului cultural al poporului daco-român. Reactualizarea, re-potențarea acestor conținuturi ancestrale mitice credem că sunt caracteristica geniului. Basmul acesta conține în corpusul său, în straturile profunde ale mesajului său informații extraordinare, motive epico-filozofice de mare importantă, care ar
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_un_mare_p_stefan_dumitrescu_1372601148.html [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]