KorAP: Find »[drukola/base=dacic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...118 >

2,937 matches

Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193

un excepțional de înalt nivel socio-economic și acest lucru e simbolizat de acest grup de cetăți”. Iar al treilea completează că „fortăreața de deal și succesorul său mai evoluat, oppidumul, erau o caracteristică a epocii târzii a fierului și cetățile dacice sunt remarcabile exemple a acestui tip de loc apărat”[1]. Recunoașterea UNESCO vine ca o încununare a muncii dedicate a unor arheologi prestigioși precum Grigore Tocilescu, Vasile Pârvan, D.M. Teodorescu, urmați de Constantin și Hadrian Daicoviciu, Octavian Floca, Ion Horațiu

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
Daicoviciu, Octavian Floca, Ion Horațiu Crișan, Ioan Glodariu, Alexandru Ferenczi, Ion Berciu, Mihail Macra, Nicolae Lupu, Eugen Iaroslavschi, Adriana Rusu-Pescaru, Florin Stănescu - arheologi care au publicat multe volume despre cetățile și civilizația dacilor. Să precizăm că săpăturile temeinice la cetățile dacice din Transilvania le-a început D.M. Teodorescu, în anii '20 ai secolului trecut, grație cadrului statal, istoric și cultural oferit de proaspăta Românie Mare. În anii '40, grație faptului că sud-vestul Transilvaniei rămâne României după Dictatul de la Viena, săpăturile le

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
bloca și eventualele coloane romane care veneau pe lângă Carpații Meridionali, dinspre ruta Sibiu-Brașov, intrate prin Bran sau Valea Oltului. Locul strategic era bine ales, el fiind și astăzi în apropierea drumului principal care unește Alba-Iulia cu Sebeșul și Sibiul. Cetatea dacică se află la circa 2 km sud de satul Căpâlna, al comunei Săsciori, pe un deal de 610 m înălțime față de nivelul mării, numit Dealul Cetății, poziționat pe malul stâng al râului Sebeș, între valea Gărgălăului și pârâul Râpii. Pantele

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
cu excepția legăturii sub formă de șa prelungă, care-l leagă la sud-vest de Dealul Stăunilor. Dealul se înalță la circa 200 m deasupra văii Sebeșului. Vârful lui a fost nivelat în câteva terase etajate, element mai puțin întâlnit la cetățile dacice. Drumul antic urcă pe panta dinspre pârâul Râpii, până în șaua amintită, cotind apoi spre cetate. Istoricul cercetărilor Interesul pentru cetățile dacice din Transilvania apare încă din perioada Renașterii, când textele antice sunt repuse în drepturi. Pe atunci importanța era nu

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
m deasupra văii Sebeșului. Vârful lui a fost nivelat în câteva terase etajate, element mai puțin întâlnit la cetățile dacice. Drumul antic urcă pe panta dinspre pârâul Râpii, până în șaua amintită, cotind apoi spre cetate. Istoricul cercetărilor Interesul pentru cetățile dacice din Transilvania apare încă din perioada Renașterii, când textele antice sunt repuse în drepturi. Pe atunci importanța era nu arheologică, ci strict materială, provocată de vestitele comori ascunse ale dacilor, încă bănuite a exista, după ce romanii puseseră mâna în 106

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
de peste 150 t de aur și peste 300 t de argint! Cetatea de la Căpâlna, mai izolată de grupul celor de la Grădiștea Muncelului, este amintită către sfârșitul sec. al XIX-lea de către Téglás Gàbor, care a identificat-o corect ca fiind dacică. Pentru că, până în 1919, era imposibil să fi istoric român în Austro-Ungaria, cercetările au fost făcute de istorici sau colecționari maghiari. Astfel, o descriere mai amănunțită, semn că multe dintre zidurile cetății se aflau la suprafață, a fost făcută la începutul

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
fier descoperite întâmplător la poalele dealului cetății, în 1988, preluate de Muzeul din Alba Iulia. Apoi, „după revoluție, aceasta a fost năpădită de hoți și jefuitori de morminte, iar printre bunurile furate de aceștia se găsește și setul de bijuterii dacice din aur, recuperat în anul 2009 și depus la Muzeul Unirii din Alba Iulia” - spunea, în 2012, portalul de știri ALBA24.ro[3]. Cetatea și monumentele ei După cum observau arheologii Macrea și Berciu, vârful dealului a fost special pregătit pentru

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
găsit plinte din calcar care, inițial, susțineau coloanele de lemn ale unor temple. Aceste plinte sunt de două dimensiuni diferite, aceasta ducând la deducția cu funcționarea, la un moment dat, a cel puțin două temple diferite. Construcții / amenajări civile Așezarea dacică de pe Dealul Cetății avea mai degrabă un caracter militar decât unul civil. Identificarea unor amenajări civile în acest stadiu al cercetării este dificilă, edificiile descoperite fiind puține. Este posibil să fi existat mai multe edificii din lemn, material drag dacilor

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
căutătorii de comori și recuperate cu greutate de către autoritățile statului. Monede romane din argint s-au găsit în interiorul și în preajma turnului-locuință, în număr de 29. Ele făceau parte probabil din tezaurul tarabostesului comandant. Cam jumătate dintre aceste monede sunt imitații dacice după denari romani din epoca republicană. Această bogăție a materialului arheologic descoperit aici, demonstrează amploarea relațiilor economice derulate la Căpâlna, aici existând nu numai un sediu nobiliar, ci și o posibilă așezare protourbană. Considerații finale Istoricii nu s-au pus

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
păcii încheiate în anul 102, ar fi demantelat zidurile, după care le-ar fi refăcut în grabă, pentru al doilea război cu romanii. Ioan Glodariu crede că, analizând și izvoarele literare, cetatea de la Căpâlna a fost cucerită în ambele războaie dacice. Cert este că „cetatea dacică de la Căpâlna și-a găsit sfârșitul într-un uriaș incendiu care a mistuit toată partea din lemn a construcțiilor, după care zidurile de cărămidă și de piatră s-au prăbușit și au căzut repede în

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
ar fi demantelat zidurile, după care le-ar fi refăcut în grabă, pentru al doilea război cu romanii. Ioan Glodariu crede că, analizând și izvoarele literare, cetatea de la Căpâlna a fost cucerită în ambele războaie dacice. Cert este că „cetatea dacică de la Căpâlna și-a găsit sfârșitul într-un uriaș incendiu care a mistuit toată partea din lemn a construcțiilor, după care zidurile de cărămidă și de piatră s-au prăbușit și au căzut repede în ruină. Peste ruinele fostei cetăți

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
întins paragina și pe locul ei nu s-a mai ridicat niciodată o altă așezare”[7]. Cel mai probabil, acest eveniment s-a petrecut în al doilea război daco-roman al lui Traian. Arheologul Ioan Glodariu, după ce a analizat trăinicia zidului dacic, a avut revelația eficienței întregului sistem, printr-o recunoaștere aeriană. „Nu puteam să-mi explic de ce au avut nevoie romanii, cu tehnica lor militară remarcabilă, de atâta timp ca să ajungă la Sarmizegetusa Regia. Zburând cu elicopterul, m-am lămurit. Zona

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
romanilor”[8]. Cetatea de la Căpâlna a fost inclusă cu entuziasm într-un recent program de restaurare, în care s-au implicat Guvernul României și Consiliul Județean Alba. Rivalitățile dintre istoricii clujeni, care se consideră cei mai mari specialiști în arheologie dacică, și cei locali, din Alba-Iulia, au fost foarte „utile” pentru blocarea proiectului. Să încheiem totuși cu un citat din presa locală și să rămânem cu speranța din el: „Proiectul de reabilitare a obiectivului de patrimoniu, acum în paragină, cuprinde lucrări

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
asemenea, este vizată și amenajarea unor parcări și căi de acces auto și pietonale”[9]. ---------------------------------------------------------- Bibliografie: Bajusz I. (ed.) - Téglás István Jegyzetei Régészeti feljegyzések (Însemnările lui Téglás István. I. Notițe arheologice), Cluj-Napoca, Editura Scientia, 2005. Daicoviciu Constantin, Ferenczi Alexandru - Așezările dacice din Munții Orăștiei, în seria Cercetări de istorie veche, Editura Academiei R.P. Romîne, București, 1951. Daicoviciu, Hadrian - Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Editura Dacia, Cluj, 1972. Daicoviciu, Hadrian - Dacii, Editura Pentru Literatura, colecția BPT, București, 1968. Daicoviciu Hadrian, Ferenczi

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
de istorie veche, Editura Academiei R.P. Romîne, București, 1951. Daicoviciu, Hadrian - Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Editura Dacia, Cluj, 1972. Daicoviciu, Hadrian - Dacii, Editura Pentru Literatura, colecția BPT, București, 1968. Daicoviciu Hadrian, Ferenczi Ștean, Glodariu Ion - Cetăți și așezări dacice din sud-vestul Transilvaniei, București, 1989. Gheorghiu, Gabriela - Dacii de pe cursul mijlociu al Mureșului, Cluj-Napoca, 2005. Glodariu, Ioan - Arhitectura dacilor - civilă și militară, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983. Glodariu, Ioan - Ioan Glodariu (I): De ce au durat expedițiile romanilor patru ani, pe siteul

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
dacilor - civilă și militară, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983. Glodariu, Ioan - Ioan Glodariu (I): De ce au durat expedițiile romanilor patru ani, pe siteul Ziarului Financiar, 18 mai 2007, rubrica „Confesiuni”, http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/ioan-glodariu-i-de-ce-au-durat-expeditiile-romanilor-patru-ani-3027864 Glodariu Ioan, Moga Vasile, Cetatea dacică de la Căpâlna, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Halaváts G. - Úti jegyezetek Szászsebes környékéről, în ArchÉrt, XXVI, 1906, pag.355-360. Macrea Mihail, Berciu Ion - La citadelle dacique de Căpâlna, în Dacia N. S., IX, 1965, pag.201-231. Macrea Mihail, Floca

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
București, 1989. Halaváts G. - Úti jegyezetek Szászsebes környékéről, în ArchÉrt, XXVI, 1906, pag.355-360. Macrea Mihail, Berciu Ion - La citadelle dacique de Căpâlna, în Dacia N. S., IX, 1965, pag.201-231. Macrea Mihail, Floca Octavian, Lupu Nicolae, Berciu Ion - Cetăți dacice din sudul Transilvaniei, Editura Meridiane, București, 1966. Moga Vasile - În legătură cu o descoperire arheologică recentă din cetatea dacică de la Căpâlna (jud. Alba), în AMN, XX, 1982, pag.275-278. Moga Vasile - Depozitul de unelte agricole dacice de la Căpâlna, în Ephemeris Napocensis, II

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
Ion - La citadelle dacique de Căpâlna, în Dacia N. S., IX, 1965, pag.201-231. Macrea Mihail, Floca Octavian, Lupu Nicolae, Berciu Ion - Cetăți dacice din sudul Transilvaniei, Editura Meridiane, București, 1966. Moga Vasile - În legătură cu o descoperire arheologică recentă din cetatea dacică de la Căpâlna (jud. Alba), în AMN, XX, 1982, pag.275-278. Moga Vasile - Depozitul de unelte agricole dacice de la Căpâlna, în Ephemeris Napocensis, II, Cluj-Napoca, 1992, p.37-38. Téglás G. - A történelemelőtti Dáciáról, în ArchÉrt, XII, 1892, pag.403-410. Internet http

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
Octavian, Lupu Nicolae, Berciu Ion - Cetăți dacice din sudul Transilvaniei, Editura Meridiane, București, 1966. Moga Vasile - În legătură cu o descoperire arheologică recentă din cetatea dacică de la Căpâlna (jud. Alba), în AMN, XX, 1982, pag.275-278. Moga Vasile - Depozitul de unelte agricole dacice de la Căpâlna, în Ephemeris Napocensis, II, Cluj-Napoca, 1992, p.37-38. Téglás G. - A történelemelőtti Dáciáról, în ArchÉrt, XII, 1892, pag.403-410. Internet http: //www.romaniadevis.ro/dacia/zona-geto-daca/reconstituiri-3d http://cartitaplimbareata.ro/index.php/6061/cetatea-dacica-de-la-capalna-muntii-sureanu ------------------------------------------- Note: [1] http://whc

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
Ziarului Financiar, 18 mai 2007, rubrica „Confesiuni”, Glodariu, Ion - Ioan Glodariu (I): De ce au durat expeditiile romanilor patru ani, pe siteul Ziarului Financiar, 18 mai 2007, rubrica „Confesiuni”, http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/ioan-glodariu-i-de-ce-au-durat-expeditiile-romanilor-patru-ani-3027864 [6] Macrea Mihail, Berciu Ion - Cetatea dacică de la Căpâlna in vol. Cetăți dacice din sudul Transilvaniei, pag.11. [7] Idem, pag.23. [8] Glodariu, Ioan - Ioan Glodariu (I): De ce au durat expeditiile romanilor patru ani, rubrica „Confesiuni”, http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/ioan-glodariu-i-de-ce-au-durat-expeditiile-romanilor-patru-ani-3027864 , 18 mai 2007. [9

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
Confesiuni”, Glodariu, Ion - Ioan Glodariu (I): De ce au durat expeditiile romanilor patru ani, pe siteul Ziarului Financiar, 18 mai 2007, rubrica „Confesiuni”, http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/ioan-glodariu-i-de-ce-au-durat-expeditiile-romanilor-patru-ani-3027864 [6] Macrea Mihail, Berciu Ion - Cetatea dacică de la Căpâlna in vol. Cetăți dacice din sudul Transilvaniei, pag.11. [7] Idem, pag.23. [8] Glodariu, Ioan - Ioan Glodariu (I): De ce au durat expeditiile romanilor patru ani, rubrica „Confesiuni”, http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/ioan-glodariu-i-de-ce-au-durat-expeditiile-romanilor-patru-ani-3027864 , 18 mai 2007. [9] Restaurarea Cetății dacice de la Căpâlna. Vezi

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
in vol. Cetăți dacice din sudul Transilvaniei, pag.11. [7] Idem, pag.23. [8] Glodariu, Ioan - Ioan Glodariu (I): De ce au durat expeditiile romanilor patru ani, rubrica „Confesiuni”, http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/ioan-glodariu-i-de-ce-au-durat-expeditiile-romanilor-patru-ani-3027864 , 18 mai 2007. [9] Restaurarea Cetății dacice de la Căpâlna. Vezi cum ar putea arăta situl reabilitat, aflat în patrimoniul UNESCO, publicat in 6 mai 2013, pe http://alba24.ro/restaurarea-cetatii-dacice-de-la-capalna-vezi-cum-ar-putea-arata-situl-reabilitat-aflat-in-patrimoniul-unesco-189013.html Referință Bibliografică: Doru SICOE - CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA / Doru Sicoe : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
zf.ro/ziarul-de-duminica/ioan-glodariu-i-de-ce-au-durat-expeditiile-romanilor-patru-ani-3027864 , 18 mai 2007. [9] Restaurarea Cetății dacice de la Căpâlna. Vezi cum ar putea arăta situl reabilitat, aflat în patrimoniul UNESCO, publicat in 6 mai 2013, pe http://alba24.ro/restaurarea-cetatii-dacice-de-la-capalna-vezi-cum-ar-putea-arata-situl-reabilitat-aflat-in-patrimoniul-unesco-189013.html Referință Bibliografică: Doru SICOE - CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA / Doru Sicoe : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1084, Anul III, 19 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Doru Sicoe : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare

CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165

sabia kiliç, comparabil cu sl. kolo „roată“ < „soare“. Lat. ensis, în schimb, pare legat de luna mensis. Cf. cor. kal „sabie“. Sulița are nume slav, ce e înrudit cu sol, soarele; un nume maghiar al suliței e szúrás, apropiat de dacic sur; sarisa e o lance macedoneană lungă, de la soarele sar, care astăzi se găsește în limba kaipi și toaripi din Papua Nouă Guinee. Și sula se compară cu soarele sol, în lat. ar fi subula care se vede că e

FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1431412351.html [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
Corola-blog/BlogPost/348945_a_350274

pe tablă o hartă cu valurile popoarelor migratoare care se întoarceau ca lupul de la stâna de unde mâncase prima oaie. Au lăsat adânci amprente genetice peste poporul ce avea să se numească român. Popor ce are înaintași în cele 12 triburi dacice, oameni liberi reuniți, când și când, de câte un Burebista sau un Decebal! Daci, care veniseră de niciunde! Erau aici de la zidirea lumii! După constituirea entităților statale prin mai toată Evropa, au fost aduși sașii și secuii, colonizați pentru a

TABLETA DE WEEKEND (112): MIGRATORII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1430289521.html [Corola-blog/BlogPost/348945_a_350274]