299 matches
-
îi permite să-și transforme visele și viziunile în tablouri. Pictura lui Magritte, reflectare a gândirii sale misterioase, se bazează pe întâlnirea minunată și neașteptată dintre irealitate și cotidian. În felul acesta el seamănă cu De Chirico și cu artiștii dadaiști, cu care împărtășește același caracter remarcabil și ironia. Între anii 1920-1967 pictează aproximativ o mie de tablouri, care vor constitui o sursă de inspirație pentru generațiile viitoare de pictori. primește primele lecții de desen în Châtelet la vârsta de 12
René Magritte () [Corola-website/Science/298187_a_299516]
-
reîncepem actul creaței pornind de la o "tabula rasa". La Cabaret Voltaire, noi vrem să zguduim ideile, opinia publică, educația, instituțiile, muzeele, bunul simț așa cum este el definit la momentul actual, pe scurt, tot ceea ce ține de vechea ordine.”" Astfel, manifestul dadaist a fost publicat într-un prim și singur număr al revistei Cabaret Voltaire. Originea numelui este neclară. Sunt păreri care susțin că provine din afirmația "Da", folosită foarte des în discuțiile purtate de inițiatorii mișcării, de origine românească, Tristan Tzara
Dadaism () [Corola-website/Science/297542_a_298871]
-
Paul Valéry. A studiat medicina și mai târziu psihiatria datorită căreia, în 1921, l-a cunoscut pe Sigmund Freud. În timpul primului război mondial, l-a cunoscut pe Jacques Vaché, un dadaist înfocat. În 1916 el s-a alăturat curentului cultural dadaist, dar după un timp a formulat o serie de obiecții la adresa dadaismului, declarând: „Lasă tot. Lasă Dada. Lasă-ți nevasta. Lasă-ți amanta. Lasă-ți speranțele și temerile. Lasă-ți copii în păduri. Lasă-ți substanța pentru umbră. Lasă-ți
André Breton () [Corola-website/Science/297543_a_298872]
-
structuri scheletice în locul tradiționalului complex compact de statui. Dadaiștii cu înclinație anarhică au rupt radical orice legatură cu tradițiile, au creat voit compoziții „antiartă” provocatoare de scandal, de exemplu „asamblări” realizate din obiecte alese întâmplător sau din deșeuri. Multe gesturi dadaiste, care mai demult au avut drept scop iritarea cetățenilor, au reapărut și în ultimele decenii dar acum fără orice tentă batjocoritoare. Un exemplu renumit este pisoarul expus de dadaistul francez Marcel Duchamp, acesta anunțând că datorită alegerii făcute obiectul este
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
ai curentului dadaist de după război. Ulterior curentul a jucat un rol de influență în dezvoltarea muzicală al lui Erik Satie. În crearea formelor timpurii a muzicii ambient/ de fundal, de la începutul secolului 20, compozitorul francez Erik Satie, a utilizat explorări Dadaiste, muzică pe care a etichetat-o drept "muzica de mobilier" ("Musique d'ameublement"). El a descris această muzică ca fiind acea muzică, care putea fi folosită în timpul unei cine, mai degrabă pentru a crea o atmosferă de fundal, decât a
Ambient () [Corola-website/Science/317513_a_318842]
-
de artiști dezgustați de valorile burgheze, găsesc un cuvânt, aparent fără sens, "dada", care să descrie starea lor de protest și acea artă pe care urmau să o creeze sfidând orice normă sau criteriu estetic preconceput. Cel mai cunoscut pictor dadaist francez, Marcel Duchamp (1887-1968), își exprimă dezaprobarea față de arta care să produca plăcere în mod gratuit și, în semn de protest, adaugă o mustață celebrului portret al Mona Lisei a lui Leonardo da Vinci. Alti artiști dadaiști: Francis Picabia (1879-1953
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
mai cunoscut pictor dadaist francez, Marcel Duchamp (1887-1968), își exprimă dezaprobarea față de arta care să produca plăcere în mod gratuit și, în semn de protest, adaugă o mustață celebrului portret al Mona Lisei a lui Leonardo da Vinci. Alti artiști dadaiști: Francis Picabia (1879-1953), George Grosz (1893-1959) și Max Ernst (1891-1976). Multe din operele dadaiștilor sunt create accidental, la întâmplare, fără un studiu prealabil. Metoda a fost adoptată și de succesorii acestora, suprarealiștii. Termenul de "suprarealism" a fost introdus de scriitorul
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
să produca plăcere în mod gratuit și, în semn de protest, adaugă o mustață celebrului portret al Mona Lisei a lui Leonardo da Vinci. Alti artiști dadaiști: Francis Picabia (1879-1953), George Grosz (1893-1959) și Max Ernst (1891-1976). Multe din operele dadaiștilor sunt create accidental, la întâmplare, fără un studiu prealabil. Metoda a fost adoptată și de succesorii acestora, suprarealiștii. Termenul de "suprarealism" a fost introdus de scriitorul André Breton (1896-1966), care a elaborat manifestul acestui nou curent care punea în prim
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
structuri scheletice în locul tradiționalului complex compact de statui. Dadaiștii cu înclinație anarhică au rupt radical orice legatură cu tradițiile, au creat voit compoziții „antiartă” provocatoare de scandal, de exemplu „asamblări” realizate din obiecte alese întâmplător sau din deșeuri. Multe gesturi dadaiste, care mai demult au avut drept scop iritarea cetățenilor, au reapărut și în ultimele decenii dar acum fără orice tentă batjocoritoare. Un exemplu renumit este pisoarul expus de dadaistul francez Marcel Duchamp, acesta anunțând că datorită alegerii făcute obiectul este
Sculptura secolului al XX-lea () [Corola-website/Science/321557_a_322886]
-
de gata, fotografii, asamblări de materiale, aerograme, - dezvoltând un stil artistic propriu, chiar dacă influențat uneori de Marcel Duchamp. În 1916 a expus un obiect pre-dadaist intitulat „Autoportret”. Împreună cu Marcel Duchamp și Francis Picabia a întemeiat secția new yorkeză a mișcării dadaiste. A editat și primul și unicul număr al revistei „Dada la New York” (1920). Exemple de creații din această perioadă sunt "The Rope Dancer Accompanies Herself with Her Shadows" (1916), influențată de asamblajul încă neterminat atunci al lui Duchamps, "The Bride
Man Ray () [Corola-website/Science/328327_a_329656]
-
de Montparnasse, cu o boneta orientala în postura unor femei pictate de Ingres, și având spatele nud, decorat prin tehnică supraimprimării, cu două aperturi acustice de vioară. La Paris a continuat să creeze un șir întreg de obiecte și instalații dadaiste, unele în colaborare cu alți artiști Împrietenit cu Marie-Laure de Noailles și cu Charles, viconte de Noailles, a turnat în 1928 în vila acestora la Hyères al treilea film al său, "Leș Mystères du chateau de Dé" Vreme de câteva
Man Ray () [Corola-website/Science/328327_a_329656]
-
colaboreze cu mișcarea Dada. Era considerat de dadaiști un soi de Înalt Prelat sau Părinte al mișcării. Expoziția Picabia de la MoMA demonstrează limpede, prin cronologia lucrărilor, valoarea și numărul semnificativ de lucrări mecanomorfe, faptul că Picabia devansase spiritul și imaginarul dadaist, prin aceste lucrări, caracterizate prin hibridarea desenelor tehnice și insertul de texte, de gen grafitti, lucrări datează din anii 1913-1915. Seria se continuă până după 1918, când are loc întâlnirea și apropierea de Tristan Tzara. Picabia avea, la acel moment
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
descoperă cuvântul Dada care-i amuză. E pentru prima oară că întâlnesc acest cuvânt, susținea Gabrielle Buffet-Picabia, prima soție a lui Picabia, în volumul ei, intitulat Rencontres. Picabia, adăugând la semnătura lui Le fidèle, i-a desenat soției un portret dadaist avant la lettre care e intitulat Gabrielle Buffet, elle corrige les moeurs en riant (Gabrielle Buffet corectează moravurile râzând). Nu peste mult timp, realitatea va infirma fidelitatea. Desenul e o structură mecanică cu două planuri înclinate sau panouri ce basculează
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
peisaje și nuduri impresioniste, portrete de femei spaniole și acuarele care au produs o mare surpriză, făcându-i și pe cei mai reticenți să declare că artistul are talent. Picabia a transformat vernisajul acestei expoziții deloc provocatoare într-un eveniment dadaist. Jean Cocteau, Georges Auric și Francis Poulenc au evoluat ca un trio de jazz, Tristan Tzara a recitat manifeste dadaiste în marea de public care a fost comparată cu înghesuiala din metrou, la orele de vârf. Cărțile despre Picabia rețin
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
cei mai reticenți să declare că artistul are talent. Picabia a transformat vernisajul acestei expoziții deloc provocatoare într-un eveniment dadaist. Jean Cocteau, Georges Auric și Francis Poulenc au evoluat ca un trio de jazz, Tristan Tzara a recitat manifeste dadaiste în marea de public care a fost comparată cu înghesuiala din metrou, la orele de vârf. Cărțile despre Picabia rețin faptul că viitorul artist copiază, în adolescență, picturile din colecția tatălui său, pe care le vinde, înlocuindu-le cu pastișele
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
o comunitate mică din Moinești pleca spre Țara Sfântă pentru a înființa una dintre primele colonii evreiești din Palestina. De atunci și până azi, drumul evreilor către Israel se împletește cu istoria României moderne. Povestea este decupată vizual în stil dadaist ca un tribut adus inițiatorilor curentului - Tristan Tzara și Marcel Janco -, doi evrei cu rădăcini în România. Trilogie despre eroism filmată în mai multe tehnici de animație O coproducție România - Franța - Polonia, animația 'Muntele magic' aduce în prim-plan călătoria
Dezastru în cinematografia românească, după un an fabulos () [Corola-website/Journalistic/101544_a_102836]
-
Palestina. De atunci și până azi drumul evreilor către Israel se împletește cu istoria României moderne printr-o relație de iubire și ură ale cărei influențe nu le vom putea cuantifica prea curând. Povestea istoriei este decupată vizual în stil dadaist ca un tribut adus inițiatorilor curentului, Tristan Tzara și Marcel Janco, doi evrei cu rădăcini în România. - Grădina Cinema Preț bilet întreg - 10 lei Redus elevi/studenți/pensionari - 7 lei
Filme de la TIFF în București. Program 13 - 19 iulie 2015 - Cinema Muzeul Țăranului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101938_a_103230]
-
din Palestina. De atunci și până azi drumul evreilor către Israel se împletește cu istoria României moderne printr-o relație de iubire și ura ale cărei influențe nu le vom putea cuantifica vreodată. Povestea istoriei este decupata vizual în stil dadaist într-un tribut adus inițiatorilor curentului, Tristan Tzara și Marcel Iancu, doi evrei cu rădăcini în România. Miercuri, 8 aprilie 18:30 - Trei scurtmetraje cu cai putere (regia Daniel Sandu), 60 min 20:00 - Aliyah Dada - premieră, film documentar (regia
Cinema Muzeul Țăranului: Două premiere naționale și o retrospectivă Fellini. PROGRAM 2 - 13 aprilie 2015 by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102166_a_103458]
-
În jurul primelor poezii în limba română scrise de Tristan Tzara, Ion Pop - Il “mondo come teatro” nei manifesti di Tristan Tzara / "Lumea ca teatru" în manifestele lui Tristan Tzara, Ioan Pop-Curșeu - L’eredità dadaista nell’opera di Benjamin Fondane / Moștenirea dadaistă în opera lui Benjamin Fondane, Ștefana Pop-Curșeu - Dal teatro dadaista al teatro di neo-avanguardia, Tzara, Adamov, Ionesco, Beckett/ De la teatrul dadaist la teatru de neo-avangardist: Tzara, Adamov, Ionesco, Beckett. Moderator: traducătorul Bruno Mazzoni. Marți, 22 noiembrie, de la orele 21.00
100 de ani DADA, celebrați la Roma by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104216_a_105508]
-
Lumea ca teatru" în manifestele lui Tristan Tzara, Ioan Pop-Curșeu - L’eredità dadaista nell’opera di Benjamin Fondane / Moștenirea dadaistă în opera lui Benjamin Fondane, Ștefana Pop-Curșeu - Dal teatro dadaista al teatro di neo-avanguardia, Tzara, Adamov, Ionesco, Beckett/ De la teatrul dadaist la teatru de neo-avangardist: Tzara, Adamov, Ionesco, Beckett. Moderator: traducătorul Bruno Mazzoni. Marți, 22 noiembrie, de la orele 21.00, Teatrul Palladium al Universității Roma Tre va găzdui spectacolul de teatru în limba română (cu subtitrări în limba italiană) Tzara arde
100 de ani DADA, celebrați la Roma by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104216_a_105508]
-
Ștefana Pop-Curșeu, în interpretarea actorilor Filip Odangiu, Rareș Stoica, Cătălin Codreanu și Cristian Grosu. Împrumutând structura piesei Dada Mouchoir de Nuages (Batistă de Nori), spectacolul Tzara arde și Dada se piaptănă aduce în scenă impresionanta moștenire artistică lăsată de mișcarea dadaistă, cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la nașterea acestui curent avangardist care a zdruncinat temeliile artei tradiționale și a dat un impuls fabulos dezvoltărilor moderniste din istoria artei. Construit dramaturgic după textele lui Tristan Tzara (manifeste, poezie, teatru
100 de ani DADA, celebrați la Roma by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104216_a_105508]
-
a zdruncinat temeliile artei tradiționale și a dat un impuls fabulos dezvoltărilor moderniste din istoria artei. Construit dramaturgic după textele lui Tristan Tzara (manifeste, poezie, teatru) precum și pe baza corespondenței cu prietenii și a scrierilor acestora, spectacolul rememorează în spirit dadaist biografia Poetului Tzara, de la plecarea sa din România și de la primele serate la Cabert Voltaire, până în momentul autodizolvării mișcării Dada, al desprinderii lui Tzara de suprarealism și al căutării refugiului în studiul anagramelor din opera lui François Villon. Spectatorii vor
100 de ani DADA, celebrați la Roma by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104216_a_105508]
-
XX la FTT Cluj, al cursului de master Teatru și societate: Cultură vizuală (post)modernă, la CESI, Universitatea București), și înspre iconografia teatrală. E autor a numeroase articole și studii despre teatrul noii avangarde și coautor și regizor al spectacolului dadaist Tzara arde și Dada se piaptănă, 2016. Ioan Pop-Curșeu este conferențiar universitar abilitat al Facultății de Teatru și Televiziune a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, precum și redactor al revistei culturale clujene Steaua. Autor a numeroase cărți și studii în domeniile literatură
100 de ani DADA, celebrați la Roma by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104216_a_105508]
-
în care se ridică o clădire. "Această poezie triumfătoare a înlocuit impactul stereotip al picturii tradiționale. Este vorba despre o nouă viziune în care spectatorul își regăsește izolarea și preia liniștea lumii". Magritte seamănă cu De Chirico și cu artiștii dadaiști cu care împărtășește același caracter remarcabil și ironia. În același timp, el poate fi comparat și cu Marcel Duchamp, care a fost un adevărat pre-dadaist și pre-suprarealist și al cărui umor era foarte prețuit de Magritte. Totuși, între Duchamp și
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]