874 matches
-
ciocului flegmatic însă iluminat de perfecțiunea geometriei aripilor ancestrale trece nonșalant pe lângă trupul inert. Nici nu merită vreo atenție cel cu verbul vlăguit și intrat într-o negură stăpână pe gânduri. Doar universul cu năluci și miresme de trandafir și dafin, doar sângele din scoarța copacilor când din clorofilă scad miracolele la încrucișarea clipelor de taină, doar poala cerului în care zboară suratele păsării în popas pe masa lui mai înseamnă idoli cu înfățișarea fulgerului solemn, a focului cu para semnului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Monografie. Iași 1992. CRĂCIUN, Boris. Metropola de pe șapte coline. Iași, Editura Porțile Orientului, 1985; Prințesa de la Iași. Iași, Editura Porțile Orientului, 2012; O istorie legendară a Iașilor. Iași, Editura Porțile Orientului, 2010. CRĂCIUN, Georgeta. Despre Iași. Iași, Editura Noël, 2012. DAFIN, Ioan. Iașul cultural și social. Amintiri și însemnări. Iași, Viața Românească, 1928. DASCĂLU, Nicolae, IFTIMI, Sorin. Pelerin în Iași. Iași, Editura Trinitas, 2000. DICȚIONARUL LITERATURII ROMÂNE de la origini până la 1900. Sub egida Institutului de Filologie română "A. Philippide" Iași. DOBOȘ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
CROHMĂLNICEANU, O., 231 CUSIN, Adi, 74 CUȚITARU, Codrin, 114 CUVIER, Georges, 188 CUZA, A. C., 68 CUZA, Alexandru Ioan, domnitor al Principatelor Unite (1859-1866), 18, 25, 34, 71, 72, 203 D DABIJA, Eustratie, domn al Moldovei (1661-1665), 258 DABIJA, Nicolae, 104 DAFIN, Ioan, 256 DALAI LAMA, 201 D'ALEMBERT, J., 51, 60 DAN, Ilie, 92 DANTE, Alighieri, 20, 60, 194, 239 D'AQUNO, Thomas, 50 DASCĂLU, Nicolae, 256 DAVIDSOHN, M., 106, 235 DEFOE, Daniel, 59 DELAVRANCEA, B. Șt., 111 DEMOCRIT, 111 DEMOSTENE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cu adevărat este nevoie de nările lui Antipa.”. Personajul însuși pare a fi o creație a sa. Nu poate simți povară materialității, deoarece transfera totul în ficțiune sau în poveste: ,, Am uitat, spune Felicia încet, era să uit frunză de dafin. Față din dafin, spune Antipa.” Reverberațiile actelor creatoare îi transformă pe artiști într-un fluid spiralat al carui început mitic ține de planul cosmic. Descendentă înseamnă, însă, degradare. Istoria 16 este percepută subiectiv, deformata de cronicari ,, Axenti Ivanovici Poprișcin - consilier
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
nevoie de nările lui Antipa.”. Personajul însuși pare a fi o creație a sa. Nu poate simți povară materialității, deoarece transfera totul în ficțiune sau în poveste: ,, Am uitat, spune Felicia încet, era să uit frunză de dafin. Față din dafin, spune Antipa.” Reverberațiile actelor creatoare îi transformă pe artiști într-un fluid spiralat al carui început mitic ține de planul cosmic. Descendentă înseamnă, însă, degradare. Istoria 16 este percepută subiectiv, deformata de cronicari ,, Axenti Ivanovici Poprișcin - consilier titular (...) nebunul care
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Șt. Cazimir, București, 1979; Privighetoarea Socolei, Iași, 1990; Stejarul din Borzești, București, 1993. Traduceri: Dante Alighieri, Divina Comedie. Infernul, pref. trad., Iași, 1906. Repere bibliografice: Iorga, Pagini, I, 223-227; Chendi, Fragmente, 178-185; Ibrăileanu, Opere, II, 280-282; Lovinescu, Critice, VI, 139-141; Dafin, Figuri, I, 22-24; Artur Gorovei, Alte vremuri. Amintiri literare, Fălticeni, 1930, 118-128; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 131-132, 205, 246, 262-263, 340; Leca Morariu, Bucovineanul N. Gane, Cernăuți, 1938; Călinescu, Ist. lit. (1941), 374-377, Ist. lit. (1982), 431-434; Cioculescu-Streinu-Vianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
nașterii Mariei Ana s‑a Întristat foarte tare, și‑a azvârlit veșmintele de doliu, și‑a spălat părul, s‑a gătit În haine de mireasă și pe la ceasul al nouălea a coborât În grădină să se plimbe. Și văzând un dafin, s‑a așezat sub el și a Început să se roage la Domnul atotstăpânitorul, zicând: „Dumnezeule al părinților noștri, binecuvântează‑mă și Împlinește‑mi ruga precum ai binecuvântat pântecele Sarei și i‑ai dăruit fiu pe Isaac!” Ridicându‑și privirile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
se roage la Domnul atotstăpânitorul, zicând: „Dumnezeule al părinților noștri, binecuvântează‑mă și Împlinește‑mi ruga precum ai binecuvântat pântecele Sarei și i‑ai dăruit fiu pe Isaac!” Ridicându‑și privirile spre cer, zări un cuib de vrăbiuțe În frunzișul dafinului și prinse a jeli de una singură, zicând: „Vai mie, nefericita, cine m‑a născut? Din ce pântece am ieșit la lumină? Blestem am devenit În ochii fiilor lui Israel și cu batjocură m‑au alungat ei din Templul Domnului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
în condiții grafice excepționale. Activitatea de prozatoare este dublată de preocuparea pentru dramaturgie. Dintre numeroasele piese de teatru, scenete, prelucrări și traduceri, puține au văzut luminile rampei: Prințul cu două chipuri (1937), Garden-Party (1938), După bal (1939) și Afin și Dafin (1951). Câteva texte au fost difuzate la radio, ca Derbyul (1939), Ramuncio (1943), Străinul (1947), Gura lumii (1949). Reflexul pasiunii de o viață pentru muzică sunt două „monografii” dramatizate, Frédéric Chopin (1953) și Piotr Ilici Ceaikovski (1953). A colaborat la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
Răni vechi”, „Evenimentul”, 1902, 62; N. Iorga, Cronica, „Sămănătorul”, 1904, 51; P. Octavian, „Paria”, „Arhiva”, 1904, 12; Spartacus [C. Dobrogeanu-Gherea], „Paria”, ADV, 1905, 5548; A. Steuerman, „Paria”, „Egalitatea”, 1905, 24; A.H. [Alfred Hefter], „Pe marginea epopeei”, „Lumea”, 1919, 84; Dafin, Iașul, I, 44-46, 184-185, 218, II, 103, III, 17; Ralea, Scrieri, VII, 270; Sadoveanu, Opere, XIX, 395-396; J. Flavius, Iașii în robă, Iași, 1931, 38-39; Fr. Stanetti, Fresca justiției contemporane române, București, f.a., 305-309; Iorga, Ist. lit. cont., II, 143
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
prăfuite 3 autoturisme ale ambasadei R.D. Vietnam, care își închisese porțile după septembrie 1973 și ni le lăsaseră nouă "în custodie" . În curte am remarcat portocalii și lămâii, o minunată magnolie și un arbore cam de 10 metri înălțime, un dafin măreț, jumulit de frunze de fiecare curier și delegație venită din țară. La un capăt al terenului de tenis se aflau două garaje și deasupra lor o bucătărie mare, iar la celălalt capăt o mică construcție cu două camere ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
folos (pentru ambele Părți), iar mâncarea era suficientă și de calitate (în fiecare primăvară, toți furnizorii de produse alimentare pentru motonave se adunau la Giurgiu în vederea încheierii contractelor, de pe urma celor două motonave tot Giurgiul dispunând de piper, cafea, foi de dafin, drojdie, făină, carne și în câteva rânduri și de câteva tone de vopsea furnizată de patronul austriac pentru vopsirea în "alb strălucitor" a navelor, vopseaua "ce-ți lua ochii" ajungând însă pe pereții și pe gardurile din bătrânul port genovez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Victorien Sardou ș.a. SCRIERI: Vox clamantis in deserto, [f.l., f.a.]; Lui Ștefan cel Mare, pref. I. Grigoriu-Havas, Iași, 1904. Traduceri: Alfred de Musset, Rolla, Iași, 1879; Poezii. Traduse după cei mai celebri autori, pref. I. Raul, Piatra Neamț, 1905. Repere bibliografice: Dafin, Figuri, I, 47-49; Panu, Junimea (1943), I, 334-342; Ciorănescu, Teatr. rom., 199-212; Dicț. lit. 1900, 416-417. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287361_a_288690]
-
între ele încât scrierea poate fi socotită un singur poem, poate fi văzută și ca o mică estetică normativă pentru uz propriu, un program clasicizant radical. Disprețuind „gloria lumească”, „secile vrăjiri a vremii-nșelătoare”, poetul se retrage „la umbra unui dafin”, sub scutul Minervei, „zeița clară ca flacăra”, „Senina”, „Eterna”, „mireasă și soră”, care îi dă puterea să-și „toarne chinul în marmoră cerească”. „Vechile otrăvuri” se preschimbă în „izbăviri”, „turburea viață” trece în „armonioase arte”. Balcic e o replică sui-generis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
II, București, 1943; ed. I-II, îngr. și pref. Z. Ornea, București, 1971; Pagini alese, îngr. și pref. Alexandru Leon, București, 1958. Repere bibliografice: Ibrăileanu, Opere, II, 282-285, IV, 199, 202, 314, 320, 330; Anghel-Iosif, Portrete, 77-84; Negruzzi, Junimea, 225-231; Dafin, Figuri, III, 33-38; C.D. Anghel, Gh. Panu, semănătorul de idei, București, 1933; Lovinescu, Scrieri, VI, 208, IX, 303-425; Călinescu, Ist. lit. (1941), 383-384, Ist. lit. (1982), 440-441; Cecilia Caroni-Chilom, Gheorghe Panu, eseist și critic la revista „Convorbiri literare” și „Săptămâna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
familiei Morțun, București, 1924. Traduceri: Ovidiu, Tristele. Text după Rudolph Merkel, Iași, 1882; B. Malon, Spartacus sau Războiul robilor contra romanilor, Iași, 1882. Repere bibliografice: G. Panu, Portrete și tipuri parlamentare, București, 1893, 97-101; D. Anghel, Fantome, București, 1911, 69-80; Dafin, Figuri, 293-298; Călinescu, Ist. lit. (1941), 481-482, Ist. lit. (1982), 545-546; Sadoveanu, Opere, XX, 439-442; Bucur, Istoriografia, 52-54; Z. Ornea, Curentul cultural de la „Contemporanul”, București, 1977, passim; Dicț. lit. 1900, 605-607. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
uniune simbolică, principiul vegetal însuși a rodit într-o fecioară pentru a face lumea să fructifice gesturile arhetipale. Adeseori numele vine din sfera florei: eroul se cheamă Busuioc Verde, dublul lui Busuioc este Siminoc în basme, al lui Afin e Dafin, Măr-Păr, (cei doi nu se pot despărți în analiza semnificațiilor), un alt protagonist este Florea/Florian (al cărui superlativ absolut este Florea Înfloritu), Trandafir, iar Urmă galbână își trasează itinerariul cu flori solare. Principiul muzicalității numelor pe care le au
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al numelelor celor doi frați cu același traseu în plan mitic are implicații asupra tipologiei umane comune. Cele două individualități sunt de fapt variante foarte apropiate ale aceleiași personalități eroice, fapt relevat și de deosebirile minimale ale sonorității onomastice: Afin - Dafin, Măr - Păr. Când sunetele înregistrează o variație mai mare, aceasta este estompată prin apartenența la aceeași clasă de plante: Busuioc - Siminoc. Nivelul fonetic al limbii literare populare aprofundează planul semantic și simbolic al textului într-o manieră slab perceptibilă de către
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Maur S. Săveanu, Petru Gâdei, Adrian Pascu. Se remarcă rubricile „Siluete literare” și „Medalioane”, unde sub sigla revistei sunt prezentați Octav Botez, Mihai Codreanu și Mihail Sadoveanu. Cu Momente din viața scriitorilor (Dante, Vigny, Huysmans) figurează C. Săteanu, în timp ce Ion Dafin traduce din Lamartine, iar Ilarie Pustnicu și Ionel Fr. Botez din Leconte de Lisle (Sonet, Nox). Sumarul mai cuprinde „Revista revistelor”, unde sunt incluse comentarii despre cenaclul Sburătorul și despre cel al „Vieții românești”, rubricile „Vitrina teatrală”, „Cronica dramatică”, „Cronica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290592_a_291921]
-
-l aud comparându-și căsnicia cu o cușcă de câine. După ce-am terminat de mâncat, am încălzit cafeaua rămasă și am turnat-o în cești. — A fost absolut minunat sosul de roșii! — Dacă aș fi avut și foi de dafin ar fi fost și mai grozav. Și ar fi trebuit să-l mai las să fiarbă vreo zece minute. — A fost excelent! Nici nu țin minte de când n-am mai mâncat așa bunătăți la micul dejun. Ce ai de gând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dintre Dan și Ana, similitudine a însăși căsătoriei dintre Vlahuță și Margareta Dona, în cea de-a doua lui întâlnire cu o parteneră de viață în cuplu: „Lumea se adună mereu; fanți de provincie, cu figura năclăită în pomadă de dafin, moșieri, strânși să plătească în redingota lor de șase nasturi, cu colțul batistei puțin scos din buzunarul de la piept, cu pantaloni scurți, salutând în toate părțile, toți neștiind ce să facă cu mâinile; cucoanele înțepate, cu-n zâmbet pregătit de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
grec am văzut și flori de laur ceea ce ne-a dus cu gândul la laurii victoriei, deși planta pe care am văzut-o noi era o altă specie de laur nu cea cu frunze persistente și lucioase asemănătoare frunzelor de dafin cu care se încununau odată împărații romani sau eroii, poeții, oratorii. Starea sufletească pe care ți-o dă o asemnea priveliște încântătoare sub razele soarelui darnic al Eladei este de nedescris în cuvinte. Cu o asemnea dispoziție am ajuns în
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
după cum spune legenda din spuma mării, se crede că femeile care se spală cu apă de la aceste izvoare devin frumoase, iar de uzi ochii unui bărbat, acela nu va avea ochi decât pentru tine. Dafne este prezentă și în legenda dafinului care îl înfățișează pe zeul Apolo, după cum aminteam mai înainte, îndrăgotit de ea, el fiind prins în multe peripeții erotice cu nimfe și cu muritoare, datorită staturii lui impunătoare. Dafne însă nu a răspuns iubirii lui și ca să scape
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
erotice cu nimfe și cu muritoare, datorită staturii lui impunătoare. Dafne însă nu a răspuns iubirii lui și ca să scape de el, l-a rugat pe tatăl ei s-o preschimbe. Ea a fost preschimbată într-un arbore numit dafin. Cocoțat pe creasta unui munte stâncos, castelul medieval al lui Oris își arunca umbra asupra acestui loc idilic. În altă variantă, mama ei Geea (Pământul) ar fi transformat-o în laur. În prima carte a „Metamorfozelor”, Ovidiu redă acest mit
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
nu de la urdă. Se adaugă la fiert, cartofi. Mâncare rece. Este de fapt o friptură de pasăre sau de vânat (iepure) în care se adaugă un sosă cu multă ceapă, cu mult ulei, în care se adaugă măsline, foi de dafin, piper. Se mănâncă rece, de unde și numele. Nu este o mâncare specifică, probabil că este cunoscută în multe zone ale țării, însă eu o știu de la Mama Boghioia și de la sora tatei, Aneta Breahnă. Prăjituri țărănești. Precizăm că erau puține
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]