467 matches
-
lui Typhon. Soluția propusă de Cleombrotos pentru a apăra legenda lui Apollo, ucigașul șarpelui Python, este de două tipuri: 1 - după el, șarpele este, de fapt, un daimon, pentru că purificarea impusă lui Apollo este analoagă riturilor omenești menite să domolească daimonii (418 b); 2 - ucigașul este el Însuși un daimon, a cărui crimă a fost pedepsită prin izgonirea Într-o altă lume; istoria este comparabilă cu cea a lui Typhon și a Giganților, „cu luptele Între daimoni”, urmate de fuga Învinșilor
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
legenda lui Apollo, ucigașul șarpelui Python, este de două tipuri: 1 - după el, șarpele este, de fapt, un daimon, pentru că purificarea impusă lui Apollo este analoagă riturilor omenești menite să domolească daimonii (418 b); 2 - ucigașul este el Însuși un daimon, a cărui crimă a fost pedepsită prin izgonirea Într-o altă lume; istoria este comparabilă cu cea a lui Typhon și a Giganților, „cu luptele Între daimoni”, urmate de fuga Învinșilor și de pedepsirea vinovaților (421 c). Alegoria demonologică se
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
omenești menite să domolească daimonii (418 b); 2 - ucigașul este el Însuși un daimon, a cărui crimă a fost pedepsită prin izgonirea Într-o altă lume; istoria este comparabilă cu cea a lui Typhon și a Giganților, „cu luptele Între daimoni”, urmate de fuga Învinșilor și de pedepsirea vinovaților (421 c). Alegoria demonologică se impune În cazul lui Apollo pentru a se evita ridicolul ce-ar copleși tradiția dacă faptele ar fi puse pe seama zeului Însuși. Atingem aici un punct „fierbinte
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
un lung interval de timp. Oracolele sunt aidoma instrumentelor muzicale (kathaper organa). Când cei care cântă la ele seregăsesc În preajma lor, gata pregătite să fie folosite, Încep melodia”1. • Obiecția ridicată de Heracleon Împotriva atribuirii unei naturi pătimașe și muritoare daimonilor este o ocazie potrivită pentru a preciza trăsăturile care Îi deosebesc pe aceștia de zei; din capul locului Cleombrotos admite caracterul insolit (atopos) al teoriilor sale. Dar, departe de a avea aici un sens peiorativ și de a se opune
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
aici un sens peiorativ și de a se opune la ceea ce este verosimil, atopia apare ca un complement indispensabil al „marilor principii” (megalai archai) cu ajutorul cărora putem ajunge la o părere verosimilă (epi to eikos proelthein, 418 f). Într-adevăr, daimonii se deosebesc de zei tocmai prin natura lor imperfectă și muritoare. Filip istoricul citează În sprijinul acestei teze câteva referințe filosofice: Empedocle, Platon 2, Xenocrate, Chrysippos și Democrit 3. M. Nilsson 4 recunoaște că e greu de făcut deosebirea, aici
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
greu de făcut deosebirea, aici, Între punctele de vedere ale lui Plutarh Însuși și cele ale filosofilor citați. Totuși, putem spune, Împreună cu D. Babut 5, că Plutarh este singurul dintre platonicienii epocii imperiale care aduce În discuție à propos de daimoni - alături de lipsa patimilor, apatheia - incoruptibilitatea lor, aphtharsia 6. Daimonii - ființe muritoare? Două povestiri În sprijinul acestei ideitc "Daimonii - ființe muritoare ? Două povestiri În sprijinul acestei idei" Problema firii muritoare a acestor ființe fusese prezentă Încă de la Începutul expunerii prin faptul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ale lui Plutarh Însuși și cele ale filosofilor citați. Totuși, putem spune, Împreună cu D. Babut 5, că Plutarh este singurul dintre platonicienii epocii imperiale care aduce În discuție à propos de daimoni - alături de lipsa patimilor, apatheia - incoruptibilitatea lor, aphtharsia 6. Daimonii - ființe muritoare? Două povestiri În sprijinul acestei ideitc "Daimonii - ființe muritoare ? Două povestiri În sprijinul acestei idei" Problema firii muritoare a acestor ființe fusese prezentă Încă de la Începutul expunerii prin faptul că se căuta originea demonologiei la popoarele la care
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Totuși, putem spune, Împreună cu D. Babut 5, că Plutarh este singurul dintre platonicienii epocii imperiale care aduce În discuție à propos de daimoni - alături de lipsa patimilor, apatheia - incoruptibilitatea lor, aphtharsia 6. Daimonii - ființe muritoare? Două povestiri În sprijinul acestei ideitc "Daimonii - ființe muritoare ? Două povestiri În sprijinul acestei idei" Problema firii muritoare a acestor ființe fusese prezentă Încă de la Începutul expunerii prin faptul că se căuta originea demonologiei la popoarele la care moartea sau doliul dețineau un loc important În ceremoniile
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
popoarele la care moartea sau doliul dețineau un loc important În ceremoniile și dramele sacre. Apoi, ea este susținută cu tărie de cele două anecdote care atrag atenția În egală măsură asupra fenomenelor stranii pe care le declanșează moartea acestor daimoni: una este cea bine cunoscută a morții Marelui Pan, În cealaltă e vorba despre un eveniment petrecut În Britania. În ambele cazuri observăm o deosebită grijă pentru autenticitate. Sursa pentru cea dintâi și cea mai celebră este Epitherses, tatăl retorului
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ne conduce la extremitatea occidentală a lumii romane. Demetrius povestește că, ajungând pe o insulă din largul Britaniei, fu martor al unei furtuni Înfiorătoare, pricinuite, află el mai apoi, de moartea ființelor superioare kreittones, a unor suflete mari, megalai psychai - daimonii. Ultimele rânduri ale acestei anecdote ne amintesc de povestea lui Chronos prizonier În mrejele somnului pe una dintre acele insule, istorisită amănunțit de Plutarh În mitul din De facie...1 (941 a-942 a). Și acolo Chronos apare Înconjurat de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
rânduri ale acestei anecdote ne amintesc de povestea lui Chronos prizonier În mrejele somnului pe una dintre acele insule, istorisită amănunțit de Plutarh În mitul din De facie...1 (941 a-942 a). Și acolo Chronos apare Înconjurat de numeroși daimoni, slujitori ai săi care Împart cu el rolul de ghicitori 2. Insula lui Chronos nu este accesibilă oamenilor, cu excepția corăbierilor care sosesc aici pe mare după o lungă călătorie plină de primejdii. În schimb, acești câțiva aleși trăiesc aici precum
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
trăiesc aici precum pustnicul de la marea Erythreea, Într-o deplină intimitate cu divinul. Mitul lui Sylla din De facie in orbe lunae: „a doua moarte” a daimonilortc "Mitul lui Sylla din De facie in orbe lunae \: „a doua moarte” a daimonilor" În același mit al lui Sylla găsim câteva lămuriri cu privire la moartea daimonilor. De Defectu... afirmă existența fenomenului, așa cum am văzut, Însă nu precizează dacă e vorba de o dispariție definitivă, despre o plecare Într-o altă lume1 sau despre o
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
divinul. Mitul lui Sylla din De facie in orbe lunae: „a doua moarte” a daimonilortc "Mitul lui Sylla din De facie in orbe lunae \: „a doua moarte” a daimonilor" În același mit al lui Sylla găsim câteva lămuriri cu privire la moartea daimonilor. De Defectu... afirmă existența fenomenului, așa cum am văzut, Însă nu precizează dacă e vorba de o dispariție definitivă, despre o plecare Într-o altă lume1 sau despre o zeificare, dată fiind posibilitatea unei metabole, a trecerii de la un stadiu la
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
a trupului pe care tocmai l-au părăsit. O dată ajunse pe lună, aidoma unor surghiuniți revenind În patrie după un Îndelungat exil, ele Încearcă o bucurie apropiată de cea a inițiaților În mistere 1. În timpul șederii pe lună, sufletele devin daimoni ce se consacră unei duble activități (e vorba, de fapt, despre convergența a două tradiții privind Îndeletnicirile daimonilor): 1. Contemplă (ephorosin) frumusețea și măreția astrului, ascultând În același timp armonia celestă (tes peri tou ouranou harmonias)2. Marcel Detienne a
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
după un Îndelungat exil, ele Încearcă o bucurie apropiată de cea a inițiaților În mistere 1. În timpul șederii pe lună, sufletele devin daimoni ce se consacră unei duble activități (e vorba, de fapt, despre convergența a două tradiții privind Îndeletnicirile daimonilor): 1. Contemplă (ephorosin) frumusețea și măreția astrului, ascultând În același timp armonia celestă (tes peri tou ouranou harmonias)2. Marcel Detienne a evidențiat trăsătura profund pitagoreică a acestui pasaj, atrăgând atenția și asupra altor texte care fac din văz și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
De musica, 25, sau Platon, În Phaidon, 111 b: „vederea, auzul, cugetul și toate celelalte facultăți ale lor le Întrec pe ale noastre cu atât cu cât aerul Întrece În puritate apa și eterul, aerul”. Lui Pitagora, care era un „daimon lunar”, Îi era cu putință să asculte „armonia sferelor”. În Epinomis (986 d), omul, datorită științei perfecte pe care o reprezintă astronomia, poate pătrunde, după moarte, În lăcașurile virtuții, unde contemplă cele mai frumoase lucruri care ar putea constitui obiectul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
reprezintă astronomia, poate pătrunde, după moarte, În lăcașurile virtuții, unde contemplă cele mai frumoase lucruri care ar putea constitui obiectul unei viziuni. Imaginea, adaugă Detienne, nu este departe de reprezentările acreditate de „matematicienii” sectei pitagoreice. 2. Spre deosebire de Înțeleptul din Epinomis, daimonii lui Plutarh „nu-și petrec toată vremea pe lună”, cufundați În contemplație, „ci coboară pe pământ pentru a se ocupa de oracole, pentru a asista și a participa activ la ritualul inițierilor, a pedepsi și Împiedica nedreptățile; ei strălucesc În
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
pământ pentru a se ocupa de oracole, pentru a asista și a participa activ la ritualul inițierilor, a pedepsi și Împiedica nedreptățile; ei strălucesc În chip de salvatori pe câmpurile de luptă și pe mare”3. Putem observa că rolul daimonilor este mai Întâi de toate unul religios. Funcția lor punitivă va dobândi aspecte Înfricoșătoare Într-un alt mit, cel din De sera numinis uindicta, unde ne sunt descriși ca personaje „Înspăimântătoare la vedere”, supuse, de altfel, marilor daimoni Adrastos, Dike
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
că rolul daimonilor este mai Întâi de toate unul religios. Funcția lor punitivă va dobândi aspecte Înfricoșătoare Într-un alt mit, cel din De sera numinis uindicta, unde ne sunt descriși ca personaje „Înspăimântătoare la vedere”, supuse, de altfel, marilor daimoni Adrastos, Dike, Poine și Erinys, care Îi Înșfacă pe păcătoși, Îi jupoaie și, apucându-i cu un clește, Îi cufundă În metal topit. Toate acestea se petrec În infernul sublunar pe care Îl invocă, după cum am văzut, și dialogul De
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Poine și Erinys, care Îi Înșfacă pe păcătoși, Îi jupoaie și, apucându-i cu un clește, Îi cufundă În metal topit. Toate acestea se petrec În infernul sublunar pe care Îl invocă, după cum am văzut, și dialogul De facie... Dar daimonii osânditori sau salvatori nu sunt feriți de a face ei Înșiși greșeli În timpul misiunii lor terestre, ceea ce atrage asupra lor o pedeapsă (dike) pe care și-o primesc În „văgăuna Hecatei”, una dintre cavitățile cele mai mari de pe lună; există
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
dublă variantă de pedeapsă, lunară și terestră, pune capăt unei contradicții ivite Între datele din prologul la Viața lui Dion și expunerea lui Cleombrotos: ideea unei reincarnări a sufletelor vinovate nu mai intră astfel În conflict cu aceea a existenței daimonilor invidioși pe soarta pe care ar putea-o avea oamenii buni după moarte. Mitul lui Sylla ne vorbește și despre o „elită” a daimonilor, alcătuită, În mod cam eclectic, la Apus, din slujitori ai lui Chronos, iar la Răsărit, din
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ideea unei reincarnări a sufletelor vinovate nu mai intră astfel În conflict cu aceea a existenței daimonilor invidioși pe soarta pe care ar putea-o avea oamenii buni după moarte. Mitul lui Sylla ne vorbește și despre o „elită” a daimonilor, alcătuită, În mod cam eclectic, la Apus, din slujitori ai lui Chronos, iar la Răsărit, din dactylii 2 ideeni din Creta, din coribanții frigieni, din trofoniazii beoțieni și din mulți alții care locuiesc În Întreaga oikoumene. Cultele și denumirile lor
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Așadar, după cea de a doua moarte, spiritul (nous) ajunge la soare și rămâne acolo, „impasibil și suveran”. Cu ajutorul acestui „complement mitologic” pe care ni-l oferă De facie..., expunerea lui Cleombrotos devine mai limpede, cel puțin sub aspectul morții daimonilor, prin care se poate deopotrivă explica dispariția oracolelor. Daimonii și entuziasmul profetic: acțiunea lor asupra sufletului omenesctc "Daimonii și entuziasmul profetic \: acțiunea lor asupra sufletului omenesc" Cu toate acestea, rămânea neatins un punct esențial În relația dintre demonologie și divinație
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ajunge la soare și rămâne acolo, „impasibil și suveran”. Cu ajutorul acestui „complement mitologic” pe care ni-l oferă De facie..., expunerea lui Cleombrotos devine mai limpede, cel puțin sub aspectul morții daimonilor, prin care se poate deopotrivă explica dispariția oracolelor. Daimonii și entuziasmul profetic: acțiunea lor asupra sufletului omenesctc "Daimonii și entuziasmul profetic \: acțiunea lor asupra sufletului omenesc" Cu toate acestea, rămânea neatins un punct esențial În relația dintre demonologie și divinație: cum transmit daimonii profeților și profeteselor puterea oraculară sau
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Cu ajutorul acestui „complement mitologic” pe care ni-l oferă De facie..., expunerea lui Cleombrotos devine mai limpede, cel puțin sub aspectul morții daimonilor, prin care se poate deopotrivă explica dispariția oracolelor. Daimonii și entuziasmul profetic: acțiunea lor asupra sufletului omenesctc "Daimonii și entuziasmul profetic \: acțiunea lor asupra sufletului omenesc" Cu toate acestea, rămânea neatins un punct esențial În relația dintre demonologie și divinație: cum transmit daimonii profeților și profeteselor puterea oraculară sau, mai precis, starea de entuziasm profetic? Demetrios, gramaticianul, este
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]