465 matches
-
adorație; aer; afrodiziac; ajunge; ajutor; limită; alerga; amețit; apă minerală; apropia; se apropie; băut; băutura; băutură spirtoasă; băuturi; bea; a bea; bem; să bem; beți; beția; băutură alcoolică; butoi; cale; calitate; spre casă; chemat; cină; cinste; curaj; curat; curge; daci; damigeană; deliciu; demidulce; dezinhibare; Dionis; dispoziție; dispreț; de doagă; dragoste; drog!; vă duc; duce; dulceag; dulce-amar; dureri de cap; eliberare; în față; fericire, tristețe; fermentație; finețe; foame; fug; greață; gustare; imediat; imunitate; interes; împărtășanie; încrețire; lacrimi; latinitate; lectură; libertate; mama; mar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
condiție, atât înainte cât și după venirea comuniștilor. Astăzi în casa avocatului Ghiță Dumitriu se află parchetul din Tecuci pentru că acea casă nu a fost revendicată, el neavând moștenitori. Din recoltele pământului obținute de părinții mei, noi aveam întotdeauna două damigene mari de ulei în cămară, câțiva saci de zahăr în podul casei și făină de grâu și de porumb. Fratele meu cel mic era întotdeauna pofticios de ceva dulce și când nu aveam nimic preparat, el se urca în pod
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și este foarte bine îngrijită. I-a cerut “să facă dispărut” dosarul meu până după examen, dacă nu se va insista asupra lui, astfel încât să pot intra la școală. Pentru acest posibil ajutor mama mea i-a dat „șpagă”, o damigeană de vin, pentru că acestuia îi plăcea destul de mult. Astfel că, după ce mama mea a dat divorț, după ce a dat pământul la stat devenind colectiviști, cu șpaga dată amantului d-nei Borza și mai ales cu sprijinul doamnei directoare, am fost declarată
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ușor (o fac, de altfel, cam de douăzeci și cinci de ani, cu mare succes!). Dar povestea mi se pare atît de amuzantă, că nu mă pot abține s-o relatez. După ce au urcat toți bagajele (în care erau incluse borcane, putinele, damigene, lăzi frigorifice, aragaze de voiaj etc.), au țîșnit spre plaje. Vancea, nu putea: trebuia să obțină scutirea de masă. L-a luat cu el și pe Ovidiu, unul dintre actori (viitor director al teatrului). Trebuie să mai fac o precizare
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
să ți se aprobe textul! Cei care nu doreau să se afirme și artistic se mulțumeau cu chestii "prozaice": am fost de față cînd un director de teatru i-a dus un sac cu cartofi unui șef din Consiliul Culturii, damigene, altuia; dar nu era om să nu aibă treabă pe acolo și să nu fie întrebat: "Ce ne aduci ca să te ascultăm?". Chiar într-un spectacol de după '90, într-o reprezentație pentru copii, mi s-a scos replica: "Măi animalule
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
lene aproape autarhică: Mi-e sufletul suflat în lene fină/ În praf de mușețele și-n rouă roz"; Și-atât de mult doream în bulioane/ Să lenevesc, visând sub celofane" Elegie; " Fecioarele se încurcau în gene,/ Motanii se frecau de damigene/ Și ne era la toți atât de lene!" Cântec naiv). Proiectat într-o lene legendară, poetul recurge la stupefiantele ficțiunii", observa, referindu-se la volumul de debut al lui Emil Brumaru, Valeriu Cristea. Letargia, toropeala, cufundarea într-un dolce far
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
biserică neoprotestantă locală. Cu ocazia acestui eveniment a fost invitată și fanfara de la Șiria împreună cu dirijorul, Traian Farcaș. Evanghelizarea a avut loc în vara anului 1946, la căminul cultural din Ghioroc. La scara de ieșire a căminului cultural exista o damigeană pregătită special pentru cei care ar fi ispitiți să consume alcool în mod obișnuit. Astfel, o parte din cei ce au coborât de pe scenă au încercat să bea vin, care s-a dovedit mai apoi că era amestecat cu ulei
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
interzisă m-au "atins" la fel de mult ca Minima moralia ori Jurnalul de la Păltiniș. În Ușa interzisă se află și un bine executat portret al lui Mircea Dinescu. Imaginea lui Dinescu, încercând să-i îndese în mașină lui Ion Iliescu o damigeană cu vin, pentru d-na Nina, este de neuitat. Apoi, să nu te superi, de multe ori mă interesează opiniile lui Pleșu și ale lui Liiceanu privitoare la o anumită situație și nu mi se pare că le aflu prea
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
să vină ziua de sâmbătă când, de obicei veneam la țară, vineri a fost punctul culminant când porcul a dat un spectacol jalnic. Era timpul când se copseseră vișinele. Mama culesese vișine și se pregătea să le pună Într- o damigeana mare, de zece litri, pentru vișinată. Spălase damigeana, iar vișinele din vișinata veche, le aruncase cu o zi În urmă, În spatele grădinii de zarzavat. Acolo depozitam gunoiul, aproape de pârâiașul copilariei mele iar când grămada era mare, tata ruga un vecin
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
veneam la țară, vineri a fost punctul culminant când porcul a dat un spectacol jalnic. Era timpul când se copseseră vișinele. Mama culesese vișine și se pregătea să le pună Într- o damigeana mare, de zece litri, pentru vișinată. Spălase damigeana, iar vișinele din vișinata veche, le aruncase cu o zi În urmă, În spatele grădinii de zarzavat. Acolo depozitam gunoiul, aproape de pârâiașul copilariei mele iar când grămada era mare, tata ruga un vecin care avea căruță, să-l ajute să care
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
drum, mâine dimineață plecăm la București, spre seară ne primește președintele la Cotroceni. Mergem cu trenul, că este mai sigur; cu mașina, de emoții, mi-e, să nu ajungem la morgă. - Mărine, tu ce zici, luăm cu noi și o damigeană cu zaibăr să o ducem domnului președinte, așa, cadou, că ne bagă În seamă? Întrebă Stănică. - Și o curcă grasă, să fie cadoul mai consistent? adăugă și Dumitrică. - Mă’, ia ascultați acilea; să nu vă pună necuratu'’ să faceți așa ceva
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
hă, hă, hă! Primarii se uitară unii la altii și se Îndemnară cu privirea. Până la urmă luară câte un pahar cu whisky și băură. Acum, parcă prinseseră un pic de curaj. - Domnule președinte, noi avuseserăm intenția să vă aducem o damigeană cu zaibăr, dar ne-a fost rușine, spuse Stănică. - Hă, hă, hă, stricați orzul pe gâște! Eu nu beau decât whisky și șampanie! Haideți, că am făcut Încălzirea! Să semnăm documentele și apoi ne mutăm În sala de conferințe, unde
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
de la smurd, apoi se urcă la rândul său pe obiectul rămas fără stăpân. Sanduleeeee, Sanduleeeee, iartă-mi bocetul incipient, dar te iubesc ca un nebun și te-am iubit și mai mult În noaptea de revelion, atunci când ai scos tu damigeana din boxă și ai pus-o În mijlocul sufrageriei, ca să jucăm În jurul ei precum indienii În jurul focului. Doamne, Sandule, mai ții minte ce priviri aruncau nevestele noastre, mame eroine și tovarășe devotate familiei - celula de bază a societății, că asta ați
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
din propriul buzunar, Sandu Șpriț pufăie și deschide gura... Bă, m-a pus dracu’ să citesc niște rânduri din Țuțea, că știți că eu sunt cult, nu mă pretind ca alții, am doxă și boxă, aia din care am scos damigeana... Și mi-am și notat ce-am citit, ca să nu uit... Scoate o hârtiuță, se urcă pe scaunul părăsit de Gicu și citește cu intonație: O babă murdară pe picioare, care stă În fata icoanei Maicii Domnului În biserică, fata
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
dar nici șoareci de bibliotecă nu v-am urat să fiți... Poate doar dacă vă blestemam. Ce știi tu din Cant ăla, Gicule, că la școală, pe vremea noastră, de abia treceai clasa, venea tac’tu cu sarsanalele și cu damigenele, altfel făceai și-acu’ liceul?! Gicu ridică ochii către tavan, În semn că nedumeririle lui Sandu Îl lasă rece și nu poți cere omului ceea ce nu are... Apoi Își toarnă vin În pahar și Îl Întinde către Șpriț. Noroc, Sandule
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
2011 În care se demonstrează că nu trebuie să fii analist pentru a trage concluzii serioase Deci, am avut din nou dreptate, tovarăși, să nu mai aud discuții discutate și bombăneli bombănite! Luați bere, dați cu vin, sugeți vișinata din damigene, chiar și o țuică merge, pune stomacul În mișcare, Înainte de masă, dar uischeanul nu. Cancer. Can cer! Gore privește cu patimă de Îndrăgostit În halba goală. Face semn, iar patronul Îi aduce Încă una. Muzică - Nelu Ploieșteanu, romanțe -, lună de
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
dea ceștile pe gât. Hai, că vine ibricu`! Prea plângeți ca bocitoarele... Facem și plantoane, dacă e cazul, eu nu mă opun, sunt deschis la dialog. Da` să fie cu alarme de exercițiu, mai ieșim și noi din casă, dosim damigeana În spatele butoaielor și ținem ședință de stat major. Cine ține ordinul de zi pe unitate? Îl ține Sandu, că el scrie mai frumos! Gore, mai ai frați pe-acasă? Scrie tu după ce troznești niște gogonele și dai pe gât vin
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
să fi avut vreo trei ani), înainte să se facă ziuă, mergeam pe șoseaua neagră și udă, în vântul umed al verii, până ajungeam la țesătorie. Mă lăsa în curte, să-mi privesc fețișoara în curbura verde a unor mari damigene cu chimicale și să mi se facă frică de soarele roșu care poleia deodată tot asfaltul în jurul meu. într-un târziu, mama ieșea cu cartoanele ei viu colorate în brațe și ne-ntorceam acasă, în camera atât de strâmtă 35
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
intrusului. Gâtuit de emoție, reușii să bâigui regulamentar “Stai, cine- i?”, dar prea târziu. Respectivul se apropiase, eram sigur, să mă înjunghie! Ia de ici, hai ia de ici!“, auzii. Era domnul sergent, dăduse o fugă în sat pentru o damigeană cu vin. Capacul metalic strălucise, eu crezusem că era o lamă de cuțit! Îmi veni inima la loc, însă imediat îmi trecu prin minte că domnul sergent mă verifică. Doar când mi- am aminit zvonul despre dezertarea lui, m-am
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
hohotește în jurul nostru. Întreg orașul pare ieșit pe străzi. Sunetele unor instrumente necunoscute însoțesc dansatori cu panașe viu colorate și măști de lemn sau de piele, în fața noastră, un tânăr metis are o torță în mână. Și lângă el o damigeană cu benzină. Își umple gura cu benzină, pe care apoi o pulverizează, suflând, în aer și-i dă foc creând impresia unui aruncător de flăcări. Nimeni nu-i dă atenție, noi ne ferim de teamă să nu ne atingă cumva
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
șale, aproape atingând pământul cu frunțile, pierduți în mijlocul vreunei tarlale îndepărtate. Treceam uneori prin sate prăfoase, cu copii îmbrăcați orășenește pe la porți, cu căsuțe răsărind dintre gutui și corcoduși, cu bodega în mijloc, plină de bețivi... Magazinul sătesc, cu câteva damigene în vitrină, și bisericuța cu acoperiș de tablă stăteau față-n față, încuiate amândouă, despărțite de întinderi de pă-mînt bătătorit. întîlneam câteodată bicicliști cu băștile înfundate până la sprâncene și care pedalau egal și continuu. Cum ieșeam din localități, de-o
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Dar dacă te căsăpeau minerii? Acum erai mort. Mort de glonț și fără de medicamente. Așa, bine că trăiești. Mai scrii și tu, te mai plimbi... Cică plmbările fac bine la organism. Stai năuc, disperat, năpădit de gânduri. Televizorul, ca o damigeană albastră, se uită la tine cântând. Bună seara, iubito Un fel de Deșteaptă-te, române, acum În crucea nopții? Departe, cîinii Uranusului, la a nu știu câta generație, latră, păzind orașul. Va veni și vremea lui „Pierdut caniș negru cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și tot mai mari, era nevoie de muncitori, mulți, din ce în ce mai mulți. Și ăștia veneau cu trenul din Italia, bărbați care arătau ca niște țărani, își pierdeau timpul pe peroane cu cuferele lor grele, cu cutii de carton și câte-o damigeană de vin. Am luat volumul subțire pe care mi-l dăruise Onkel Rodolph, am deschis cartea și am pășit din nou în odăile paginilor ilustrate. Era de-ajuns să privești și să zăbovești, ca să pui piciorul în barca de pe ceașca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
la o femeie, cu pulpa mulată parcă din carne adevărată, ce apare de sub o cămașă strânsă ghemotoc în poală, operă mâzgălită pe un carton într-un spasm de un sfert de oră. Cu banii destinați pentru vopsele, Rudolf își umple damigeana... De când medicii i-au făcut cunoscut că are un rinichi flotant, el soarbe vinul fără întrerupere, ca organul de filtrare să aibă în ce să plutească în permanență, și ca nu cumva rinichiul să rămână pe uscat, într-o dureroasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cei iuți“ - și de îndată ce totul, carnea tăiată în cuburi și toate celelalte ingrediente, mai erau date într-un clocot, la urmă, el a adăugat în oala plină ochi, cu un gest festiv, ca și când ar fi turnat agheasmă din fantoma unei damigene, oțet, nu prea puțin, fiindcă, așa cum desigur se știa, oțetul își pierde din gust când se răcește. „Și acum, rog frumos, deșertăm tot într-un vas mare de lut, așezăm la răcoare și așteptăm și așteptăm cu un pic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]