501 matches
-
făt în gestație refuza instinctiv să părăsească pântecul comod al însingurării. De altfel, de-a lungul peregrinărilor sale, întâlnise doar personaje solitare, plutind sau înecându-se în propriile lor secreții, dar niciodată strigând după ajutor. înțelepți sau agresivi, senini sau damnați, domestici sau nomazi, rebeli sau docili, nobili sau ocnași se lăsau consumați de frământări deșarte sau înălțătoare, nedispuși să se destăinuie decât unui om mai însingurat decât ei. Un sentiment de incertitudine îl apăsa. Se hotărî, după luni de zile
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
De iubire Natura-i statică. Amorul renaște, Cu focul de vară, Cu diamante De iarnă. Metempsihoză, Metamorfoză, Și câte încă. La revedere, Sau la adio. Privește savant. Dacă nu-i Cu cine vorbi, Se scrie. * DE ARTĂ Cafeneaua Cu visători damnați. Trecutau ani, Simbolism, Curentul decadent. Broșuri, Bijuterii rare. Paradoxe Bizarul, Seri, Nopți, Efuzii de parfume Și naunțe. Orașul dominant. * BOEMĂ Se așeza să ningă - Ningea. Doream, Sunt ani de-atunci, Să te-ntîlnesc La sfârșit de stradă Ce dă în câmp
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
vreo școală, se crede că natura ușor obscură a conținutului său ar motiva și titlul. Nu se știe precis dacă autorul a fost unul singur. S-au vehiculat numeroase ipoteze, majoritatea susținând ideea că aceasta ar fi opera unui autor damnat, pe numele lui Aestheticus of Ugliness, notoriu consumator de opiu și spirtoase, despre care s-a speculat că ar fi frecventat aceleași cercuri ca Honoré Daumier, Francisco José de Goya y Lucientes, Peter Bruegel cel Bătrân, Luc André Marcel, Charles
Absconditus. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]
-
pădure întunecoasă, landă fără de speranță a izgonirii la apariția Celui Așezat de pe timpan, la chipul lui plin de făgăduială și de amenințare ...”. Îndeosebi Judecata de Apoi a fost obsesia lumii medievale, tratată în consecință cu o fantezie inepuizabilă în ceea ce privește chinurile damnaților și creația demonologică. Biserica a găsit în acesta o metodă educativă ce urmărea să inspire teamă, fără însă a-i paraliza pe oameni. “Piesa” esențială a sistemului religios nu a fost paradisul, ci infernul. Biserica promovează mai mult frica de
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
al unei lumi atotputernice și al istoriei biruitoare, Toader Știr era un ideolog. Amîndoi paralizau în cenacliști dorința de împotrivire. Înăbușiți de frică, mulți își puneau masca convertirii, renegându-i și pe părinți, așa cum făcea Ovidiu. Acesta poza în poet damnat. Mic, jegos, pîntecos și cu o chelie timpurie între două tufe de păr, la Ovidiu umbra entuziasmată de lecturi a nasului fîlfîia între două lentile cu cerculețe de cristal. Zicînd că nu suportă mediul mic-burghez din familie, el își statornici
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
petrecusem cu Celine, în cabinetul asistentelor care era foarte intim. Dar în ciuda atmosferei intime a cabinetului, a prezenței materne și benefice a lui Celine și a cantității impresionante de biscuiți cu ciocolată, devenisem aproape isterică din cauza agitației. Treceam prin chinurile damnaților întrebându-mă ce altceva mai scrisese Luke în chestionarul ăla. Știa mult prea multe despre mine. —Tu l-ai văzut? am întrebat-o pe Celine cu inima bubuindu-mi în piept. — Nu, mi-a zâmbit ea. Nu știam dacă s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de vaiet și decântece și nu așteaptă decât prilejul de a fi hrănit cu sânge omenesc, pentru a crește falnic, într-o noapte. Prinții trufași ai legiunilor demoniace, își înalță, rând pe rând, cu semeție, frunțile smolite. Cei Patru Călăreți damnați ai străfundului tenebrelor, avangarda hoardei nelegiuite a puterilor malefice, galopează și aceștia întracoace. Peste tot teamă, spaimă, disperare, trădare și groază, violență, vrajbă, hulă, desfrânare, erezie, ură, păgânism. Întrebarea este... Putem salva ceva? Pot fi opriți cei răi? Și cum
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
momentul apariției... Ceva îmi scapă... Sociabilitatea, aia pe care o știu eu, așa cum am practicat-o bucuros o viață întreagă, caldă și spumoasă, dar totuși selectivă și empatică (nu „socializezi” cu oricine și oricum !), este bănuită de intruziune și con damnată ca atentat la intimitate. Conversația trebuie să niveleze și să gratuleze pe toată lumea cu un how nice ! diplomatic pentru a nu vexa individul. Pe de altă parte însă, intimitatea nu mai contează și cedează frenetic în fața tehno socializării fără frontiere
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
abisal și rece al eternei angoase crepusculare. Aici iluzia hipnotizantă se spulberă de ciocnirea cu duritatea unei revelații prea-târzii, cu adevărul unei lucidități ce zguduie neconsolator și ireversibil. Din căderea în prăpastia întunericului fără limită, eul negativ ce devine suflet damnat zărește demonul care-i surâde bufonic din pragul binelui și-al răului, de pe hotarul dintre tentație și reversul acesteia. În viziunea misticului, cel care rezistă ispitei și înfrânge înclinația sinelui spre ea dobândește luciditatea care-i confirmă poziția în ierarhia
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Spre exemplu, cel învăluit în negura orbirii, privește pentru a folosi un cuvânt paradoxal, într-un astfel de context, paradigma lumii drept o constelație de amănunte și detalii. Fiecare element în parte are strălucirea proprie în ochii interiori ai celui damnat beznei. Pentru el atingerea implică o modalitate fundamentală de cunoaștere ce vine să substituie vederea absentă. În mod firesc, spre a reveni la exemplu încăperii nou cunoscute, o astfel de cameră nu poate fi atinsă deodată și în totalitatea ansamblului
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
În spectrul cunoașterii deja rutinate a celui care nu este lipsit de vedere orologiul se rezumă practic la imaginea cadranului său ce răspunde mecanic la întrebarea cât este timpul? afișându-i fracționarea din perspectiva utilității umane a acestuia. Pentru cel damnat orbirii, orologiul bate, anunță trezitor reperele trecerii fluxului temporal. Aici un aspect adesea neglijat devine capital în contactul cu prezența orologiului. Sunetul cu care, cel mai adesea, semenii văzători se însoțesc zi de zi devenind pentru ei insesizabil întru obișnuință
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
bate, anunță trezitor reperele trecerii fluxului temporal. Aici un aspect adesea neglijat devine capital în contactul cu prezența orologiului. Sunetul cu care, cel mai adesea, semenii văzători se însoțesc zi de zi devenind pentru ei insesizabil întru obișnuință, pentru cel damnat orbirii, generează sentimentul unei cronici rostite prin ecouri metalice, cronici ce vestește apropierea de moarte și îndepărtarea graduală de momentul survenirii în viață. Se pare, astfel, că esența funcționalității și a misiunii unui orologiu ca vameș și măsurător al consumării
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
străfundurilor prime, a temeliilor ce poartă resortul și fluxul lumii. Prin zăbovirea asupra amănuntului, amănunt ce scapă cel mai adesea privirii superficialului mundan neatins de spectrele suferinței, orbul, cel lipsit de putința mersului sau de funcționalitatea primordială a mâinii, cel damnat surzeniei și neputinței de a rosti sau uneia dintre aceste tragedii, alături de orice alt suferind din insuficiențe și incapacități ce privează trupul de normalitate, dețin conștiințe a căror luciditate poate străpunge hipnoticul devenirii cotidiene, poate susține proiecția spre esența ontică
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de multitudinea minciunii dar și de fermitatea rară a onestității adevărului, de măștile multiple ale răului dar și de ancestralul chip al binelui. Plecând dinspre drama proprie, drama care-i dezvoltă o ascensiune și intensificare a profunzimii nebănuite anterior, cel damnat suferințelor de ordin spiritual sesizează bipolaritatea metafizică a cuplului dialectic bine-rău ca unul dintre principiile ce susțin dinamica imanentului. Acest principiu constituie, alături de alte axiome primordiale, temelie și fundament al tranzitării umane prin contextul ontic spațio-temporal. Captivul durerilor de ordin
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
faceți celălalt set de poze, În care v- ați fi permis să vă arătați așa cum erați pe sub uniforme: sfidători, suferind de teribilisme nevindecate suficient, testosteronici, veseli, vulgari, exagerați, imponderabili, plini de atribute care definesc o vîrstă scurtă și, se pare, damnată. Sau spre examenul pe care urma să-l dai peste cîteva săptămîni și care ar fi trebuit să-ți asigure poate nu o carieră profesională strălucitoare, căci singurele lucruri care aveau voie să strălucească În epocă erau creierele Conducătorilor, dar
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
e democrație. Originală. Sau nu e nici, una nici alta, ci e pur și simplu un alt fel de prezent, În care trecutul s-a deghizat sau a mutat Într-un mod parșiv (ca un virus sau ca o ereditate damnată), Își Întinde ghearele după noi să ne strîngă de gît. Nu prea știu ce ar trebui să Înțeleg din toate astea, iar noi oricum nu sîntem acolo unde au fost făcute pozele (În continuare nu sîntem acolo), În inima prezentului
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
43 CE S-A ÎNTÎMPLAT MAI DEPARTE..................................................631 Personajele acțiunii (lat.). Formă dedusă din „N’s Town” - „Orașul lui N”. Strada marilor ziare din Londra. Ceaiuri dansante (fr.). Cu atît mai mult (lat). Tineret de aur (fr.). Diamant (engl.). Sufletul damnat (fr.). Bătălia finală (fr.). Ce-i de făcut? (fr.). Lucrătură de nasturi ornamentali din lemn sau fildeș, închipuind diverse figurine. Excesivă, exagerată (fr.). Referire la celebrul-tablou al lui Manet. Henri Pirenne (1862-1935), istoric belgian, cunoscut îndeosebi prin lucrări de istorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
poetului constă în a exprima asemenea probleme grave doar cu „aburul” cuvintelor, precum: „Când fluturii noaptea respiră-ntre frunze...grele de rugina caldă a Toamnei” sau „Pe Ostrov, pe Ostrov alaiul de nuntă / cu luna ce trece nebună șinfrântă/ (unde damnații trec spre seară)/ într-o lotrie bună, o sanie nouă/ Și doi cai de rășină să ne poarte sub rouă/ Să ne poarte sub ierburi, sub atâta surpare/ Pe lucii întinderi, pe ghețuri ușoare”. Mirajul cuvântului dărâmă solidul, lichefiază, corodează
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93026]
-
nu se formaliza când îi spuneam că eu nu eram ateu, ci păgân, că în lupta dintre Constantin și Maxențiu aș fi fost de partea lui Maxențiu. El zâmbea blând și-mi răspundea că omul de azi are nevoie de damnați care să-și strige de pe cruce speranța. Și că Dumnezeu a fost compromis tot de noi cei care i-am dat un nume. Într-o zi, am renunțat, totuși, să mă mai duc în chilia lui îmbîcsită de cărți vechi
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
sentimentul răzbunării este afină cu visul totalitar pe care îl plămădesc tehnicienii Reich-ului de o mie de ani. O știință epurată de orice vocație etică, o știință ce conferă voinței de putere armele cu care aceasta să-și zidească templul damnat. Prăbușirea lui Septimus este ratarea nu doar a propriei vieți, ci și semnul rătăcirii moderne. Instinctul luciferic care îi locuiește pe acești preoți ai miracolului tehnologic sfârșește prin a covârși partea luminoasă din savantul damnat. Și dacă La marque jaune
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
aceasta să-și zidească templul damnat. Prăbușirea lui Septimus este ratarea nu doar a propriei vieți, ci și semnul rătăcirii moderne. Instinctul luciferic care îi locuiește pe acești preoți ai miracolului tehnologic sfârșește prin a covârși partea luminoasă din savantul damnat. Și dacă La marque jaune descrie tentativa de a supune însăși mintea omenească acestui jug cerebral, S.O.S. mé téo res este încununarea wagneriană a viziunii dominate de ambiția cuceririi elementelor naturii. Occidentul este aproape de a sucomba sub asaltul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ficțional. Și ca în orice înfruntare ce se revendică de la mit, Binelui îi răspunde, în oglindă, Răul ce trece prin istorie, cu trena sa sângeroasă. Doctorul Julius Argos este, ca Septimus al lui Edgar P. Jacobs, o figură luciferică și damnată. El dă chip părții întunecate a lumii care se naște odată cu stăpânirea științei. Infernal și ubicuu, însoțit de agenți brutali de care se debarasează fără ezitare, Argos deține dinamismul și geniul celui care a trădat jurământul originar de fidelitate față de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
d’une mouetteă și Vaodou pour monsieur le président închipuiesc un diptic organizat în jurul unei iubiri care ar fi putut fi. În aceste vecinătăți marine ale Atlanticului, dragostea este dureroasă și melancolică, iar Soledad Löckhaart, cea care poartă un nume damnat, numele piraților din Antile, este silueta delicată și fragilă care inspiră în Corto gesturile de romantism evocând itinerariile cavalerilor rătăcitori. Pe Soledad, Corto o descoperă prizonieră a unei insule și a unei reședințe cu nume predestinat, Golgotha. Amnezic și rănit
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
o dimensiune fabuloasă ce evocă, în cheie postmodernă, vârsta de aur a comics-ului american. Pierdută în adânc, nefericita Soledad descoperă în Hugues, conducătorul unui popor din centrul pământului, prezența care îi va oferi dragostea refuzată până atunci. Mântuirea ființei damnate este adusă de energia lumii pierdute. Tot în acest pântec al insulei dispare și Rasputin, dar Corto știe că nimic nu îl poate opri pe teribilul ucigaș să lupte pentru propria sa supraviețuire. Tracy Eberhard, aviatoarea rătăcită în sălbăticie, se
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de cripta apelor peste care a zburat de atâtea ori, Saint-Exupéry devine, în Le dernier vol, personajul ce sfidează sfârșitul prin contopirea cu reveria și visul. Ca și frații Bronzi ori Tristan Melrose, Saint-Exupéry aparține familiei de spirite tulburate și damnate, spirite ce nu își pot descoperi liniștea decât în comuniunea cu elementul care îi absoarbe în pântecele sale. Departe de baza din Bastia ce încearcă zadarnic să reia legătura radio cu el spre a-l avertiza de pericolul iminent al
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]