501 matches
-
În apus, astfel de provincii erau Raetia și Noricum, iar în Orient Iudeia, după anul 6 d. Hr.. O administrație specială avea Egiptul. Din rândul provinciilor apusene fac parte: Sicilia, Sardinia, Corsica, Africa, Numidia, Mauritania, Spania, Gallia, Germania și provinciile danubiene. Sicilia, Sardinia și Corsica, erau primele provincii romane. Sicilia reprezenta grânarul Italiei. Din Sicilia se aducea miere, iar din Corsica ceară. Alături de aceastea se aducea pietre prețiaose, în special smaralde, pucioasă, cretă și alte produse miniere. În perioada imperială, Sicilia
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
fratele său și mai târziu a reuși să fie creată o efemeră provincie a Germaniei. În anul 9, comandantul armatelor de pe Rin, Varrus a pierdut trei legiuni; romanii s-au retras pe Rin până la campaniile lui Germanicus (anii 14-17). Provinciile danubiene reprezintă o miză strategică: ele constituie un ”cordon sanitar” în prelungirea limes-ului renen. Iliria cucerită de Augustus (anii 16-11 î. Hr.), se întinde până la Dunăre (Pannonia, Moesiaă: aici sunt cantonate legiuni care apără drumul dinspre Gallia Cisalpină și Aquileia. Provinciile
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
zile de a-și da hotărârea, Curtea permanentă de justiție internațională, Austria și Germania au declarat că renunță la realizarea uniunii vamale. Statele Micii Înțelegeri au devenit neliniștite față de atitudinea Franței care propunea o nouă formă de plan al Confederației danubiene inspirat de Ungaria. La 22 martie 1932, E. Beneš declară în fața Comisiei de Afaceri străine a Camerei că guvernul său se opune ideii de Confederație danubiană. Planul confederației danubiene a fost inspirat de guvernul francez Tardieu, cu scopul de a
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
devenit neliniștite față de atitudinea Franței care propunea o nouă formă de plan al Confederației danubiene inspirat de Ungaria. La 22 martie 1932, E. Beneš declară în fața Comisiei de Afaceri străine a Camerei că guvernul său se opune ideii de Confederație danubiană. Planul confederației danubiene a fost inspirat de guvernul francez Tardieu, cu scopul de a bara expansiunea germană în regiunea danubiană dar și de a întări influența franceză în statele din centrul Europei. “ Eu sunt contra acestui sistem pentru mai multe
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
atitudinea Franței care propunea o nouă formă de plan al Confederației danubiene inspirat de Ungaria. La 22 martie 1932, E. Beneš declară în fața Comisiei de Afaceri străine a Camerei că guvernul său se opune ideii de Confederație danubiană. Planul confederației danubiene a fost inspirat de guvernul francez Tardieu, cu scopul de a bara expansiunea germană în regiunea danubiană dar și de a întări influența franceză în statele din centrul Europei. “ Eu sunt contra acestui sistem pentru mai multe motive, printre care
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
martie 1932, E. Beneš declară în fața Comisiei de Afaceri străine a Camerei că guvernul său se opune ideii de Confederație danubiană. Planul confederației danubiene a fost inspirat de guvernul francez Tardieu, cu scopul de a bara expansiunea germană în regiunea danubiană dar și de a întări influența franceză în statele din centrul Europei. “ Eu sunt contra acestui sistem pentru mai multe motive, printre care acel că, dacă statele mici încep discuțiunea între ele și nu se înțeleg, acordul danubian este sfârșit
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
în regiunea danubiană dar și de a întări influența franceză în statele din centrul Europei. “ Eu sunt contra acestui sistem pentru mai multe motive, printre care acel că, dacă statele mici încep discuțiunea între ele și nu se înțeleg, acordul danubian este sfârșit pentru totdeauna și restaurarea Europei în genere va fi periclitată ” declara Nicolae Titulescu . După eșecul planului Tardieu, chiar în mai și iunie 1932, Titulescu și Beneš au continuat convorbirile, în scopul de a păstra din planul Tardieu ideile
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Italia fascistă, Europa centrală și Balcanii căpătaseră în planurile sale o mare importanță. Pentru a le domina a fost inventată formulă Illyricum, care-i permitea, pornind de la teza de reconstituire a vechiului Imperiu roman, să pătrundă nu numai în regiunea danubiană, ci și în inima Balcanilor. Dictatorul fascist al Italiei, Benito Mussolini, a conceput în această perioadă proiectul de organizare europeană sub egida celor patru mari puteri, la adăpostul cărora el spera să realizeze scopurile expansioniste ale Italiei fasciste. La Torino
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
țărănească, artizanatul rural este dezvoltat. La rândul lor, nivelul de viață și intensitatea legăturilor cu lumea urbană favorizează apariția conștiinței sociale. O clasă socială care nu o posedă nu poate juca un mare rol politic. Era mai ales cazul țărănimii danubiene. Fermierii danezi sau suedezi, mai conștienți de importanța lor, mai bine organizați, mai combativi, erau reprezentați de un număr relativ mai mare de parlamentari ieșiți din rândurile lor decât țărănimea danubiană. Marx a caracterizat foarte bine țărănimea în general și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
un mare rol politic. Era mai ales cazul țărănimii danubiene. Fermierii danezi sau suedezi, mai conștienți de importanța lor, mai bine organizați, mai combativi, erau reprezentați de un număr relativ mai mare de parlamentari ieșiți din rândurile lor decât țărănimea danubiană. Marx a caracterizat foarte bine țărănimea în general și mai ales pe cea din Europa de Est, comparând-o cu un sac cu mere. Prin tipul lor de habitat și prin munca lor, prin izolarea în care trăiau, prin mentalitatea lor gregară
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
îndoială, un nivel cultural mai ridicat decât confrații lor din Țara Românească sau Moldova, fiind de asemenea, și mai numeroși. Totuși, ideile politice cele mai novatoare și radicale - independența și unificarea - au fost dezvoltate nu în Transilvania, ci în principatele Danubiene (Georgescu, 1991, p. 115). Filoanele gândirii naționaliste își fac apariția în cultura transilvană imediat după inaugurarea secolului al XIX-lea. Ioan Budai-Deleanu, în 1804, avansează ideea anexării Țării Românești și Moldovei de către Transilvania și încorporarea lor într-o formațiune politică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ale ideii de unire a Moldovei și Țării Românești apar mai devreme decât apariția programului de unire care să cuprindă și Transilvania. Istoricul V. Georgescu (1991, pp. 116-117) a putut fixa temporal prima propunere de unificare a celor două principate danubiene în anul 1772, ideea aparținându-i marelui stolnic Mihai Cantacuzino, aceasta figurând într-un memoriu trimis Rusiei, Austriei și Prusiei. Odată lansată în apele imaginarului politic, ideea a fost prelucrată succesiv de Nicolae Mavrogheni (1788), Ion Cantacuzino (1790), Ștefan Crișan-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care era circulată din ce în ce mai intens în memoriile adresate marilor puteri în anii '20 ai secolului al XIX-lea. Toate acestea au dat roade, când în textul Regulamentului Organic (1831-1832) a fost recunoscută legitimitatea proiectului de unire a celor două principate danubiene. Motivele justificate invocate de către legiuitori erau găsite în comunitatea de origine, religioasă, de obiceiuri și lingvistică, precum și nevoile comune ale locuitorilor celor două principate (Regulamentul Organic, art. 130). Dezideratul politic al unirii este menționat explicit în Regulament, titlul secțiunii V
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în 1716, dincolo de înăsprirea dominației otomane, au precipitat eforturile de centralizare a autorității statale. În special începând cu deceniul al șaptelea al secolului al XVIII-lea, prin acțiunile întreprinse de unii fanarioți precum Alexandru Vodă Ipsilanti sau Nicolae Mavrocordat, principatele danubiene au cunoscut un proces amplu de raționalizare a instituțiilor vieții publice și politice. Prin reforme succesive, fanarioții au declanșat procesul de organizare a guvernării pe baze raționale, de concentrare și centralizare a puterii în figura domnitorului, de extindere a aparatului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trebuie găsiți germenii organizării moderne a statalității românești. Cam în aceeași perioadă, care poate fi datată mai precis în Tratatul de la Kuciuk- Kainargi din 1774 încheiat între Rusia și Imperiul Otoman, poate fi stabilită inițierea mișcării de glisando a principatelor danubiene, care vor ieși progresiv de sub dominația otomană pentru a intra tot mai adânc în sfera de influență rusească. Regimurile fanariote au fost înlăturate de către Poartă în urma Răscoalei de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, înregimentată inițial războiului elen de independență declanșat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Române. Revendicările autonomiei naționale atât față de Poartă, cât și față de greci a aruncat în conflict pe pandurii lui Tudor și revoluționarii lui Ipsilanti, fapt care, alături de lipsa sprijinului rusesc, este responsabil pentru eșecul mișcării de emancipare. Singurul câștig pentru principatele danubiene în urma răscoalei de la 1821 a fost restaurarea principiului domnitorilor pământeni. De asemenea, suzeranitatea otomană a fost temperată de intrarea celor două țări române sub protectorat rus. Influența rusă va fi continuu amplificată. Convenția de la Akkerman, din 7 octombrie 1826, consfințește
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
De asemenea, suzeranitatea otomană a fost temperată de intrarea celor două țări române sub protectorat rus. Influența rusă va fi continuu amplificată. Convenția de la Akkerman, din 7 octombrie 1826, consfințește prerogativele Rusiei și calitatea sa de putere protectoare în principatele danubiene. Iar Tratatul de la Adrianopol, încheiat cu ocazia victoriei Rusiei în războiul ruso-turc din 1828-1829, a marcat ieșirea economică și politică a principatelor de sub dominația otomană și absorbirea lor în aria de influență rusă. Sub guvernarea lui Pavel Kiselev, influența rusă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe baza ideii "drepturile inerente ale comunității etnice la autodeterminare" (p. 285). Fragmentarea statală a Țărilor Române a făcut ca revendicările să aibă o coloratură locală, în funcție de circumstanțele zonale. Pe lângă dimensiunea sa socială, asupra căreia nu vom stărui, în principatele danubiene, revoluționarii au urmărit să iasă de sub protectoratul rusesc, iar în Ardeal ei au căutat să dobândească autonomie națională și drepturi colective în cadrul unui Imperiu Habsburgic federalizat. În Moldova, Dorințele Partidei Naționale din Moldova, documentul-program redactat de Mihail Kogălniceanu după arestarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu privire la situația celor două țări române și de promovare a agendei unioniste. În același timp, deznodământul Războiului Crimeii (1853-1856) soldat cu înfrângerea Rusiei (devenită "jandarmul Europei"), a bulversat raportul de forțe geopolitic, creând o breșă nesperată pentru ideea unirii principatelor danubiene. Trecute sub regimul garanției colective a Marilor Puteri, dar rămânând sub suzeranitate otomană, autonomia politică a principatelor și securitatea comercială pe Dunăre (principalul flux cerealier) au devenit o chestiune de interes european. Tratatul de pace de la Paris (1856) mai prevedea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
credem că este deloc exagerat ca aceste mesaje să fie descrise ca alcătuind o "pedagogie a obedienței" propovăduită de autoritățile statale și justificată prin recursul la o teologie politică în care principiul axial este "dreptul divin al regelui". În principatele danubiene, procesul de etatizare a educației și de articulare a unei rețele organizată statal de școli publice primare și gimnaziale s-a produs cu o întârziere de o jumătate de secol. Dacă în Transilvania, inclusă în sfera geopolitică a Europei Centrale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prin Regulamentul școalelor publice din Principatul Țării Românești (adoptat în 1832 cu aplicare din 1833), respectiv prin Regulamentul școalelor publice din Principatul Moldovei (adoptat în 1834 cu aplicare din 1835). Odată cu aceste legiuri, primele reglementări moderne ale educației în principatele danubiene, "învățământul devine o problemă de stat" (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 13). În Țara Românească, învățământul public a fost structurat pe patru niveluri (Urechia, 1892, IV, pp. 274-276, Regulamentul șcólelor din 1832, §1): • Școli începătoare, cu durata de trei ani
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu își găsește loc în programa școlară. În ciclul gimnazial predomină în continuare istoria sacră și geografia marilor puteri, precum și un pachet de discipline clasice, axate pe studiul limbilor latină și greacă. Datele statistice disponibile pentru situația școlii din principatele danubiene în perioada regulamentară indică faptul că în între 1832 și 1848 au funcționat 39 de școli naționale începătoare, 20 dintre ele fiind localizate în Țara Românească (câte una în fiecare reședință de județ, la care se adaugă trei unități școlare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fiecare reședință de județ, la care se adaugă trei unități școlare în București), iar 19 în Moldova (15 în fiecare ținut, iar 4 școli la Iași). Iată cum a evoluat populația școlară în primele decenii după instituționalizarea învățământului în principatele danubiene. Tabel 5. Situația școlilor urbane din Țara Românească și Moldova Anul școlar Nr. de elevi Țara Românească Nr. de elevi Moldova 1832/33 207 1833/34 121 1834/35 2.248 160 1835/36 2.467 180 1836/37 193
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
virtuali decât materiali - pe baza cărora s-a configurat ulterior întreaga infrastructură educațională românească au fost înfipți în această perioadă cuprinsă între 1831-1832 (anii Regulamentelor Organice) și 1859. Construind rețele de școli dispersate în întreg teritoriul, autoritățile statale ale principatelor danubiene și-au asigurat controlul asupra unui (pentru moment foarte rudimentar și ineficient) aparat instituțional de diseminare a informației prin intermediul căruia putea acționa în direcția modelării cognitiv-comportamentale și axiologice a propriilor populații. Rămâne ca în capitolele imediat următoare să examinăm concepția
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
înțelegere a națiunii s-a concretizat parțial, după cum se știe, în 1859, urmând a fi împlinită plenar în 1918. Dacă în Transilvania, rudimentele ideii moderne a națiunii ca popor suveran își face apariția în paginile Supplex-ului din 1791, în principatele danubiene, această tranziție ideologico-semantică este ocazionată de tulburările sociale și politice care au dus la disoluția regimurilor fanariote (Cornea, 1973, pp. 465-466). Răscoala condusă de Tudor Vladimirescu poate fi luată ca punctul de cotitură care marchează apariția noii înțelegeri a națiunii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]