326 matches
-
mai mult este eronată părerea "austriecilor", care consideră ciclicitatea economică ca fiind datorată folosinței banilor de hârtie 282. Părerea lor este că ciclicitatea, crizele economice, inflația și deflația sunt fenomene specifice economiei banilor din hârtie. Am pus în ghilimele sintagma ,,darwinism social", deoarece trebuie să spunem că evoluțiile de tip social au caracteristicile lor aparte, mult diferite de modul în care evoluează fenomenele biologice. Fenomenul social, societatea până la urmă este o construcție umană, în acord cu direcțiile după care se conduce
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
însuși. Teoriile mai noi, de secol XX, vorbesc despre conceptul de ,,economie cuantică", plecând tocmai de la o extrapolare în domeniul economic al unei noi dimensiuni de înțelegere a lumii și universului 299. Am spus că trebuie pus în ghilimele cuvântul ,,darwinism social" și pentru că evoluțiile de tip social au caracteristici aparte, mult diferite de modul în care evoluează fenomenele biologice. În același timp trebuie să completăm afirmația spunând că nici acumulările de ordin cultural nu sunt unele de tip darwinist. Hayek
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Din acest punct de vedere există o paralelă în apariția și evoluțiile unei plante sau a unui animal și apariția și dezvoltarea unei construcții sociale. Totul se întâmplă la momentul oportun, natural, și în anumite condiții date. Suntem adepții unui darwinism social în care mutația nu are loc, iar saltul îmbracă forma unui nou social permanent căutat și permanent dorit. Acumulările de tip social, chiar dacă în istorie, au aspectul unei tendințe liniare (a unei drepte de tipul Y = f(x)), se
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sociale planetare. După această revoluție punându-se pentru prima dată, în filosofia socială și în practica socială, problema egalității între oameni. Fără acest eveniment întreaga omenire ar fi fost azi mai săracă, mult mai săracă. Vom insista asupra conceptului de ,,darwinism social" sau ,,darwinism civilizațional", considerând că o înțelegere corectă a modului în care își face loc evoluția socială sau civilizația umană este foarte important chiar în dezbaterea despre capitalism. Vom folosi pentru acest demers lucrarea ,,Dicționar de istoria și filosofia
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
această revoluție punându-se pentru prima dată, în filosofia socială și în practica socială, problema egalității între oameni. Fără acest eveniment întreaga omenire ar fi fost azi mai săracă, mult mai săracă. Vom insista asupra conceptului de ,,darwinism social" sau ,,darwinism civilizațional", considerând că o înțelegere corectă a modului în care își face loc evoluția socială sau civilizația umană este foarte important chiar în dezbaterea despre capitalism. Vom folosi pentru acest demers lucrarea ,,Dicționar de istoria și filosofia științelor"306. Punctul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a înțelege ,,dacă omul, ca orice altă specie, se trage din vreo formă preexistentă, în al doilea rând modul cum s-a dezvoltat, și în al treilea rând, valoarea diferențelor existente între rasele umane"309. Punctul de plecare în înțelegerea darwinismului social este acela că ,,atunci când se studiază omul social în mediul său natural, se studiază tot omul ca natură"310. În această lucrare, Darwin a pus în evidență un fapt fundamental, fără înțelegerea căruia nu vom ajunge la o idee
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
felul acesta selecția naturală și-a determinat propriul declin ..."311. Omul dezvoltă legi proprii ale selecției, bazate pe morală, altele decât cele naturale. Omul dezvoltă moralitatea, altruismul și inteligența drept criterii de selecție. Ele stau la baza devenirii sociale sau darwinismului social. Unei asemenea evoluții, autorii citați i-au dat numele de ,,efect reversiv al evoluției"312. Omul apropiat de om construiește social și elimină natura cu criteriile sale dure și reci, reinventând și reconstruind lumea. Lumea socială, a omului este
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
civilizație, Editura Politică, București, 1976. 273 Ibidem, p. 127 274 Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 35. 275 Ibidem, p. 35. 276 David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, p. 524. 277 Darwinismul social reprezintă "încercările unor filosofi sociali și politici de a aduce în sprijinul propriilor teorii autoritatea biologiei darwiniste". David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, p. 152. 278 David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
vezi Henry Kissinger, Despre China, Editura Comunicare.ro, București, 2013. 314 Eseu apărut sub titlul "O altă lume", în Revista Dilema Veche, nr. 558/ 23-29 octombrie, 2014. 315 Pentru o analiză complexă asupra devenirii umane, care pune bazele unui nou darwinism social, recomandăm Eduard O. Wilson, Cucerirea socială a pământului, Editura Humanitas, București, 2013. 316 Dominique Lecourt-co., Dicționar de istoria și filosofia științelor, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 426. 317 Descartes, Discurs asupra metodei, Editura Mondero, București, 1999, p. 7. 318
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
deceniul al VIII-lea și al secolului al XIX-lea. Gândirea sa filosofică s-a format, în condițiile orientării materialiste a științelor naturii în România, sub influența materialismului francez, a materialismului vulgar și a cuceririlor științelor naturii, în special a darwinismului. Vasile Conta a încercat să realizeze o sinteză materialistă a marilor descoperiri făcute de științele naturii în secolul al XIX-lea, elaborând o teorie generală a evoluției pe care a intitulat-o "Teoria ondulațiunii universale". Evoluționismul lui Vasile Conta are
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
în țară și este numit profesor de Fiziologie la Facultatea de Medicină și Director al Clinicii de Medicină internă de la spitalul "St. Vincent de Paul" din București. În anul 1902 își deschide cursul de Fiziologie cu prelegerea "„Generația spontanee și darwinismul în fața metodei experimentale”" iar în 1905 ține trei lecții faimoase ("„Finalitatea în biologie”", "„Materialismul”", "„Suflet și Dumnezeu”") ce vor alcătui volumul " Noțiunile „suflet” și „Dumnezeu” în fiziologie", publicat în același an și reeditat în 1944 și 1999. Concepțiile sale antidarwiniene
Nicolae Paulescu () [Corola-website/Science/297856_a_299185]
-
nu au fost neapărat zile normale de 24 de ore ci întregi ere. Reacția inițială în SUA a fost aceeași cu cea din Marea Britanie și, atunci când Wallace a fost acolo pentru un tur de lecturi în 1886-1887, explicațiile lui despre "Darwinism" au fost acceptate fără probleme, această atitudine schimbându-se după Primul război mondial. Controversa a devenit politică atunci când în școlile publice a început să se predea teoria selecției naturale a lui Darwin. Ca răspuns la aceasta, statul Tennessee din SUA
Controversa creație-evoluție () [Corola-website/Science/306706_a_308035]
-
al programelor dedicate nu ameliorării speciei umane prin măsuri gen igienă de masă, alimentație de calitate și medicină (acesta este "eugenism pozitiv", un program care de altfel era susținut în Vest și de către de Biserica Catolică)), ci prin "selecție negativă" (darwinism social), anume eliminarea de către comunitate sau stat a celor slabi sau săraci, bolnavi psihici sau infractori, văzuți toți de către adepții ideilor de "igienă rasială" ca purtători ai stigmatului genetic (și deci transmisibil) al deficienței lor), este un exemplu nefericit de
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
slavi lung de un mileniu. De-a lungul anilor, grupuri mari de germani s-au așezat în teritoriile estice locuite în mod preponderent de slavi (de exemplu germanii de pe Volga). Deseori, migrația germanilor era rezultatul invitațiilor făcute de conducătorii locali. Darwinismul social considera în mod eronat acest proces ca pe o luptă pentru dominație "teutoni versus slavi", care ar fi dus ambele popoare la distrugere reciprocă. Japonia, condusă de un guvern militarist, a avut în deceniul al patrulea un program de
Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/303903_a_305232]
-
democrațiilor occidentale. Cu toate acestea, CUP nu accepta crearea unui stat armean, iar mișcările pentru independență au încetat să-i mai ofere sprijin și au căutat să creeze alte alianțe în regiune, inclusiv cu ajutorul rușilor. Inspirat de pozitivism și de darwinismul social, CUP a dezvoltat încetul cu încetul o ideologie naționalistă turcistă care a cucerit elita otomană, transformată mai departe de o aripă radicală în panturcism, reînviind chiar și mitul . Junii turci au impus asimilarea forțată a diferitelor popoare care alcătuiau
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
ale vremurilor respective, care considerau organizarea statală din Europa superioară celeia din restul lumii și, ca atare, încercau să impună soluțiile administrative ale Europei occidentale diferitor popoare din colonii, fără a ține seama de tradițiile locale. Adoptând o viziune specifică darwinismului social, Gustave Le Bon consideră că, atât în natură cât și în societate, evoluția este rezultatul unui proces de selecție în care apare un conflict atât între specii cât și între indivizii aceleiași specii. În urma acestei lupte pentru existență ajung
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
recompenseze meritul. De asemenea, meritocrația a fost criticată ca fiind un mit, folosit mai degrabă la perpetuarea status quo; meritul putând fi definit în funcție de succes, succesul însuși definind meritul, nu că succesul ar fi predeterminat de criterii științifice de merit. "Darwinismul social" este o teorie sociologică care aplică teoria lui Darwin despre evoluția prin selecție naturală a societății. Darwinismul social a fost popular pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, până la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial. Susținătorii darwinismului social îl
Meritocrație () [Corola-website/Science/310918_a_312247]
-
quo; meritul putând fi definit în funcție de succes, succesul însuși definind meritul, nu că succesul ar fi predeterminat de criterii științifice de merit. "Darwinismul social" este o teorie sociologică care aplică teoria lui Darwin despre evoluția prin selecție naturală a societății. Darwinismul social a fost popular pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, până la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial. Susținătorii darwinismului social îl foloseau la justificarea inechității sociale, ca fiind de proveniență meritocratică. Câțiva admiratori ai lui Confucius, ca Voltaire și
Meritocrație () [Corola-website/Science/310918_a_312247]
-
de merit. "Darwinismul social" este o teorie sociologică care aplică teoria lui Darwin despre evoluția prin selecție naturală a societății. Darwinismul social a fost popular pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, până la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial. Susținătorii darwinismului social îl foloseau la justificarea inechității sociale, ca fiind de proveniență meritocratică. Câțiva admiratori ai lui Confucius, ca Voltaire și H. G. Creel, au subliniat o idee inovativă a lui Confucius: înlocuirea nobilimii de sânge cu una a virtuții. Un om
Meritocrație () [Corola-website/Science/310918_a_312247]
-
a trecut practicile agronomice la stație experimentală de la Poltava, care, după spusele lui Vavilov, a fost "impulsul pentru întregul lucru din biologie". La cercul de amatori ai științelor naturale din cadrul Institutului Agricol, Vavilov ținut conferințele intitulate "„Genealogia regnului vegetal”" și "„Darwinismul și morfologie experimentală”". Lucrarea de diplomă descrie influența negativă a limacșilor asupra culturilor agricole din guberina Moscovei. Nikolai Vavilov a fost căsătorit de două ori, în 1912 și 1926. Prima soție (1912 - 1926) - Ekaterina Saharova-Vavilov (1886 - 1964) i-a născut
Nikolai Vavilov () [Corola-website/Science/306042_a_307371]
-
sunt suprimate din cauză că subiectul a devenit un "adevăr academic" care descurajează dovezile contrare. Povestirea sa, "Angles", relatează cazul unui savant care se teme să-și înceapă cercetările deoarece acestea ar încălca dogma științifică. În același mod, el nu crede în darwinism ca dogmă opusă designului inteligent (în care nu crede, de asemenea, dar din alte motive). Criticând savanții care pretind că darwinismul explică "în întregime cum are loc evoluția", Card a mai spus că "știința adevărată nu poate - și nu va
Orson Scott Card () [Corola-website/Science/303450_a_304779]
-
se teme să-și înceapă cercetările deoarece acestea ar încălca dogma științifică. În același mod, el nu crede în darwinism ca dogmă opusă designului inteligent (în care nu crede, de asemenea, dar din alte motive). Criticând savanții care pretind că darwinismul explică "în întregime cum are loc evoluția", Card a mai spus că "știința adevărată nu poate - și nu va putea niciodată - dovedi sau susține" designul inteligent. Card și soția sa Kristine au cinci copii, fiecare primindu-și numele de la unul
Orson Scott Card () [Corola-website/Science/303450_a_304779]
-
diferite, pot rezulta noi specii, variație pe care numim spontană deoarece nu îi cunoaștem cauzele, este total necunoscută istoricilor științei ca făcând parte din gândirea biologilor de înainte de 1858. Tocmai aceasta este ideea de bază a "Originii speciilor" și chintesența darwinismului. Observațiile biogeografice efectuate de Charles Darwin în locuri ca Insulele Galapagos i-au stârnit îndoiala în ceea ce privește presupusa imutabilitate a speciilor. În notițele sale vom găsi, începând cu 1837, dezvoltarea unor concepte ca cel legat de transmutație. Aceasta îl conduce la
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
publicat numeroase articole în favoarea ideilor evoluționiste. Lucrarea "Darwiniana", în care a adunat toate aceste articole, a avut un impact considerabil asupra publicului. Biomorfologul german Ernst Haeckel a fost unul dintre cei mai energici discipoli ai lui Darwin. Acesta a promovat darwinismul în universitățile germane, a susținut și preluat ideile lui Darwin, mai ales cele referitoare la interacțiunea din lumea vie. Lui i se datorează celebrul slogan: ""Ontogeneza" (apariția și dezvoltarea embrionului individual) repetă "filogeneza" (evoluția speciilor animale către forme superioare)". În ceea ce privește
Reacții la teoriile lui Darwin () [Corola-website/Science/314631_a_315960]
-
fizicianului John Tyndall, pune bazele clubului X, asociație care promova științele naturii, mai ales teoria evoluționistă și a avut un puternic impact asupra lumii științifice din acea epocă. Pentru a descrie conceptele evoluționiste, în aprilie 1860, Huxley introduce termenul de darwinism. Replica cea mai entuziastă vine din partea ateilor. Botanistul Hewett Watson îl numește pe Darwin "unul dintre cei mai mari revoluționari ai secolului în cadrul științelor naturii". Biologul Robert Edmond Grant, care îi fusese profesor lui Darwin și îl influențase de-a
Reacții la teoriile lui Darwin () [Corola-website/Science/314631_a_315960]