2,290 matches
-
Sfântul prunc Isus, se-nchină. De Crăciun s-a născut fiul- Dumnezeu, ce-a arătat lumii puterea iubirii, la greu, e sărbătoarea ce unește creștinătatea, căci în cuvântul Domnului e dreptatea. Este Crăciunul și pe la ferestre răsună Colindul... cântec după datină străbună, ,,O ce veste minunată'' voi simți mereu, de Crăciun, la fereastra sufletului meu. 21 Decembrie 2016 - MIT Citește mai mult Zilele s-au primenit pentru sărbătoare,iar Magii rostesc ,, Steaua sus răsare'',vestea minunată-nconjoară Pământul,ca omenirea să
MARIA ILEANA TĂNASE by http://confluente.ro/articole/maria_ileana_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
lângă Sfântul prunc Isus, se-nchină.De Crăciun s-a născut fiul- Dumnezeu,ce-a arătat lumii puterea iubirii, la greu,e sărbătoarea ce unește creștinătatea,căci în cuvântul Domnului e dreptatea.Este Crăciunul și pe la ferestre răsunăColindul... cântec după datină străbună,,,O ce veste minunată'' voi simți mereu,de Crăciun, la fereastra sufletului meu.21 Decembrie 2016 - MIT... XXVIII. ROLUL VIEȚII, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2181 din 20 decembrie 2016. Simt adieri prin faldurii de perdea
MARIA ILEANA TĂNASE by http://confluente.ro/articole/maria_ileana_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
te alinta. E limba ta cea strămoșească, Cum poți tu astăzi,a o uita? În țară n-ai unde să muncești Căci hoții i-au furat avutul. Dar ca pe o mamă s-o iubești Ea fiind prezentul și trecutul. Datinile noastre din străbuni, În suflet cu tine să le porți! Cu ele dorul să-îți alini, Ca depărtarea să o suporți. Iubește-ți țara că e mama, Pământul pe care ai crescut. Când e-n necaz, întinde-i mâna Și îi
ROMÂNE,SIMTE ROMÂNEȘTE! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1428433706.html [Corola-blog/BlogPost/373854_a_375183]
-
Toate Articolele Autorului E zi de mare sărbătoare, Când capul sfânt a fost aflat. Cu toții fără pregetare, Merg în biserici la-nchinat. Fetele au luat de dimineață, Zăpadă proaspătă în cană. Și s-au spălat pe păr,pe față, Ca-n datina pelasgiană. Apoi în grupuri tinerești, Spre dealuri,crânguri și păduri, Pornesc ca-n datini strămoșești, În cântece și strigături. Fetele mândre care strâng, În buchețele tămâioare. Pleacă cântând voios din crâng, Se duc la marea șezătoare. În zi de Dragobete
DRAGOBETELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1424814558.html [Corola-blog/BlogPost/382581_a_383910]
-
Cu toții fără pregetare, Merg în biserici la-nchinat. Fetele au luat de dimineață, Zăpadă proaspătă în cană. Și s-au spălat pe păr,pe față, Ca-n datina pelasgiană. Apoi în grupuri tinerești, Spre dealuri,crânguri și păduri, Pornesc ca-n datini strămoșești, În cântece și strigături. Fetele mândre care strâng, În buchețele tămâioare. Pleacă cântând voios din crâng, Se duc la marea șezătoare. În zi de Dragobete ,azi, Când păsările ciripesc. Și ochii noștri sunt mai calzi, Căci de iubire strălucesc
DRAGOBETELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1424814558.html [Corola-blog/BlogPost/382581_a_383910]
-
spune că în ultima zi din an, nu se dau bani, bijuterii sau obiecte, nu se plătesc impozite și taxe, nu se duce gunoiul și nu se oferă daruri și nu se mătură, pentru că toate acestea sunt prevestitoare de sărăcie. Datina română este ca, în vederea asigurării unui an nou bogat, mesele din anul nou trebuie să fie acoperite cu farfurii și pahare pline și toți mesenii trebuie să aibă asupra lor bani. Iar dacă vrei să nu fi plin de datorii
ANUL NOU ÎN SUPERSTIŢII ŞI OBICEIURI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1419837779.html [Corola-blog/BlogPost/384580_a_385909]
-
să vă certați, pentru că așa vă va merge în tot anul următor. Cu toate că sunt persoane care nu iau în seamă aceste obiceiuri, iar alții se prefac doar nepăsători, cea mai mare parte a românilor pășesc la cumpăna dintre ani respectând datinile străbune, cu speranțe dintre cele mai frumoase pentru un viitor mai bun și mai îmbelșugat. Să dea Domnul să ne bucurăm cu toții de un An Nou frumos și plin de realizări, cu sănătate, bucurii și multe, multe bijuterii literare. La
ANUL NOU ÎN SUPERSTIŢII ŞI OBICEIURI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1419837779.html [Corola-blog/BlogPost/384580_a_385909]
-
dea Domnul să ne bucurăm cu toții de un An Nou frumos și plin de realizări, cu sănătate, bucurii și multe, multe bijuterii literare. La mulți ani cu pace, vă doresc tuturor, că sunteți superstițioși sau nu, că respectați sau nu datinile străbune, căci, vrând nevrând, ne așteaptă un alt început. Referință Bibliografică: ANUL NOU ÎN SUPERSTIȚII ȘI OBICEIURI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1459, Anul IV, 29 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Alexandra Rașcu
ANUL NOU ÎN SUPERSTIŢII ŞI OBICEIURI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1419837779.html [Corola-blog/BlogPost/384580_a_385909]
-
fost de multe ori peste Tisa, i-am văzut pe creștinii din localitățile Slatina, Apșa de Sus, Apșa de Jos; așadar, imediat dincolo de graniță există un popor român de o frumusețe sufletească ieșită din comun. Vorbesc o limbă frumoasă, păstrează datinile, fiindcă au fost feriți de asimilare de maica neamului românesc, de Biserica Ortodoxă. La noi s-a păstrat cu sfințenie învățătura primară, celelalte confesiuni care s-au depărtat de aceasta au întotdeauna spre ce îndrepta privirea, au la ce se
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/Un_gand_de_recunostinta_s_stelian_gombos_1378718486.html [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
Sfinții Chiril al Alexandriei, Efrem Sirul, Ioan Damaschin, Roman Melodul și alții. Această așa zisă cântare bisericească , vreau să accentuez că, de fapt, nu este a Bisericii. Dar care, din păcate, se practică în unele locuri pentru a se respecta datina, ca să se împlinească cuvintele Mântuitorului: „Voi călcați porunca lui Dumnezeu de dragul datinei voastre” sau să tâlcuim, mai exact, ați desființat cuvântul lui Dumnezeu de dragul datinei voastre, a „modei”. Aici putem vedea că credincioșilor nu li se mai împărtășește cuvântul lui
DESPRE VALOAREA CUVANTULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_0.html [Corola-blog/BlogPost/367380_a_368709]
-
a Bisericii. Dar care, din păcate, se practică în unele locuri pentru a se respecta datina, ca să se împlinească cuvintele Mântuitorului: „Voi călcați porunca lui Dumnezeu de dragul datinei voastre” sau să tâlcuim, mai exact, ați desființat cuvântul lui Dumnezeu de dragul datinei voastre, a „modei”. Aici putem vedea că credincioșilor nu li se mai împărtășește cuvântul lui Dumnezeu, acesta fiind desființat. Iată cum „sună” o cântare necanonică sau, mai pe înțelesul tuturor, mincinoasă: „Trupul în mormânt îmi pune și soarele mi-apune
DESPRE VALOAREA CUVANTULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_0.html [Corola-blog/BlogPost/367380_a_368709]
-
dorința unora de a profita de pe urma lui, respectiv animozități, acolo unde prejudecățile și autoritățile locale se tem de orice schimbare, fie ea chiar și în bine. Autorul, în același timp și personaj principal, dă dovadă de curaj atunci când se aliniază datinilor locale, adoptând inclusiv portul popular, nu din dorința de a se deghiza, ci pur și simplu pentru că recunoaște că acela este modul ideal de a te îmbrăca în climatul și condițiile de viață de la fața locului (nu degeaba costumul cu
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker by http://uzp.org.ro/drumul-fermecator-cronica-la-cartea-along-the-enchanted-way-a-story-of-love-and-life-in-romania-autor-william-blacker/ [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
și blând stă departe-adulmecând, ore dulci și ore-amare, dormind printre minutare. se-ntrebă ochii fanteziști de mai exiști sau nu exiști și inima bate-ndrăcit că te-a dorit, că te-a iubit... viața asta ni se clatină în târziu de datină și noaptea când încerc să dorm aiuresc prin vis și somn. amurgul cade peste noi împovărat de toamne și de ploi, iar eu în ceasul cel de slavă ți-aduc inelele pe tavă ca-ntr- o logodnă mistică spus de-o
LOGODNĂ MISTICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Logodna_mistica_ion_ionescu_bucovu_1341830712.html [Corola-blog/BlogPost/341958_a_343287]
-
fel de fel de „noutăți” în sistemul de învățământ și cel educațional, care au darul mai mult să zăpăcească tânăra generație decât s-o instruiască. Principalele repere au fost subminate și se caută asiduu false repere. Istoria, Limba Română, tradiția, datinile, patrimonial național au fost, pe rând, înecate în oceanul de falsitate, de minciună, îndobitocire și spirit gregar care bântuie la toate nivelele vieții. „Lecția de demnitate” este un exemplu care ilustrează promovarea valorilor autentice și exemplul bun de urmat pentru
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasi_de_istorie_instant.html [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
atât mai mult cu cât, ea tratează o temă fundamentală, neglijată pe nedrept în ultimii douăzeci de ani, tema iubirii de patrie cu toate specificitățile ei, a cinstirii limbii române, a mândriei de neam și a păstrării cu sfințenie a datinilor străbune, ca pe tezaurul cel mai de preț. Îngrijită de Mariana Cristescu, această apariție - aproape singulară în peisajul liricii actuale - dovedește o dată în plus, că mai există scriitori și poeți în stare să-și exprime nestingheriți dragostea pentru poporul lor
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
neamului cărare”. În „Iubirea de țară”, autorul istorisește despre străbunii care ne-au lăsat drept moștenire prețioasă credința și dragostea de țară. De asemenea, cu titlu de poruncă, înaintașii ne-au lăsat să purtăm grijă de valorificarea tradiției și a datinei: „Ne-au mai lăsat poruncă, atât cât suntem vii, / Ca s-o purtăm în suflet mereu, din tată-n fii, / Să nu lăsăm pământuri lucrate de strămoși, / Nici doina, și nici basmul cu ceia Feți-Frumoși, / Nici jocul, și nici hora
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Posada și Mihăileni. // Și câte locuri nu mai sunt / Prin codrii, șesuri ori pe dealuri, / Pe-al nostru ăsta sfânt pământ, / Unde murit-au idealuri. // De-ar fi o floare să le pun / La căpătâi, la fiecare, / Și cum îi datina, un prun / Cu floare albă, la picioare. Atuncea țara asta mare / Ar fi grădină-mpărătească, / Din vârf de munte pân' la mare / Doar strat de floare o să-mi crească” (Recunoștință). Aceasta un e doar o înșiruire de locuri și câmpuri de
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
de îmbărbătare: „Din lăcrimatul meu Ardeal, / Cu suflet pur, fără prihană, / Din cuibul lunii de pe deal, / Și neînchisa noastră rană, // Din grea durere moștenită, / Din ură strânsă-n calendare, / Din cea speranță de ispită, / În bobul pâinii din hambare, // Din datina ce ni-i lăsată / Și din colindul uns cu miere, / Din focul sacru de pe vatră, / Cu doina coaptă în durere, // Din învechitele icoane / Cu muc de sfântă lumânare, / Din șirul nesfârșit de IOANE, / Pierdut în mărgini de uitare, // Din teascul
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
în urmă, mai încol' de timpul lui. Buna m-a-nvățat cu gustul pâinii calde din cuptor / Și să țin pe mai departe rânduiala vremii lor, / Preacucernicul, credința dădătoare de putere, / Iară dascălul de țară, limba - fagure de miere. // Satul, datina-nțeleaptă și respectul ce-i de dat / Fiecăruia în parte, de la slugă la-mpărat, / Brazda reavănă întoarsă, ce e dragostea de țară, / Coada sapei, ce e munca și dulceața ei amară. // Șipotul cu apă rece, o iubire dezmierdată, / Bolta nopții
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
crească pruncii, cel al truditorului pământului care muncește zi lumină, cel al Cosașului, cel al păstorului mioritic care e „stâlp de veșnicie”, dar și icoana casei părintești purtată în „sămânța unui gând”, icoană care nu se șterge din inimă niciodată. Datina și portul, tradiția și legile nescrise venite din veac, sunt comorile de suflet pe care bunicii și părinții le lasă copiilor drept moștenire. Alegoria Dreptății - ajunsă azi o bătrână cerșetoare, îngenuncheată în umilință, ea care a fost ca o sită
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
vreme, i-a rămas foarte familiar și l-a purtat cu sine pe unde l-au dus pașii. Din aceasta izvorăște și emoția și bucuria pe care o transmite și care un poate fi trucată. Ultima parte a volumului cuprinde datini din Árdeal, “Colinzi din satul meu” - o încântătoare poezie tradiționalistă românească ce reînvie atmosfera sfântă a sărbătorilor de iarnă. Autorul își numește local nașterii “Sat celest” , “cu luna-n deal”, învăluit în “liniște patriarhală”: “Și-n liniștea patriarhală, / În greu
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
cât de destoinic era. Oare de ce și-a dat sufletul pentru o moșie întinsă? I-au făcut un mormânt, acolo, la marginea poienii. I-au împodobit mormântul cu cetini multe. În vârf i-au pus o cruce de lemn, după datină creștinească. Ridicând glasul, voievodul rosti: - Iată cum sfârșesc cei care nu știu să se oprească la timp din alergarea după avuție și după fala deșartă a lumii! Referință Bibliografică: Lăcomia de pământ / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411972627.html [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI Printr-o incursiune în trecutul tradițional româmesc, din lada de zestre spirituală a neamului sunt readuse în actualitate, pentru perioada Sărbătorilor de Iarnă, datini și obiceiuri populare din cultura etnologică moștenită. În universul satului tradițional românesc, ele încep de la Sfântul Apostaol Anderi (din ajun) și se încheie la Sfântul Ion. Fiecare sărbătoare este un prilej de bucurie și magie, prin practicarea unor ritualuri și
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1480460081.html [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
la ușile și ferestrele caselor și grajdurilor, pe care le apără de influența malefică a moroilor și strigoilor ce bântuie în această noapte (potrivit mitologiei populare). Sărbătoarea Sfântului Andrei fiind în perioada postului, motiv de reflectare și priveghere, se practică datini creștinești pentru rudele duse din această lume. Tot acum sunt practicate obiceiuri păgâne legate de predicții ale vremii și rodnicia pământului în anul următor. Colinde, legende și obiceiuri de Sfântul Andrei În sprijinul evanghelizării teritoriilor de pe țărmul apusean al Mării Negre
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1480460081.html [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
ce nu-s buni creștini. C-ar fi sortite anume Să facă pagubă mare, Păcătoșilor din lume Ce lucrează-n sărbătoare. Că limba li se dezleagă, Sălbăticiunile vorbesc Și zvon mistic se încheagă Când lupii, coada-și privesc. Mister cu datini revine La românii ce le poartă, Vrând a ști-n anul ce vine, Cum va fi a vieții soartă. De-o fi bine să muncească, Norocul să se arate. Iar de-o fi să-i ocolească, Merg cu lenea mai
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1480460081.html [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]