104,994 matches
-
-și piardă nici timpul, nici vocația, cu accidentele minore ale exilului. Nu joc pe ,sacrificatul" (poate că nici nu e sigur că aveam ceva de spus pe plan ,universal") dar am trăit, și trăiesc, convingerea profundă că ,sacrificiul" era o datorie absolută. Vremile sub care stăm nu sînt numai de ,cultură", îmi zic, ci și de un anumit stil de a te împotrivi lor. Am ales între bibliografie și pustiu, mai ales că bibliografia era deja convertită în creații de cei
Virgil Ierunca - 85 - Omul care tace by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11423_a_12748]
-
psihologului explică orientarea sa raționalistă, liberală, lucidă împotriva naționalismului gălăgios, împotriva antisemitismului. ,Pentru mine - scria în 1910 - străinul de orice naționalitate ar fi el, este înainte de toate un om pe care trebuie să-l respect, fiindcă respectul persoanei este prima datorie pe care mi-o impune cultura timpului meu. Calitatea de român, oricât de scumpă mi-ar fi ea, nu-mi întunecă deloc conștiința acestei datorii. Prin naționalism eu înțeleg un mijloc de întărire a iubirii dintre oameni și nicidecum un
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
înainte de toate un om pe care trebuie să-l respect, fiindcă respectul persoanei este prima datorie pe care mi-o impune cultura timpului meu. Calitatea de român, oricât de scumpă mi-ar fi ea, nu-mi întunecă deloc conștiința acestei datorii. Prin naționalism eu înțeleg un mijloc de întărire a iubirii dintre oameni și nicidecum un mijloc de vrajbă și de ură." A denunțat naționalismul care dădea numai drepturi, naționalismul care dădea unora ,dreptul să te dispensezi de orice muncă serioasă
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
același apartament de două camere decomandate de la Sala Palatului, deasupra la Pantofi, dar nu mai vorbim decît strictul necesar, că nu se mai poate discuta cu ea de cînd a dat în patima cititului și nu-și mai îndeplinește nici o datorie conjugală - nu tu gătit, nu tu călcat, nu plimbat cîinele, iar pensia ei amărîtă o risipește toată pe cărți, deși, cînd am luat-o, era o femeie de treabă, dintr-o familie cumsecade și nimeni n-ar fi crezut că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]
-
fi prea... să fac un accident vascular de dragul lui X sau Y, care nu e de acord cu mine. A fost foarte dificilă această epocă. Și nu este înțeleasă deloc. Este un fapt. Dar eu zic că mi-am făcut datoria și în felul acesta, de bine, de rău, s-au pus în circulație multe imagini, valori, idei, opere de artă europene și parcă, parcă s-a produs o mică breșă. Breșa cea mare, care mi-a dat cele mai mari
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
reașază lucrurile în făgașul lor normal. Adică în cadrul dezbaterii ce îngăduie nuanțele și privilegiază rațiunea. Este evident că Regele Mihai n-a fost, în perioada dictaturii antonesciene, instigatorul, asasinul și creatorul statului nazist român, așa cum susține delatorul său oficial. E datoria istoricilor să ducă mai departe cunoașterea evenimentelor și interpretarea lor. Ca intelectuali critici, e misiunea noastră să semnalăm abaterile, reaua-credință și ticăloșia, mai ales atunci când ele riscă să afecteze o societate întreagă. Subiectul oferit astăzi de Paul Lambrino e, fără
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
surprinzător și străin ca o moștenire de la mătușa pe care nu o cunoști ți-atîrnă mersul vieții, împiedicat sau uns. Apoi, conștiința că trebuie să ai și să păstrezi un trecut. Cel pe care îl știi de-acasă, amestecat cu vinișoarele datoriei. După 30 de ani e publicată, la Editura Institutului Cultural Român, ediția a IV-a care, spune autoarea, poate fi considerată definitivă. Între timp, ,dosarul" a ajuns, cel puțin pentru admiterea la facultate, o modestă învelitoare de carton, iar raccourci-ul
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
o să vină, e atît de puțin sfîntă, în decorul de mahala al cozii la lumină, încît te poți întreba ce-o fi avut cu ea cenzura (dar ei, deja, vînau cuvinte...). Pentru roman, însă, e importantă. Atunci apare ideea ultimei datorii, un fel de reparație intelectuală: gestul de a-i publica, într-un sfîrșit, scrierile. Cum? Căutîndu-l pe Petru Arcan, fostul elev al lui Ion Silișteanu și fostul profesor al Letiției Branea. Care e brusc interesat de soarta nepoatei, singura ce
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
În Pâine răsturnată, cei doi bărbați aflați într-un concediu de recuperare la munte se resemnează în fața aceleiași evidențe: ,ne-am risipit viața". Iar în Duminica muților, care are dimensiunile unei nuvele extinse, traseul sinuos al protagonistului masculin, disputat între datoria conjugală și plăcerile adulterine, indică, în mod similar, înscrierea pe o curbă descendentă, a renunțărilor succesive, consolarea cu tot mai puțin, după avântul către tot mai mult(e). Astfel că proza aceasta are o anumită vârstă la figurat, în sensul
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
ca ,ultimă instanță a metafizicii", dar, incapabil de mărci identitate esențiale, un semnificant absolut. Neîncrederea în realitatea durabilă a sentimentelor a transformat sexualitatea în propriul ei semn, devenind un simulacru: procrearea a fost înlocuită cu ,obligația orgasmului": , Iubirea ia locul datoriei morale, iar plăcerea erotică ia locul iubirii." Iubirea este acum necesară, neapărat reciproc erotică și repetitivă, adică contingentă, confluentă (Giddens) și tranzientă. Sfîrșitul unui tip de comunicare înseamnă, în fond, amurgul iubirii ca dorință metafizică: plăcerea este acum Absolutul, iar
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
până la un moment dat, amuzant. Dar a prelungi starea de ,fantomă" dincolo de limitele glumei - aduce a ce? A nebunie, cumva? Culmea ridicolului, ,premierul-fantomă" a început să-i și sancționeze pe miniștrii (fantomă și ei) care au îndrăzneala să chiulească de la ,datorie": arbitru peste o echipă fără crampoane, el a început să împartă cartonașe galbene, ca într-un meci de fotbal la care nu mai vin de mult spectatorii. Dar nu simțul ridicolului a prisosit vreodată în lumea celor fascinați doar de
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
propagandei comuniste. Nici unul nu îndrăznește să declare, teribilist, că în anul care urmează nu are chef să scrie și că vrea doar să citească, să călătorească sau să viseze. Toți adoptă un ton grav și folosesc cuvinte ca ,muncă" ,străduință", ,datorie", ,activitate", străine de bucuria scrisului și gratuitatea literaturii. Nu este mai puțin adevărat că participanții la anchete sunt recrutați dintre partizanii declarați ai regimului și că de multe ori ei au inițiativa obedienței, venind cu un zel grotesc în întâmpinarea
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
întovărășiri."; Nina Cassian: ,În anul 1952 mă voi ocupa intens de munca de traducere. Am în plan traducerea unui volum de versuri antiimperialiste, de poetul sovietic A. Malîșko, precum și a lucrărilor pentru copii ale lui Maiakovski."; Zaharia Stancu: Este de datoria mea să demasc în cuprinsul unei cărți, care va purta titlul Cavalerii de Santa Croce, figurile mârșave ale spionilor americani și englezi și ale cozilor lor de topor, care au încercat să acționeze pe teritoriul Republicii noastre Populare, împotriva cuceririlor
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
un act salvator, ce ar evita o infecție periculoasă: de a(-l) uita." Problema care apare inevitabil în asemenea situații este următoarea: dacă știa că scrisul lui Ion Simuț reprezintă ,o infecție periculoasă", de ce nu și-a făcut Horea Poenar datoria de a avertiza din timp societatea românească? de ce a păstrat secret acest adevăr cutremurător și l-a folosit numai atunci când a avut interes s-o facă, după clasica metodă ,pac la Războiul"? P.S. La Conferința Națională a Scriitorilor, din 17
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
grandilocvență, șovăieli în construcție). A întrezărit lucid riscurile unei inspirații nezăgăzuite, dar nu a putut compune decât în stare de febrilitate, împins din urmă de un spiriduș al nerăbdării. Ducea cu sine o fatalitate și nu s-a derobat de la datoria, asumată nesilit de nimeni, de a fi un apostol. Fusese prevenit că traseul e spinos, dar își alesese voluntar misiunea, de a mobiliza sufletele. }elul? Satisfacerea drepturilor fundamentale ale omului, desființarea tiraniei, izbânda libertății. Pe acest plan numele a devenit
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
sumețit că se încearcă presiuni asupra sa. Bate la ochi încercarea anchetatorilor de a-i trata pe cei doi oameni de afaceri cu aceeași unitate de măsură. Deși între RAFO și Petrom deosebirile sînt uriașe. Iacobov a fost iertat de datorii o dată și Guvernul Năstase a încercat să-l mai ierte o dată. În același timp, lui Patriciu i se făcea periodic semne peste gard că afacerea lui cu petrol are și ea bube în cap. Au existat analiști care au interpretat
Țara lui Ilie Botoș by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11662_a_12987]
-
Băsescu nu-i putea aplauda pe liberali, de la Cotroceni, fiindcă asta ar fi însemnat că încurajează cînd e la putere ceea ce condamna în opoziție. Poate că totuși Băsescu ar fi trebuit să adauge în comunicatul său că și Justiția are datoria să-și facă treaba corect. Liberalii, partid de guvernămînt, puteau găsi altă cale pentru a-și face public sprijinul față de Dinu Patriciu, pentru a scăpa de acuzația că vor să-i sperie pe procurori. Fiindcă cei care îl intimidează de
Țara lui Ilie Botoș by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11662_a_12987]
-
în care spiritul e confiscat de grozăvii gen "Ciao Darwin" și "Big Brother", iar gândirea e lăsată în seama unor ideologi de mâna a enșpea care învață poporul cum și ce să gândească. În aceste condiții, cred că e de datoria intelectualilor responsabili să reacționeze cu fermitate. Chiar acceptăm cu asemenea ușurință să ne domine imbecilii? Chiar ne lăsăm călcați în picioare de orice politruc convertit urcat în amvonul iluminătorilor nației? Chiar putem înghiți gălușca celor nouăzeci de televizoare din județ
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
Nu trebuie s-o dublezi. Însă viața față de care n-ai reacționat prompt, căreia simți că-i mai poți da oarece relief, ca s-o salvezi într-un fel, e bine să o scrii. E, așadar, vorba de împlinirea unei datorii, de o tîrzie redobîndire a stimei de sine, pe care au diminuat-o, pînă la dispariție, diferitele contexte. O "inscripție" (ca "adunare" a unor vîrste peste care, cu sau fără amestecul statului, "personajul" a trecut ușor) și nicidecum o prescripție
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
ultimele 13 inedite pe care le-au mai găsit din Agate negre, în Opere, II, 2000); dar volumul Agate negre trebuie reconstituit integral și restituit independent, în construcția lui originară; e una din curiozitățile majore ale posterității argheziene și o datorie a istoriei literare să o satisfacă; 3. Insuficient elucidat rămâne colaboraționismul lui Arghezi din perioada ocupației germane a Capitalei, în 1917-1918, când publicistul scrie la "Gazeta Bucureștilor"; publicistica acestei perioade a fost restituită integral abia de curând, în volumul 44
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
în zilele imediat următoare dispariției sale (16/17 martie a.c.), pe eminentul cărturar care a fost Adrian Marino, dar alături de puțini, de foarte puțini dintre cei care l-au cunoscut din vremuri îndepărtate, am socotit că trebuie să-mi fac datoria de a căuta a înțelege existența și ideologia acestei complexe și prea puțin cunoscute personalități. Chiar dacă nu am scris niciodată despre opera lui (aș fi putut să o fac, mai ales în ceea ce privea pasiunea lui europeană), întîlnirile mele cu
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
precum Cronicarul, precum G. Călinescu - "nasc și în Moldova oameni!". * Dacă am luat atît de tîrziu hotărîrea de a scrie aceste rînduri, multă vreme după ce Adrian Marino - omul - a intrat în neființă, am făcut-o spre a-mi împlini o datorie de conștiință. Sînt, foarte probabil, unul dintre ultimii săi vizitatori "din străinătate". Aflîndu-mă, pentru o serie de conferințe universitare în Cluj, la începutul acestui an, l-am vizitat în locuința sa din str. (acum) Er. Grigorescu 72, într-o friguroasă
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
Butelistul" și alți dubioși din mahalaua sportului care insultă zilnic limba română și finețea costumelor pe care le poartă și al căror exclusiv atribut e banul. Câștigat la fel de dubios. Radu Paraschivescu este un scriitor față de care critica literară are câteva datorii de plătit. Pentru că discreția lui și pasiunea pentru literatura străină din care traduce la greu nu îl vor face niciodată mai puțin decât este, adică unul dintre cei mai buni prozatori români contemporani. Cu scriitori precum Radu Paraschivescu, Ioan Lăcustă
9 istorii exemplare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11693_a_13018]
-
dar totuși ale noastre, chiar dacă ale lor, pe care nu le putem ignora, cu superioritate "igienică". Al doilea (și ultimul, avertizează prefața) experiment pe teme de antropologie urbană, la graniță cu proza "excluderii", a orașelor de sub oraș, se dovedește, astfel, "datoria" plătită, de la distanță și fără ca ei să afle vreodată, anonimilor din subterană. Ruxandra Cesereanu & co, A doua Curte a Miracolelor, Tritonic, Cluj, 2004
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
voluminosul roman The Works of Melmont (Isprăvile lui Melmont), o satiră în manieră bulgakoviană și postmodernă la adresa societății contemporane. Titlul și eroul cărții trimit de îndată la personajul lui Trollope, Augustus Melmotte, escrocul ce se aruncă sub roțile trenului atunci când datoriile acumulate îl depășesc. Dincolo însă de modelul livresc, Ernest Melmont al lui Snoo Wilson are și un prototip real: Robert Maxwell. Născut în Rutenia anilor'20 într-o familie de evrei săraci, ajuns, în mod miraculos, dintr-un simplu băiat
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]