583 matches
-
merge la grupul sanitar În afara timpului prescris. Mâncărurile constau În lichide, iar frigul obliga organismul să elimine apa. Reținerea Îndelungată a urinei afecta rinichii. Unii deținuți, cu un organism mai șubred, urinau În celulă, alții În bocanci pe care Îi deșertau apoi la WC, atunci când erau scoși pentru necesitățile fiziologice. Manejul. Deținutul era obligat să alerge În cerc atât ziua cât și noaptea, sub supravegherea unui gardian. În timpul alergării, acesta era bătut În permanență cu un bici de către gardianul care stătea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
curat moldovean, spune Cantemir, nu se află, și cei care se găsesc se trag fie din ruși, fie din transilvăneni sau, cum se numesc obișnuit la noi, ungureni. Căci în primul secol al întemeierii Moldovei, deoarece Dragoș găsise noua țară deșertată de locuitori, a împărțit-o toată celor care-l însoțiseră în expediția lui. Dar fiindcă se părea nedrept ca un nobil să fie pus să muncească pentru alt nobil, căci toți cei născuți din sămânță romană erau considerați la fel de nobili
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
fiecare în traista lui, cred că tot așa ar fi procedat, tot mie mi-ar fi oferit peș tele prins. Când ne vedea mama că ne întoarcem acasă, și cu traistele pline, devenea foarte bucuroasă. Îndată ne lua traistele, le deșerta, chibzuia ce are de făcut, curăța moinele și țiparii, pregătea vasele și zarzavatul, punea în oala de schijă în special mărar și foi de ceapă, după un anumit tipic care nu scăpa observațiilor mele. Punea în oală un rând de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
privirile de pe munte. Deschid poarta, intru în ograda destul de mare, parte din ea pietruită, merg în căsuța de vară, cea de la capătul grajdului, ca să mă văd cu mama. Focul ardea în sobă, iar plita sobei o simt destul de fierbinte, ademenitoare. Deșert traista de bureți, aleg roșcovii și câteva pânișoare, îi așez pe plită, iar când simt că și-au lăsat zeama în pălăria lor, iau burete cu burete și beau zeama care mi se pare extrem de bună. Alături de mine, mama care
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
potolise iar furtuna trecuse, o și văd pe mama căămi face semn și-mi spune să mă urc repede în podul casei, să văd dacă oalele așezate acolo unde dranița de pe acoperiș putrezise nu se umpluse cu apă, să le deșert într-o căldare pe care deja mi o pregătise, pentru ca în ele să se adune alta. Că așa este după ploaie, ea nu mai curge de sus, dar vine de pe acoperiș și din pomii care se lasă deasupra casei, în
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
grădină de zarzavaturi care iriga terenul cultivat cu o instalație rudimentară, construită din lemn, cu o roată mare, pe care erau înșiruite cupe de tablă. Doi cai trăgeau în ham de un proțap cu care învârteau roata. Cupele pline se deșertau automat într-un jgheab de unde apa aluneca pe canalele care împânzeau toată grădina. Omul care deținea grădina de zarzavat (Neculai Bulgarul), era bine priceput la toate muncile necesare funcționării roții de scos apă, la construirea vadurilor pentru aducerea apei unde
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
zic nimic. Eram în așa hal, că parcă ne dormise șoarecii în pântece. Mâncând, el se însenina văzând cu ochii. Se vede că așa e făcut omul, cu cât i se umple burta cu hrană bună, cu atât i se deșartă inima de voie rea. Uitase el acum baș-buzuciile noastre și veselia își recâștigă iarăși drepturile dinaintea farfuriilor pline. Acsânio!, poronci el babei cei colțate, dacă-i așa, adă trei gărăfi de vin de cel vechi; numai bine o să ne ajungă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
infernal. Spectacolul e totdeauna interesant, când îl privești de departe și nu ești, Doamne ferește, pe linia de cădere a lavinei. Apoi, ca să răspundem și noi prin o canonadă la canonadele lavinei, am distupat o butelcă de șampanie și, după ce am deșertat-o pănă la fund, am plecat cu un dram de chef mai mult spre Chamonix prin trecătoarea cea mai periculoasă ce am întâlnit pănă atunci în Șvițera și care nu degeaba se numește Mauvais-Pas. Cine e cât de puțin supus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de scris. Mi-amintesc că tipăream Longitudinile la aceeași tipografie cu ziarul în mare vogă la acea dată: Cațavencu. Când ajungeau la vechea tipografie rusească (de prin 1960,1965) a fostului ziar județean de partid Dâmbovița, colegii noștri de la București deșertau pe masă pungă de plastic plină cu bani, noi, în cel mai bun caz, destupăm câte o sticlă de votcă, rapid volatilizată. La zețărie, la linotip, la calandru, la rotativă, la fălțuire, oriunde în tipografie sau la depozitul de expediție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de unde tergiversează lucrurile, apelând la tot felul de stratageme, spre marea mâhnire a căminarului. Om impulsiv și cu dreptatea de partea lui, acesta a atacarisit-o cu feluri de cuvinte badgiocoritoare și pline de nesuferință apoi samavolnic executorisindu-mă, numaidecât să le deșert casele 14. Cum să se fi stăpânit însă Eminovici când Divanul Domnesc hotăra, la 3 iunie 1851, ca peste șase luni, după regula timpului, să-i vândă la licitație publică Ipoteștii pentru cei 2500 de galbeni pe care-i mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în tăcere 117, pentru cea pe care o numește icoana ce-a iubit 118. Singura care poate mântui durerile iubirii este Moartea care vindec-orice rană/ Dând la patime repaos 119. Nici măcar Kamadeva, zeul indic, Fiul cerului albastru/ Ș-al iluziei deșerte 120, nu i-a adus alinare. Poetul meditează adânc la singurul lucru prin care toți muritorii trebuie să treacă atotputernicia morții. Călăuzit de luciditatea gândului, poetului, în numele sfântului, nu-i rămâne decât tăcerea, pentru a auzi cum latră/ Cățelul pământului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ziceți? Vă învoiți, ori ba? Încuviințară cu toții și, fără a mai pierde vremea, s-au și apucat de treabă. Yugong, împreună cu trei dintre fiii lui și cu nepoții, începură să sape muntele, să umple coșuri întregi cu pământ și pietre, deșertându-le apoi în Marea Bohai. Trudiră ei din zori și până în noapte, trecu și vara, veni și iarna, dar din apriga lor muncă, mai nimic nu se vedea. Zhisou, un alt moșneag din partea locului, râdea de Yugong și căuta într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
moarte din casă. Nu se oferă o femeie spre a fi refuzată. Ea? Era tristă. Și el, cu cât o privea mai mult, cu atâta o găsea mai frumoasă. Avea milă de ea, deși nu voia să-i inspire speranțe deșerte, precum ar fi făcut altul în locu-i. - Nu că nu ești frumoasă, Cezara. Să vorbim încet... Te voi numi tu, căci mi-ești scumpă, deși nu te iubesc în feliul în care aș dori eu însumi. Ascultă. Eu n-am
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
plâns... ar fi plâns de-ar fi murit, dar nu putea fi supărată pe el. Și el, cu cât o privea mai mult, cu atâta o găsea mai frumoasă. Avea milă de ca, deși nu voia să-i inspire speranțe deșerte, precum ar fi făcut orice bărbat [altul] în locu-i. - Nu că nu ești frumoasă, Cezara. Să vorbim încet... te voi numi tu, căci îmi[-]ești scumpă, deși nu te iubesc în feliul în care aș dori eu însumi. Ascultă. Eu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mândru, talarul negru ce-i curgea în cuți sp [l]endizi de umeri în jos... astfel sta aspru zugrăvit în lumina cea roșie a făcliei. Ți-era frică să privește în fața lui... al acestui singur muritor în halele mari și deșerte a morții... Dar mai era el viu...? Puțin era și avea să-și rezime capul, greu de cugetările unui imperiu, pe perina păcei eterne... Eterne? Ah, nu cuteza s-o spere. El îmbla ca-n vis... îmbla pe o generație
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
strălucea ochiul frumosului călugăr. Era vechea zidire de piatră cubică a sfatului orășănesc din Sevilla unde- depusese pe bietul cerșitor. Cerul cu întunecatul lui azur și cu soarele-i arzător se destindea asupra orașului vechi, stradele cele strâmte erau mai deșerte, [era] o căldură moleșitoare și nesuferită care-nfierbînta pietrele pavagiului, nisipul și murii și care făcuse ca la orce fereastră să fie lăsată perdeua... astfel încît părea un oraș orb și nelocuit, așa nu se vedea nici o ființă pe strade și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
castelului, cu păreții reci de piatră patrată, cu mobile antice și veștede, cu tablouri șterse și mohorâte, în cadruri de lemn negru... Astfel îmbla bătrânul, c-o lumânare de ceară într-un sfeșnic de argint, prin toate odăile largi și deșerte, și [ca] vise din bătrâni îl încunjurau acele portrete care, serioase în cadrele lor, se uitau parecă la el... El ajunse într-o cămară naltă și fără ferești... Afară de ușa pe care intrase nu mai era o alta... El închise
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lui Beethoven, care-a murit înainte de atâția ani, iar o idee imposibilă este ca ceva să fie și să nu fie tot în aceeași vreme. Kellnerul adusese vinul cerut, moșneagul împlu un păhar mie, unul lui, pe care-l și deșeartă pîn-în fund. - Ascultă-mă, nepoate, tu ești un prost, zise el. Ai auzit tu vrodată despre Archaeus? - Ba nu. - Nu? Ei bine, Archaeus este singura realitate pe lume, toate celelalte sunt fleacuri - Archaeus este tot. - Ptiu! bată-te vina, unchiule
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu aviditatea de a afla răspunsul unei întrebări curioase? - Dar mie mi se pare că unde-i un problem e totodată și deslegarea lui. - Da. Kant. Cei mai mulți oameni însă rămân întrebări, uneori comice, alteori neroade, alteori pline de-nțeles, alteori deșerte. Când văd nas omenesc, totdeuna-mi vine să-ntreb ce caută nasul iesta-n lume? {EminescuOpVII 284} [ARCHAEUS] (variantă parțială) 2287 Cugetări imposibile! Ce este imposibil? Condițiile a orce posibilitate sunt în capul nostru. Aicea sunt legile ciudate cărora natura trebuie să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
într-o geantă burduhănoasă din vinilin adică piele ecologică, pe înțelesul tuturor generațiilor pe care o strecură strategic în spatele tomberoanelor încă pline. Ostenit, mai trase o dușcă zdravănă din "Romulus" și umplu o căldare cu apă, căldare pe care o deșertă frumușel în bidoanele cu insecticid lipsă. Închise încetișor ușa de la micul depozit și, în cel mult un sfert de oră, aproape că isprăvi cu vodca, păstrându-și o ultimă înghițitură după ce va fi mâncat. Rumen de acum în obraji, se
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
măturătorii și măturătoarele, a căror față niciodată nu o văzuse prea bine la lumina săracă, străvezie și înșelătoare a neoanelor, care-i spuneau numai cuvinte grele, batjocoritoare și de aceea rămânea întotdeauna singur în urmă cu căruța lui în care deșerta până în zori gunoiul luat cu dexteritate cu fărașul cu coadă lungă din grămezile strânse de măturători. A văzut firma cu litere scorojite, unele chiar sparte, care la un loc ar fi trebuit să însemne „Restaurant” și a intrat cu pași
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
aproape; ascunde mult; ascuns; de aur; bani; bolnav; brains; calculat; capcană; care; caterincă; căpățînă; cercetare; cerebral; cine; clară; comandă; conjunctura; control; de copil; creație; creastă; creativitate; crede; credo; creiere; creștet; cultură; culturi; cuminte; cunoaștere; cunoscător; curaj; curată; da; demonstrare; deschisă; deșartă; dezghețată; dezinteres; dezvoltare; dezvoltată; dibăcie; disciplină; distanță; este șiret; fals; falsitate; faptă; frică; frumoasă; fură; geană; gingașă; a gîndi; glas; goală; gol; grea; greier; hoinar; ingeniozitate; insectă; intelect; iscusință; iscusită; isteață; isteț; istețe; înalt; înșelător; înțelegere; îngheață; învățat; învățătoare; judeca
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Irak. Ceva de genul: o fi dictator dar măcar ține zona sub control, dacă dispare va fi mai rău. Mi-am închipuit că au gîndit la fel despre dictatura ceaușistă. Toată lumea a uitat neintervenția Europei din Cehoslvoacia și Ungaria. Fraze deșerte spuse de miniștri fără responsabilitate și care mai sînt și aplaudați. Din păcate trăim o lipsă de conducători adevărați, priviți la toată președinția Europei și veți vedea indivizi mînați din spate de istorie și nu indivizi care construisc istorie. Vă
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13886_a_15211]
-
celălalt și Oona/ nu era cu noi// ni s-a făcut frică era seară hai s-o căutăm/am zis și chiar atunci Oona a apărut/sub nuc lângă noi râzând cu sticla de rachiu/între mâinile subțiri și a deșertat-o repede/în pământul uscat și rece". Copilăria, știutoare a toate, deși n-am fi bănuit, ne pune vrând, nevrând în cunoștință cu răul. Răul mai rău decât băutura bunicii înjurătoare și cerșetorului murdar, cel în popor numit Scrâșnitorul și
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
domn tiolog, zicea că foametea pândește Bucureștiul și că la iarnă o să moară lumea de foame, și se închină repede de câteva ori... Secetă mare ! și uitîndu-se la cerul arzător, adăugă, rar, Când norii se umplu de ploaie, ei se deșartă pe pământ... - și iar se mai închină repede de câteva ori. Sisi se închină și ea după Mitică și îi întinse mâna pe neașteptate. Omul nu înțelese gestul și se dădu îndărăt, ca speriat. Cărăuțeanu o privi și el surprins
Asfințit cu ghioc (VI) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12029_a_13354]