1,962 matches
-
de 24 ianuarie 2016, românii vor sărbători 154 de ani de la Unirea Principatelor Române sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Știți ce eveniment va găzdui Palatul Parlamentului în acea zi? O paradă de modă. Prin urmare, în loc de Hora Unirii și 'Deșteaptă-te, române', va răsuna muzică house. Este rușinos și revoltător că această clădire monument ridicată cu sacrificii umane și care va dăinui mii de ani a ajuns fieful interlopilor, chefliilor și maneliștilor.
Controverse la Palatul Parlamentului. 'Am asistat revoltați la o mare ticăloșie. Este rușinos'-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103291_a_104583]
-
p. 30), este râsul de ens- > ins „de comă“, adică de individ supus agoniei, ori nemaipomenitelor rupturi de vase ale creierului, cu pierderea cunoștinței, a motricității, a sensibilității, ca în somnul profund (cum zice și actualul imn al Pelasgimii > Valahimii, Deșteaptă-te Române...), este râs «în oglinzi prea reci», ori «birul [ce] joacă bruma / în foc, în joacă», «bătaie de joc și de toacă» al celor ce «ne fac cutuma» (p. 31), este scrâșnetul din dinți când vezi / constați că Neamul
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
m-a lăsat, Să mă odihnesc și eu!“. „- Cum se poate, măi vecine? Cocoșii cu neamul lor, Doară știi și tu prea bine, Nu cântă decât în zori! Chiar și-atuncea, ordonat, Doar de două-trei ori spun, După ce s-au deșteptat, Cucurigu la stăpân!“ „- Dar nu asta-i supărarea, Cântarea-i cât va dura! Problema e așteptarea, Căci nu știu când va cânta!“ Morala: Precum omul din poveste, Multă lume n-are stare, Noaptea toată se gândește: „Oare mâine ce-o
VECINUL CÂRCOTAȘ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1497114705.html [Corola-blog/BlogPost/375898_a_377227]
-
cu domni autoritari și puternici, cu ruine și castele, cu eroi războinici, dăruiți moșiei etc. Până și pe „veselul Alecsandri” îl prețuiește pentru că „din frunze îți doinește” , „cu fluierul îți zice” și „cu basmul povestește”, dar mai ales fiindcă „El deșteaptă-n sânul nostru dorul țării cei străbune,/ El revoacă-n dulci icoane a istoriei minune,/ Vremea lui Ștefan cel Mare, zimbrul sombru și regal”[9]. Vremea grea și rea a epigonilor (adică perioada contemporană) este pusă de poet în antiteză cu
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
lumina nu apune, / Multe-aș avea în taină-a-ți spune/ Ca să devii tu gânditoare. * De-aș fi ce-am fost pe lume-odată, / Privind în față viitorul, / Când mă-ndrăgeam de orice fată/ Ce-mi părea soră cu amorul,/ Aș deștepta în tine dorul / Cu-a mea cântare înfocată. * Dar nu-s în floarea tinereții, / Și nu-ndrăznesc nimic a-ți zice!/ Mergi dar, copilă, -n calea vieții/ Întâmpinând zâmbiri amice./ Eu te-oi privi oftând, ferice, / Răpit de farmecul frumuseții
INAUGURAREA NOULUI CENACLU LITERAR-ARTISTIC “VASILE ALECSANDRI” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1444062053.html [Corola-blog/BlogPost/347149_a_348478]
-
iarna e totuși periculos te întâlneși cu bălțile în abisuri faceți schimb de suveniruri cum sâmburele acela a început să promită ai simțit imediat că iei foc pe dinăuntru valurile au prins să ardă în jurul tău carnea omului invizibil se deșteaptă mă așez la masa din sufragerie și deschid fereastra (tot ce nu mai vreau să văd știu pe de rost) mai sorb câte-o înghițitură din pahar dimineața pare o stampă mi-am exilat frigul din oase acum lucrurile mărunte
Poezie by Daniela Popa [Corola-website/Imaginative/8957_a_10282]
-
oculte, în-văluite ținând de esență, existente în mijlocul Vârtejurilor înșelăciunilor și vehemențelor, sentimentale și istorice): “Întunericul din jurul meu era metafora acelui nume: Toma Nour” (II-358). Împotriva gnosticilor, Eminescu socotește somnul ca trezire în interior a Sinelui (“Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deșteaptă” (I-107), pentru a-l întoarce din Logos-ul formal în Logos-ul sacru, apoi retrăgând amprentele energetice și absorbindu-l (dincolo de umbra-urmă = amprente energetice de limită, spre inexprimabil în Ființa Divină: visarea, ca tărâm al Arhetipurilor Unitare (I-303
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Hristicul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
un nou mormânt. Până când se va întâmpla aceasta, el rămâne pe scările Grădinii Italiene. Mi se interzicea să pășesc peste trupul său. Urma să zăbovesc acolo, alături de el. Eram prizonieră la Peleș. În clipa aceea, șiroind de sudoare, m-am deșteptat din somn, în patul din camera de hotel de la Sinaia. Sosisem la Sinaia cu o dimineață înainte. Era începutul lui aprilie și îmi petreceam aici o săptămână de concediu. La coborârea din tren mă întâmpinase o ploaie rece și măruntă
PRIZONIERĂ LA PELEŞ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Corina_diamanta_lupu_1395751953.html [Corola-blog/BlogPost/353838_a_355167]
-
ca nu cumva să le murdăresc sau să îndoiesc colțurile paginilor. În jurul meu, totul dispăruse. Eram doar eu și manualele cele noi cu pozele lor colorate și atrăgătoare, de care privirea nu se mai putea desprinde. Din reverie m-a deșteptat doamna învățătoare: „Ei lasă, că le mai răsfoiești și acasă. Acum te rog să fii atent la oră.” Mirat, am ridicat ochii și abia atunci am zărit catedra în spatele căreia se afla tabla mare și neagră, care mulți ani de
PRIMA ZI DE ŞCOALĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1438490274.html [Corola-blog/BlogPost/372114_a_373443]
-
în așa-zisa „libertate absolută”. Trăirile interioare ale personajelor sunt, în scrierile Georgetei Vișan, extrem de puternice, obsesiile (ascunse cu grijă) conducând, dar și distrugând, destine. O carte țesută pe o pânză de goblen, o lectură ce poate stârni amintiri, (re)deștepta dureri, ca o confirmare a faptului că SUNTEM... VII ! (Gheorghe A. STROIA) ***2. MARIANA VICKY VÂRTOSU (Focșani, Vrancea) - PASĂREA PARADIS (roman, A5 Manșetat, 144 pagini) PASĂREA PARADIS are, ca și punct de plecare, un fapt real - vizita la un cabinet
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 27 FEBRUARIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1456590097.html [Corola-blog/BlogPost/367666_a_368995]
-
grup de stele care se văd desenate pe cer ca simbolul unei căruțe. Ai, măi Taty, fugi de aici cu căruța ta, dacă te aude Mamy se prăpădește de răs, ce căruță, noi parcă vorbeam serios. Eu te credeam mai deștept și tu imi vii cu căruțele astea. Și ne puneam amândoi pe un răs ( destrăbălat) până ne dădeau lacrimile. Bine, deșteptule, atunci ai să fim serioși, continua Taty după ce își stregea lacrimile ce îi încețoșaseră ochii după atâta răs. Deci
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIE CAP 2 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1430893402.html [Corola-blog/BlogPost/344077_a_345406]
-
În urma lor rămâne pe zăpadă Doar umbra celei care am iubit. Ca să constate și-uneori să vadă Că nu-s tot timpul tocmai fericit. Se plimbă uneori așa de-ncet De zici că este-o umbră de strigoi. Când te deștepți să vezi cât mai concret Atunci constați ... urma pașilor tăi. Brăila, iulie 2016 Referință Bibliografică: URMA PAȘILOR TĂI / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2030, Anul VI, 22 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin Cezar
URMA PAȘILOR TĂI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1469160859.html [Corola-blog/BlogPost/370634_a_371963]
-
a început cu amenințările. Veni un coleg nou în birou și, ce să vezi... era prieten cu respectiva... Vreo cunoștință... Începu să facă tot felul de aluzii nefirești la cât de mare și tare e fosta colegă. Ce frumoasă, ce deșteaptă... În fine, niște abureli, în condițiile în care am cunoscut-o direct și știam cam până unde i se ridica nivelul de IQ... Adică, ce așa mare deștăptăciune în capul uneia care se lauda ce matematiciană este, dar îmi dădea
TEXT DE LA PRETEXT SAU RĂSPUNSUL NECESAR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1440315803.html [Corola-blog/BlogPost/368502_a_369831]
-
urme Exodul vieții-n mersul unei turme Efecte vii în regăsiri rupestre Hai spune drept ce poală îți așteaptă Un vis tocmit să îl răstorni în toamne Un abur fin ca pasul unei doamne Ce fluturi mari în suflet se deșteaptă ... Citește mai mult Ce poală ai ales să scuturi toamnăCu pietre dulci ce-atârnă la ferestreșirag de nopți împăturită zestreCe ladă cu povești sub toc de doamnăCe note-nalte dirijează vântulPe scena veche-n ton de crizanteme Cântări pe voci
CARMEN POPESCU by http://confluente.ro/articole/carmen_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
cresteîneacă pașii-n lutul plin de urmeExodul vieții-n mersul unei turmeEfecte vii în regăsiri rupestreHai spune drept ce poală îți așteaptăUn vis tocmit să îl răstorni în toamneUn abur fin ca pasul unei doamneCe fluturi mari în suflet se deșteaptă... V. MISTIFICĂ-ȚI VIAȚA, de Carmen Popescu, publicat în Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017. Mistifică-ți viața nu-ți cere prea multe În pasul teluric un strop de tăcere Genunchi spre-nchinare și sufletul miere Cu tălpi fără carte
CARMEN POPESCU by http://confluente.ro/articole/carmen_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
de frunze și de ape, cu șoapte ce s-armonizară, Și zise pasărei să cânte, și la porunca uimitoare, Se înălță parfum de roze și cântec de privighetoare, Iar când și mie-mi zise: «Cântă!», c-un singur semn mă deșteaptă, Spre înălțimi neturburate mă reurcă pe-o scară sfântă... În aeru-mbătat de roze, veniți: - privighetoarea cântă.ˮ Al. Macedonski, Noapte de mai 6 7 AL. FLORIN ȚENE, ÎNTRE REALITĂȚILE ȘI POVEȘTILE VIEȚII LUI ALEXANDRU MACEDONSKI Contradictoriu și controversat, răzvrătit și
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
ta dorință jur să o ascult, Să nu-ți ies din plăceri și să insist, Și dacă-mi ceri puțin să te am mult ... Sunt, Doamne, încă mulți români viteji Gata să moară-n luptă pentru sfânta țară, Tu doar deșteaptă-i, dă-le suflet, ține-i treji Și fă-i din nou bărbați precum odinioară! Sunt, Doamne, încă multe neîmpăcate mame Gata să-și dea ofranda de sânge de fecior, Tu doar le-alină plânsul și trece-le prin vame
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT – CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR A AJUNS LA 7000 DE STROFE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ruga_fara_sfarsit_cel_mai_lung_poem_colectiv_dedicat_i_romeo_tarhon_1326248910.html [Corola-blog/BlogPost/361818_a_363147]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > MAREA SCHIMBARE Autor: Ionică Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Deșteaptă-te române, din somnul cel de veci, Căci totul va rămâne, ca după nouăzeci. Visai la o schimbare, credeai într-o minune, În conducătorii care, aveau altă misiune. De-atâția ani de zile, o rană-ți puroiază, Cu ceaiuri și
MAREA SCHIMBARE de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionica_dragomir_1484158731.html [Corola-blog/BlogPost/377131_a_378460]
-
fi copilo! Am și pentru tine, că ești isteață!” - adică eu eram aia. Am plecat cu lacrimi în ochi, reacția a fost neașteptată în sensul că, ajunsă acasă am plâns cu năduf, spunându-i bunicii mele: „nu vreau să fiu deșteaptă, eu vreau să fiu frumoasă!”. Să mai spun că am avut ceva rețineri admirative când am citit nuvele din Slavici? Emilia ȚUȚUIANU: Psihologii ar putea reține nuanțele... Spuneai că ai avut prilejul să întâlnești diverse reacții de feminitate la persoanele
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1493116356.html [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
sau sociale. În literatura română, imnul, a fost cultivat în general de poeți. Cele mai de seamă lucrări de acest gen le găsim la Vasile Alecsandri (Imn lui Ștefan cel Mare, Imn religios, Hora Unirii), Iancu Văcărescu (Imne), Andrei Mureșianu (Deșteaptă-te, române!), apoi mai târziu, la Ion Pilat (Imnuri târzii), Ion Alexandru (Imnele bucuriei) și alții. Multe din fostele imnuri ale statului român au avut o valoare deosebită din punct de vedere a textului și a melodicității. Imnul „Trăiască Regele
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
au avut o valoare deosebită din punct de vedere a textului și a melodicității. Imnul „Trăiască Regele” și mai recent „Trei culori” (compus de Ciprian Porumbescu), au avut un loc special în inimile patrioților români. Cântece patriotice de valoare ca „Deșteaptă-te, române”, „Hora Unirii”, „Trei culori” (Tricolorul), „Hora Ardealului”, „Hai să-ntindem hora mare”, „Așa-i românul”, „Marșul lui Iancu” fac parte din patrimoniul național, ca potențiale imnuri naționale, multe dintre ele fiind folosite, pe parcursul zbuciumatei noastre istorii revoluționare, în
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
Celebra melodie a compozitorului român Ciprian Porumbescu a devenit din 1912 și imnul național al Albaniei (Himni Flamurit), dar recunoscându-i-se compozitorul și originea românescă. Oricum, asemănarea dintre cele trei variate este notabilă! Actualul imn național al României este „DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!”. Versurile aparțin lui Andrei Mureșianu (1816-1863), poet de factură romantică, jurnalist, traducător, orator și tribun al perioadei care marchează „Revoluția română de la 1848”. Poemul „Un răsunet”, a fost redactat și publicat în timpul revoluției și a fost pus pe
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
de manuale de muzică. A fost cântat pentru prima dată la Râmnicul Vâlcea, pe 29 iunie 1848, la aproximativ doua săptămâni după izbucnirea revoluției in Țara Românească. Mai există o variantă asupra paternității muzicii care este atribuită lui Gheorghe Uncescu. „DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!” a înlocuit titlul original „Un răsunet”, devenit imn imediat, câștigându-și instantaneu gloria recunoscută, datorită mesajului energetic și mobilizator pe care-l conține: DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE! Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
Românească. Mai există o variantă asupra paternității muzicii care este atribuită lui Gheorghe Uncescu. „DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!” a înlocuit titlul original „Un răsunet”, devenit imn imediat, câștigându-și instantaneu gloria recunoscută, datorită mesajului energetic și mobilizator pe care-l conține: DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE! Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croiește-ți alta soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani! Acum ori niciodată să dăm dovezi în
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
o variantă asupra paternității muzicii care este atribuită lui Gheorghe Uncescu. „DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!” a înlocuit titlul original „Un răsunet”, devenit imn imediat, câștigându-și instantaneu gloria recunoscută, datorită mesajului energetic și mobilizator pe care-l conține: DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE! Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croiește-ți alta soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani! Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume Că-n
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]