539 matches
-
din zodiacul chinezesc, din jad, corespondente zodiei fiecăruia dintre noi: doi șobolani, un tigru, un cocoș, un câine, un mistreț și un bivol. Fotografiile făcute reflectă îmbinarea armonioasă dintre blocurile înalte (cu forme ce țin de s.f.) și parcul de lângă debarcader, cu trandafiri în toate culorile: albi, galbeni și roșii în nuanțe superbe Trandafirii lila îi dau farmec și unicitate acestui parc.. În Japonia-țara miracolelor, pe lângă trandafirii lila există trandafiri albaștri. Trandafirii, în general, și cel albastru, în special, sunt regii
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
și armonie. Petalele de catifea, culoarea și parfumul lor, au inspirat poeții lumii, de-a lungul timpului. Deocamdată, în Japonia, numai un om cu stare materială bună, își poate permite a oferi iubitei...un superb trandafir albastru. În mijlocul parcului, de lângă debarcader, trona o fântână arteziană de forma unui crin, al cărui pistil îl reprezenta o femeie cu o cofă pe umăr. Intr-alt loc, se afla o carte uriașă din metal. Pe filele deschise era gravat un text scris în japoneză
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
abis ac bold spelcă stau pe ace andrea fibulă nouruscă s. aguridar anagnost slujitor la biserică lector la trapeză analoghion strană unde se țin cărțile și stau dascălii antimis, pânza de pe sf. masă. apocalipsis A așezat în artofor anafura arsana debarcader parlagiu ursinic catifea a plăti brudină tava podului umblător Apoc. În zilele acelea vor căuta oamenii moartea și nu o vor afla. Numai casele drepților vor rămâne. II Fericit bărbat în gura căruia nu este viclenie. I Bărbatul cel viclean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tresare din noianul timpului „fața” ascunsă și extraordinar de expresivă a prezentului. Sau, al doilea exemplu din cartea mea - un tânăr, cum se obișnuiește, Își invită iubita să facă o plimbare cu barca pe lac, ambii ajung la un mic debarcader și bărbatul, cavaler, sare primul În barcă și-i Întinde mâna fetei: În momentul când ea face acel pas de pe podiumul de lemn stabil spre barca clătinătoare, el, ajutând-o, trăiește cu siguranță, câteva secunde, acel „efect al prezentului”; separarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
informațiile cu pricina. Între puseurile aleatorii de culoare și accesele de paraziții puteam uneori să disting dealurile din Sherman Oaks răsărind afară din San Fernando Valley sau să surprind silueta de pe litoral al unui hotel din Mexic, tata stând pe debarcader cu mâna ridicată, sunetul oceanului scurgându-se prin difuzoarele computerului. Pentru o clipă a apărut umbra clădirii Bank of America pe Ventura Boulevard. Altă apariție familiară: fața lui Clayton. Apoi computerul a început să moară. Înainte ca sunetul să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
aveam nevoie de un zgomot de fond. Ca să dezintegreze liniștea agasantă. M-am așezat la birou și am deschis laptopul și am început să scriu în timp ce rula filmul. Absența formei a dus rapid la conținut. „Patrick Bateman stă pe un debarcader în flăcări...“ Am rămas nemișcat timp de o jumătate de oră cât mi-a luat s-o scriu. Povestirea era statică și artificială și precisă. Nu era un vis - romanul ar trebui să fie unul. Dar nu acesta era scopul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Motivul pentru care vroiam să cred acest lucru (și o parte din mine încă mai vrea) e pentru că exact în clipa în care terminam de scris povestirea la Bel Air Hotel în care Patrick Bateman murea mistuit în flăcările de pe debarcader, polițiștii din Clear Lake soseau la reședința lui Paul Owen. La patru săptămâni după ce Robby a fost declarat dispărut în mod oficial, Ashton Allen a dispărut și el. Jayne s-a mutat din Midland în Manhattan, ca și mine. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Chris și Grazyna spre Soga del Alma pentru a explora locul în care și eu și Chris plănuim să ne cazăm pentru restul conferinței (Grazyna are cameră într-un hotel și vine cu noi din curiozitate). Luăm un mototaxi până la debarcader (o coastă mâloasă a râului, presărată cu sticle și cutii goale de Coca-Cola și Inka-Cola ; odată ajunși, mergem către o canoe care parcă ne așteaptă, discutăm cu barcagiul unde vrem să mergem, negociem la preț și pornim (ulterior aveam să
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cu ochii albaștri și foarte comunicativ. Și el și Chris sunt fani ai lui David Icke despre care eu nu știu mare lucru. Aflu de la ei câteva idei de bază despre conceptul de conspirație mondială și de oameni-reptile. Ajungem la debarcader unde ne așteaptă două bărci și Scott mă împinge brusc spre una dintre ele. Îmi explică, cu ochi strălucitori: „Robert Forte! Numi vine a crede că voi face o ceremonie de ayahuasca cu Robert Forte! Mergi spre barca unde s-
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
deși Jorge este însoțit de un învățăcel pe post de translator mă transform automat în puntea de legătură dintre Jorge și restul grupului. Prima ceremonie cu Jorge Ne întâlnim, ca de obicei, să luăm prânzul împreună după care pornim către debarcader. În afară de noi patru a mai apărut Uros, un sloven deschis, și o femeie belgiană de vreo 50 de ani care vorbește foarte repede și mă chinui să înțeleg ce spune. Jorge apare bine dispus, urcăm cu toții în barcă și, cu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
post-chirurgie, și ne privim unii pe ceilalți cu o înțelegere profundă. Suntem în familie. Scott declară că vrea să facă ceremonia următoare tot cu Jorge, fiecare din noi vrem același lucru și stabilim să ne întâlnim peste trei zile la debarcader în aceeași formație. Plecăm liniștiți către o nouă zi de conferință. În treacăt îi povestesc lui Chris că atunci când Jorge mi-a oferit ayahuasca a doua oară imaginea lui mi-a apărut foarte aproape și îl întreb dacă de fapt
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
este expus tentației indiferent de meserie, pregătire, sau experiență. Dau exemplul faimoaselor reptile dar Chris opinează că drumul reptilelor este într-o direcție negativă, nu deviat de obstacolele întâlnite. A doua ceremonie cu Jorge Ziua următoarei ceremonii. Ne întâlnim la debarcader, suntem cincisprezece oameni de această dată, mulți au decis să participe în urma relatărilor noastre entuziaste. Grazyna nu va participa, este încă prea slăbită după „operația” de acum trei zile dar Jorge i-a promis că va „lucra” pe ea de la
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
acestui trecut revolut. Foarte repede, instalațiile industriale și antrepozitele de aici cedează locul. Cheiul se urbanizează și oferă pietonilor un pavaj ordonat. Privirea poate admira nestingherită fluviul și ambarcațiunile de croazieră, care zăbovesc aproape întotdeauna aici. Pe partea opusă a debarcaderului, o grilă lungă deschide calea către vechile terenuri ale uzinelor Citröen, transformate acum într-un parc modern. Pe aceste terenuri, cumpărate de Municipalitate în 1972, trecutul a fost șters cu buretele. Diferitele părți ale parcului oferă variațiuni pe tema naturii
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Piața se varsă către uriașul estuar al râului Tajo, cel care desparte orașul în două. În mijloc tronează statuia ecvestră a regelui José I, ale cărui veșminte te duc cu gândul la Secolul Luminilor. Contemplăm apele tulburi, sprijiniți de parapetul debarcaderului, fojgăiala bancurilor de pești în căutarea hranei: spinările subțiri și negre, ca niște alge marine, unduindu-se în bătaia valurilor pe care le stârnește elicea vaporașului din apropiere. Uriașul pod suspendat leagă cele două maluri ale râului - splendid simbol al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Inconștiența voluptuoasă a unei nave ce pornește împotriva curentului, sub ploaie, dar, de data aceasta, nimeni nu mai este atras de peisaje, ci de comunicare și distracție. La ora 23.00, în plină noapte, acostăm în cele din urmă la debarcaderul de unde pornise totul. O filă bezmetică smulsă din sumarul tern al vieții. Simțuri în suspensie. Riga ne-a oferit unul dintre cele mai plăcute sejururi pe segmentul estic al periplului nostru. Cine ar fi crezut? Aș situa-o, ca forță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
otravă.“ 1 Cadavrul plutea cu fața În jos În apa Întunecată a canalului. Ușurel, refluxul Îl trăgea cu el spre largul lagunei ce se Întindea dincolo de capătul canalului. Capul se lovi de câteva ori de scările acoperite de mușchi ale debarcaderului din fața bazilicii Santi Giovanni e Paolo, zăbovi acolo preț de-o clipă, apoi se eliberă, picioarele rotindu-i-se spre exterior Într-o delicată mișcare arcuită ca de balet care-l desprinse din loc și-l făcu să plutească din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
spitalul ce ocupa o Întreagă latură a vastului campo deschis. Pe apele lagunei trecu alene o barcă mică și vălurelele pe care le iscă se unduiră pe canal În sus și se jucară cu cadavrul, Împingându-l Înapoi spre zidul debarcaderului. Pe când clopotele băteau ora cinci, o femeie din una dintre casele Înălțate deasupra canalului cu fața spre campo deschise cu putere obloanele verde-Închis de la bucătărie și se Întoarse pentru a face mai mică flacăra sub ibric. Fără să fie trează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
fost smulsă de vânt, Nino trebuia să coboare și să golească barca de apă Înainte să Înceapă lucrul. Se aplecă În afară și văzu cu claritate prora. La Început crezu că e vorba de-un sac cu gunoaie măturat de pe debarcader de reflux. Dar era ciudat de simetric, alungit,, cu două ramuri ce fluturau de-o parte și de cealaltă a trunchiului, aproape ca și când ar fi fost... — O, Dio, șopti ea și scăpă ceașca de cafea În apele de jos, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Andrei Ionescu o făcea să-i înflorească sufletul. Până la sfârșitul lui aprilie, Zogru n-a mai putut să-i atragă atenția. A plecat chiar a doua zi să filmeze. Locul acțiunii se afla în Baza de agrement, nu departe de debarcader. Era un mormânt protejat cu un țarc făcut din cordoane de cauciuc. Groapa era curățată și măturată. Arăta ca o albie nu prea adâncă. Nu fusese pietruită și era evident pentru oricine că nu făcea parte dintr-un fost cimitir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
ar fi fost de ajutor! A doua zi fu la fel de plină de întâlniri ca și prima, iar seara luă cina cu un grup de afaceriști de la una din companiile pe care le abordase. Petrecură o seară plăcută în forfota de la debarcader, după care merseră să bea la barul irlandez Molly Malone. Localnicii fuseseră încântați de ideea de a o aduce la un pub irlandez, iar pe ea o amuza faptul că oriunde se aflau în lume, compatrioții ei reușeau să deschidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
la mersul pe jos, spuse el, așa că-i vom lăsa să treacă primii râul. Odihnește-te puțin aici. Shikanosuke se mulțumi doar să dea din cap. În ultima vreme, devenise foarte reticent, nedorind să vorbească În plus. Kii merse spre debarcader și le strigă ceva oamenilor de pe malul râului. Nu erau decât vreo două bărci. Soția, fiul și vasalii lui Shikanosuke se Înghesuiră unii după alții, până când bărcile părură să se umple cu niște mici munți, pornind spre țărmul opus. Privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
celulele endoteliului venular. Metaforic, dacă asemănăm limfocitele circulante cu niște bărci care plutesc în torentul sanguin, receptorii pe care acestea îi exprimă „în caz de necesitate“ (apel provenit de la o inflamație), ar fi niște frânghii de acostare care agață stâlpii debarcaderului. Acostarea este însuși fenomenul de homing, iar acești receptori limfocitari de agățare sunt molecule glicoproteinice de talie mică. Unul dintre cei mai importanți asemenea receptori de pe suprafața limfocitelor este L-Selectina (CD62L). Pe suprafața celulelor endoteliului venular (la țărm, cum ar
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Ziua de 28 august a fost destinată comunicărilor pe tema istoriei religiilor, dar și vizitei la Muzeul Sibelius. În 29 august Eliade scria: "După amiază, plimbare cu vaporul. Golful, "portul" (atât de minuscul că l-ai fi luat drept un debarcader), pădurea de brazi, cabanele pentru saună, hotelul. Ne plimbăm pe mal, printre stânci. (...) amurgul de o neînțeleasă melancolie; boarea care coboară deasupra apelor. Superbe păduri de brazi și mesteceni"750. O zi mai târziu, Eliade scria câteva rânduri despre literatura
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
zece sau doisprezece ducați peșin sunt numiți popi pe loc. Tulcea e importantă ca stație a bastimentelor ce sosesc de la Marea Neagră și mai ales deoarece e înzestrată cu ateliere de reparație pentru aceste vase. Într-o cafenea grecească aflată aproape de debarcader, pereții sunt tapetați cu reproduceri proaste ale gravurilor franțuzești în vogă; aceste imitații grosolane se fac la Viena; plagiatorii ar trebui măcar să șteargă numele artiștilor noștri! Am văzut aici și alte gravuri în lemn, de data aceasta autentice și făcute
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cu entuziasm aceste povestiri antice, cântate în limba armonioasă a celui mai mare dintre poeți; am asistat la așa ceva. Debarcăm la Ismail la poalele unei movile povârnite, a cărei urcare este dificilă pentru pietoni și vehicule. Plaja așteaptă construirea unui debarcader, dar ce nu se așteaptă oare în această țară în materie de lucrări publice? Ismail a fost luat cu asalt și pustiit îngrozitor în 1799; rușii s-au străduit să repare dezastrele în timpul lungii lor ocupații. Noul oraș a fost
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]