449 matches
-
s-a remarcat încă din anii 1928-1929. Astfel, preocupat de presupusele intenții expansioniste ale Poloniei față de Ucraina, el a constatat că acțiunea poloneză se desfășura sub influența lui Pilsudski și că Polonia era sprijinită material de Franța, interesată să câștige debușeuri în această parte a Europei. Gheorghe Brătianu aprecia, de asemenea, că în eventualitatea unui război între Rusia și Polonia, o mare parte a armetei române ar fi ajuns să fie imobilizată între unguri și bulgari, ale căror pretenții revizioniste erau
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ale Bulgariei și Greciei 765. Pornind de la această realitate, Gheorghe Brătianu a ridicat problema în ședința din 19 aprilie a Camerei, apreciind că în fața României se deschideau două posibilități: fie să se încheie o înțelegere internațională care să permită redeschiderea debușeurilor pentru produsele românești pe piața externă, fie să se ajungă, împreună cu organele competente ale Societății Națiunilor, la aranjamente asemănătoare cu ale țărilor mai sus menționate. Gheorghe Brătianu considera în acest sens, că "nimeni nu ne poate pretinde în criza generală
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Ocrotind dezvoltarea industriei [...] PNL va asigura munca permanentă și remuneratorie surplusului de brațe [...] îngrădind astfel șomajul, la înlăturarea căruia va mai contribui prin lucrări de refacere a căilor de comunicație, indispensabile pentru ieftinirea transporturilor. Sprijinul dat comerțului va permite recâștigarea debușeurilor străine pentru produsele solului și ale muncii românești iar prin chemarea adresată capitalului străin și economiilor din țară, PNL va normaliza condițiunile de credit pentru toate intreprinderile. Dar toate aceste măsuri nu-și vor putea da roadele până ce nu va
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
inițiate s-a formulat problema dependenței vieții psihice de funcționarea diverselor viscere ale organismului, de activitatea sistemului nervos, cu accent tot mai crescut pe funcțiile scoarței cerebrale, pe rolul glandelor cu secreție internă ș.a. Toate aceste încercări au avut un debușeu aplicativ comun, îndreptat spre psihologia personalității, spre caracterologie, spre tipologia temperamentală, spre psihotehnică, spre psihopatologie și în final spre psihoterapie. În conformitate cu metodologia și regula generală de lucru însușită cu mare entuziasm în primele decenii ale veacului XX, toate fenomenele psihice
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Insulele Britanice și în Scandinavia. Această călătorie are ca scop realizarea unei legături cu "Insulele Casiteride", nume folosit pentru a desemna regiunile atlantice producătoare de cositor, fie Armorica, fie coasta de sud a insulelor Britanice, pentru care Marsilia este principalul debușeu. Dar faptul important pentru Galia de Sud este fondarea prin intermediul Marsiliei de agenții comerciale coloniale care îi permit să-și diversifice sectoarele de activitate. Astfel sînt create la est de Ron agențiile de la Olbia pe peninsula Hyeres, de la Antipolis (Antibes
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Asia Mică e silit de absoluta necesitate ce o are ca să dea în schimb marfa ce i se cere, metal nobil. Se schimbă deci un obiect de utilitate universală pe altul tot asemenea. Din contra, obiectele industriale au trebuință de debușeuri, adică de locuri unde să se simtă, ba chiar să se producă în mod artificial necesitatea lor, și aceste debușeuri sînt adeseori depărtate. E drept că, sosite la locul unde ele trebuiesc, se vor și preface în metal, dar, pînă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nobil. Se schimbă deci un obiect de utilitate universală pe altul tot asemenea. Din contra, obiectele industriale au trebuință de debușeuri, adică de locuri unde să se simtă, ba chiar să se producă în mod artificial necesitatea lor, și aceste debușeuri sînt adeseori depărtate. E drept că, sosite la locul unde ele trebuiesc, se vor și preface în metal, dar, pînă ajung acolo, producătorul lor originar are nevoie de a primi la mînă o adeverință că a muncit pentru valoarea cutare
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
evidențiază cu o asimetrie a motivației. Alexandru Macedon a încercat să cucerească orientul, urmare a dorinței de a stăpâni lumea, cruciații au avut motive religioase. Fluxurile de capital care se dirijează astăzi spre orient merg pe rigorile pieței libere, căutând debușee. Lumea este alta, motivele sunt altele, iar procesul de globalizare capătă o amploare nemaipomenită. Piața de capital este într-o continuă mișcare, susținută de o dinamică nemaiîntâlnită în domeniul circulației mărfurilor, oamenilor, ideilor, informației. Cine sunt actorii care pun în
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
așijderea, propui. Realitatea în schimb e schimbătoare, viul e surprinzător. Decât să vezi dinamica unei ore școlare, mai bine cercetezi un proiect. Unde mai pui că proiectul are și girul autorităților. Proiectul poate fi, mai ales la noi, un superb debușeu pentru o realitate tot mai leșinată. Cu cât viața din școală pulsează mai anemic, cu atât proiectele au o viață subterană secretă aproape tot mai viguroasă. De ce această viață subterană din hârtii nu apucă să se transfere decât arareori în
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cele Franța și Imperiul otoman, în ciuda unor determinante diferențe religioase și de civilizație, încă din secolul al XVI-lea. Relațiile dintre cele două state au fost treptat consolidate prin legături economice. Mărfurile franceze, deosebit de fine, și-au găsit un excelent debușeu într-o țară vestită prin luxul clasei sale conducătoare, cu atât mai mult cu cât pentru desfacerea lor au fost obținute importante privilegii. Miza relațiilor comerciale și interesele politice convergente l-au transformat pe ambasadorul Franței la Constantinopol întrun adevărat
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
naționale și sociale care se acumulau. Perioada în discuție este dominată de implicarea activă a Rusiei și Angliei în toate problemele europene. Interesele expansioniste ale Rusiei se grupau pe trei axe: spre nordvest - accesul cât mai semnificativ la Marea Baltică, important debușeu comercial și strategic, făcut posibil prin războaiele nordice și prin împărțirea Poloniei; spre sud-vest - accesul nemijlocit la Strâmtori sau măcar la Dunăre, prin ocuparea parțială sau totală a Principatelor Române, realizat, într-o primă etapă, prin anexarea Basarabiei; spre sud
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de externe britanic la 8 decembrie 1848. Acesta a redactat în februarie 1849 un memorandum, publicat în prezent, în care argumenta necesitatea independenței și unității Principatelor Române, care ar fi reprezentat o barieră în calea expansionismului rusesc și un important debușeu pentru mărfurile engleze, precum și o sursă de materii prime care nu putea fi neglijată, un „grânar bogat” al Angliei. O consecintă a acestui document a fost și moțiunea prezentată în Parlament de Dudley Stuart asupra chestiunii românești. în octombrie 1849
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Am sfătuit ca această chestiune să fie lăsată în afara alianței și noi să nu susținem nici dezideratele Austriei, nici pe cele ale Italiei. Or, fără sprijinul nostru, nu ar fi putut fi creat statul albanez. Serbia ar fi obținut un debușeu pe Marea Adriatică, iar actualul război ar fi putut fi evitat de lumea întreagă. Franța și Italia s-ar fi certat dur pe subiectul Grecia, iar italienii, dacă n-ar fi vrut să angajeze singuri lupta împotriva Franței, ar fi trebuit
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
a recunoașterii internaționale a lărgirii frontierelor sale după primul război mondial, a provocat resentimente în rândul ambelor partide. Aversiunea lor față de problema cetățeniei, amplificată de prevederile Tratatului de la Berlin s-a acutizat în toată perioada interbelică și a găsit un debușeu în discursurile parlamentare și în presă. Atât liberalii cât și cei care reprezentau interesele țărănimii îi vedeau pe evrei ca adversari, în termeni economici, ai propriilor lor aspirații și ale alegătorilor lor. În viziunea liberalilor, evreii trebuiau îndepărtați de la controlul
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Wilson a decis să se adreseze direct poporului italian, justificând deciziile marilor puteri în raport cu Fiume. Tratamentul a fost considerat inacceptabil, fiind destinat doar guvernelor inamice. În scurt timp problema orașului Fiume și atitudinea învingătorilor față de Italia s-au dovedit un debușeu excelent pentru problemele sociale grave. De asemenea, politicienii de factură naționalistă nu au ezitat să se folosească de interesul național în atingerea propriilor scopuri. „Victoria ciuntită” apărea ca un punct de sprijin pentru o manevră de politică internă. Situația a
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
influență covârșitoare în Belarus prin limbă, istorie, cultură, tradiții comune și, mai ales, din punct de vedere economic. Ca resurse și materii prime, Belarus depinde de Rusia în proporție de 75-80 %, iar o mare parte a produselor sale își găsesc debușeu în Rusia. De fapt, Belarus și Rusia vor de mai multă vreme să formeze așa-numitul Stat Unional Rusia-Belarus (SURB). Acest proces, dincolo de sincopele inevitabile, a cunoscut în ultimii doi ani un vădit progres. După ce a scăpat de sub influența ei
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
prețuri mult mai mici decât cele europene. Așa se explică facturile simbolice la utilități pentru consumatorii casnici îndeosebi. Apoi, piața rusă înghite cea mai mare parte a produselor bieloruse care nu și-ar găsi sau și-ar găsi foarte greu debușeu în altă parte. Pe scurt, Bielorusia trăiește cu Rusia într-un fel de simbioză, numai că aportul celor două părți nu este egal. Mai mult câștigă prima decât a doua. Pe de altă parte, Rusia are în Belarus interese geo-strategice
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
nu par a fi suficiente în confruntarea cu SUA și aliații săi. Și, atunci, Rusia are nevoie de China, care devine, pe zi ce trece, un actor tot mai important pe scena lumii. Și mai are nevoie de China ca debușeu pentru petrolul, gazele, armamentul și produsele sale nucleare. Toate acestea, a gândit Kremlinul, merită un sacrificiu cum ar fi niște teritorii neînsemnate, dar la care China ține foarte mult. Desigur, lucrurile nu sunt chiar așa simple. Simbolic, Rusia pierde, pentru că
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
din trecut, ne dăm seama că este necesară o modificare a modului în care sunt pregătiți studenții în domeniu fizicii: pregătirea de bază și pregătirea de specialitate. Și ca să nu teoretizez, iată câteva direcții unde s-ar putea asigura un debușeu pentru absolvenții de fizică: mediu, sănătate, bunuri de consum, servicii publice, transporturi, finanțe (economie, în general), timp liber. În aceste domenii, cred să fizicienii pot găsi mai multe oferte de muncă. Sigur, este și învățământul preuniversitar. Dacă, însă, luăm în
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
erau ingineri. La acest capitol, românii i-au depășit chiar pe ruși. Din trei studenți români, doi studiau ingineria: un incontestabil record mondial. Astăzi, intelectualitatea românească este formată În cea mai mare parte din ingineri, mulți dintre ei căutându-și debușee În alte sectoare de activitate. Ideologia și cultura au căpătat și ele amprenta specifică „Ceaușescu“.<endnote id="7"/> În 1971 s-a declanșat „mica revoluție culturală“, În stil românesc. Ceaușescu a proclamat atunci sfârșitul destinderii ideologice. Pe „frontul“ ideologic nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
întâlnesc în Trenul Scriitorilor Europa 2000, îl reprezintă foarte bine: o minoritate mândră, plină de umor, și puțin contează dacă și cărțile lui se citesc de către 100, 1.000 sau 10.000 de persoane. Cărțile de limba germană au ca debușeu natural Germania, iar cărțile romanice Franța, care mai tot timpul le ignoră. Elvețienii sunt mari consumatori de carte. Limba engleză amenință, ca și prin alte părți, practica tradițională a limbilor naționale. Așa cum majoritatea cantoanelor germanice vorbesc un dialect aparte - germana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
din care erau: abăgeri - 16; bacali - 17; crăsnari - 2; rachieri - 3; bogasieri - 4; pânzari - 1; chitari - 1; cafegii; pescari - 2; hangii - 1; negustori nespecificați. Stejarul de Fălciu era foarte apreciat pentru rezistența lui la acțiunile cariilor, dar din lipsă de debușee libere și de mijloace de transport, cea mai mare parte putrezea pe loc sau era prefăcută în mangal, care se exporta la Constantinopol. O statistică a dughenelor și atelierelor meșteșugărești din Huși în 1830 este foarte sugestivă cu privire la progresele în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Bâlii până în București sau în porturile dunărene Giurgiu, Brăila sau Galați. Se aplicase un gen de embargo asupra producției de export ce plecau din Transilvania în România sau în alte țări prin România. Produsele de sticlă de la Cârțișoara râmânând fără debușeu la desfacere, reconstrucția Glăjăriei de la Cârțișoara după acel mare incendiu devenise superfluă. O stampă existentă în tezaurul muzeului Bruckenthal din Sibiu reprezintă o vedere a Glăjăriei noastre din secolul al XVIII-lea. În arhivele primăriei Cârțișoarei aflăm o listă a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Republica Moldova, locul 17! la exporturile României, cu o valoare de 374 milioane euro.) Deci, ca motivații pentru absența noastră economică din America Latină (zonă în care România nu se află printre primii 25 de parteneri comerciali), implicit din Brazilia de menționat debușeul preponderent european pentru mărfurile noastre, distanțele mari, costul transportului (am citit recent undeva că la vapoarele mari transportatoare de containere, costul transportului reprezintă doar 1% din valoarea de piață a mărfii, deci...), greutăți de comunicare, necunoașterea piețelor... În concluzie, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de față cu toți colaboratorii săi prezenți la discuții, la care "înaltul omul de afaceri" mi-a replicat cu nonșalanță: "Este posibil să fi fost, am atâtea deplasări..."!) În acest domeniu sensibil și deficitar, al relațiilor economice, pe lângă găsirea de debușeuri pentru mărfurile românești, am avut în vedere realizarea a două obiective "transmise din țară". Erau două obiective utopice, gen morile cunoscutului senor de la Mancha încheierea unui Acord de navigație cu deschiderea unei linii maritime directe Constanța-Montevideo și organizarea unei Sesiuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]