353 matches
-
sprijină pe postulatul după care trăsăturile estetice socotite ca potrivite fazelor de decadență politică, fie un rafinament extrem însoțind dezagregarea structurilor formale aflate în uz, vin să marcheze sfârșitul secolului al XIX-lea"22. Însă, pentru a face distincția între decadentism și simbolism, și Rapetti a apelat la translatarea discuției în spațiul literaturii, utilizând concluziile în vederea delimitării celor două fenomene culturale în cadrul artelor plastice. Mai precis, termenul de decadentism este afiliat literaturii, de unde își extrage configurația conceptuală atât cât este, utilizarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea"22. Însă, pentru a face distincția între decadentism și simbolism, și Rapetti a apelat la translatarea discuției în spațiul literaturii, utilizând concluziile în vederea delimitării celor două fenomene culturale în cadrul artelor plastice. Mai precis, termenul de decadentism este afiliat literaturii, de unde își extrage configurația conceptuală atât cât este, utilizarea sa în cadrul artelor plastice fiind una marginală și fără corp teoretic valid. Ca și Mario Praz în privința decadentismului, Hofstätter consideră că simbolismul preia o serie de trăsături romantice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
două fenomene culturale în cadrul artelor plastice. Mai precis, termenul de decadentism este afiliat literaturii, de unde își extrage configurația conceptuală atât cât este, utilizarea sa în cadrul artelor plastice fiind una marginală și fără corp teoretic valid. Ca și Mario Praz în privința decadentismului, Hofstätter consideră că simbolismul preia o serie de trăsături romantice afine. "Romantismul deja posedă clar trăsături simboliste". De asemenea, adversitatea romantismului față de raționalismul iluminist se transpune în adversitatea simbolismului / decadentismului față de naturalism sau realism. Orice nou curent își stabilește precursorii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și fără corp teoretic valid. Ca și Mario Praz în privința decadentismului, Hofstätter consideră că simbolismul preia o serie de trăsături romantice afine. "Romantismul deja posedă clar trăsături simboliste". De asemenea, adversitatea romantismului față de raționalismul iluminist se transpune în adversitatea simbolismului / decadentismului față de naturalism sau realism. Orice nou curent își stabilește precursorii, în această privință sunt revendicați aproape întotdeauna aceeași: prerafaeliții englezi, Gustave Moreau și Puvis de Chavannes în Franța, Hans von Marées, Arnold Böcklin în Germania și alții aflați la confluența
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în această privință sunt revendicați aproape întotdeauna aceeași: prerafaeliții englezi, Gustave Moreau și Puvis de Chavannes în Franța, Hans von Marées, Arnold Böcklin în Germania și alții aflați la confluența cu romantismul sau cu pictura academică. Edward Lucie-Smith contestă teza decadentismului / simbolismului ca romantism pervertit, distorsionat, ca și preluarea demonismului romantic byronian în substanța propriilor genii rele, insistând mai degrabă pe latura negativismului asumat ca răspuns la ideea de progres, proprie secolului al XVIII-lea reluată în secolul al XIX-lea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu secolul XVIII. Această idee era în mod special răspândită în perioada în care Huysmans publica cele mai importante două cărți, pentru că ea constituia nucleul raționalismului științific, modalitate de gândire dominantă atunci"23. Tot Edward Lucie-Smith remarcă reacționismul estetic al decadentismului, asociindu-l dandysmului și snobismului ultimii doi termeni chiar dacă au o relevanță estetică, nu configurează curente estetice -, fapt care ar transfera un capital negativ simbolismului continuator al curentului decadent în Franța. Faptul că decadența, dandysmul și snobismul se pot adesea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Péladan nu este singurul care conferă o accepție latinocentristă și europeană decadenței, cu epicentrul în cultura și civilizația franceză. Și Edward Lucie-Smith îl menționează pe Huysmans cu cele două romane, În răspăr și Liturghia neagră, ca punct de reper pentru decadentism în raport cu reperele simboliste Jean Moréas și Stephane Mallarmé, construcție perfect simetrică: un autor bas-étage care însă a marcat conceptual în istoria literaturii și unul de mainstream. Chiar dacă ne aflăm în domeniul literaturii, cele două perechi de autori sunt suficiente pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și Stephane Mallarmé, construcție perfect simetrică: un autor bas-étage care însă a marcat conceptual în istoria literaturii și unul de mainstream. Chiar dacă ne aflăm în domeniul literaturii, cele două perechi de autori sunt suficiente pentru a situa corect diferența dintre decadentism și simbolism nu numai în literatură, care servește de cap-compas, ci și în artele plastice. Se poate observa ca strategie generală pe care cei doi critici o ilustrează consecvent, că paralela dintre decadentism și simbolism se realizează prin intermediul literaturii și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
suficiente pentru a situa corect diferența dintre decadentism și simbolism nu numai în literatură, care servește de cap-compas, ci și în artele plastice. Se poate observa ca strategie generală pe care cei doi critici o ilustrează consecvent, că paralela dintre decadentism și simbolism se realizează prin intermediul literaturii și nu este cuantificată pe deplin în domeniul artelor plastice, unde simbolismul înglobează decadentismul, îl metabolizează, îi preia o serie de trăsături, teme pe care le integrează în propria sa estetică. Cu alte cuvinte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în artele plastice. Se poate observa ca strategie generală pe care cei doi critici o ilustrează consecvent, că paralela dintre decadentism și simbolism se realizează prin intermediul literaturii și nu este cuantificată pe deplin în domeniul artelor plastice, unde simbolismul înglobează decadentismul, îl metabolizează, îi preia o serie de trăsături, teme pe care le integrează în propria sa estetică. Cu alte cuvinte, decadentismul continuă să acționeze atât în spațiul restrâns al unei estetici neomologate în arta plastică și uneori chiar și în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și simbolism se realizează prin intermediul literaturii și nu este cuantificată pe deplin în domeniul artelor plastice, unde simbolismul înglobează decadentismul, îl metabolizează, îi preia o serie de trăsături, teme pe care le integrează în propria sa estetică. Cu alte cuvinte, decadentismul continuă să acționeze atât în spațiul restrâns al unei estetici neomologate în arta plastică și uneori chiar și în literatură, subliniind categoriile negative ale simbolismului împrumutate naturalismului, cât și într-o dimensiune istorico-filozofică, prin intermediul noțiunii mult mai complexe de decadență
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
momentul apariției romanului, de notorietatea dobândită ulterior. De asemenea, esențial este faptul că în critica de artă sau doar în organizarea unui club simbolist, un rol esențial este jucat de doi literați, J.-K-Huysmans și Joséphin Péladan, ambii emblematici pentru decadentismul european. Prin urmare, contaminările estetice se află în chiar miezul discuției, ceea ce face dificil, cel puțin pentru istoricii de artă francezi, disocierile radicale de "partea blestemată", decadentismul. O mise en abîme a unei selecții de gust simbolisto-decadent, mai pronunțat decadent
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este jucat de doi literați, J.-K-Huysmans și Joséphin Péladan, ambii emblematici pentru decadentismul european. Prin urmare, contaminările estetice se află în chiar miezul discuției, ceea ce face dificil, cel puțin pentru istoricii de artă francezi, disocierile radicale de "partea blestemată", decadentismul. O mise en abîme a unei selecții de gust simbolisto-decadent, mai pronunțat decadent având în vedere "selecționerul" se regăsește în romanul lui Huysmans, la rândul său critic de artă avizat și influent. Selecția sensibilității decadente a lui Des Esseintes scoate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
află la loc de cinste în pinacoteca colecționarului decadent, iar acesta stabilește o relație de familie pe baza gustului său cu artiști plastici precum Goya, Luyken etc. sugerând chiar și lacunar echivalente simbolice și o tradiție. Se poate observa că decadentismul este prezent atât prin anumite teme specifice în aceste tablouri, dar și printr-o estetică ce se poate deduce din comentariul colecționarului reunind macabrul, maladivul, nevroza, "de-a dreptul modernă", perversitatea, constrastele violente proiectate senzual, degenerarea, monstruosul. În mod evident
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
expresioniști, ci printre pictorii care au exercitat o influență în acest sens alături de Van Gogh, James Ensor, Paul Gauguin, Robert Delaunay. Iar printr-o serie de teme și printr-o atmosferă crepuscular-angoasată o parte a picturii sale poate fi arondată decadentismului ca registru de sensibilitate literară transcrisă plastic. Rodolphe Rapetti urmărește și derapajele "stilistice" care-i despart de naturalism pe o serie de pictori precum francezul Charles Maurin, elvețianul Félix Vallotton și olandezul Georges de Feure, ilustrativi pentru scenele de viață
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
așa cum la de Feure înregistrează abaterea prin excedent al unei ornamentici vegetale, cât și prin tematica amorului safic și a descrierii unei "usure de la chair". Toate cele trei trăsături deschid pictura lui Georges de Feure nu spre simbolism, ci spre decadentism cu o Psychopathia sexualis estetizată, cu decorativismul pletoric înscris în însăși substanța personajelor care evoluează în cadrul de viață estetizat, cu privilegierea unei componente fantasmale care se regăsește într-o artă somptuară asociată cu cruzimea. Luchian va transcrie viziunea estetizantă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
realist al unor picturi din seria Thanatos este brizat de apariția îngerului morții în cel mai familiar loc cu putință, cel al casei părintești, apariție de o concretețe care răspunde prin ecou convențiilor realiste. Fără a fi o dominantă a decadentismului, acest sintetism devine sesizabil în legătură cu el prin intermediul stilului, nu neapărat un stil decadent cum ne propune John Reed, ci unul care devine un limbaj comun pentru întreaga cultură europeană sub diferitele sale denumiri, Art-Nouveau, Modern Style, Jugendstil, Secession. O mare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
întreaga cultură europeană sub diferitele sale denumiri, Art-Nouveau, Modern Style, Jugendstil, Secession. O mare parte din temele decadente se regăsesc ilustrate cu această amprentă stilistică sau printr-un decorativism specific, astfel că se stabilește o relație aproape simbiotică între hiperrafinamentul decadentismului și estetica curbilinie a "Stilului Modern" denumit uneori și Erotic Style. Această disociere nu rămâne străină de apariția unui stil nou, modern, secesionist: Art-Nouveau, Modern Style, Jugendstil care rupe cu tradiția academică pentru a edifica un alt gen de artă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și întregii civilizații industriale. Desprins de o unitate stilistică, simbolismul întreține un dialog permanent cu alte curente în pictură și cu celelate arte, de aici acest reflex sintetist. Făcând abstracție de criteriul stil, având în vedere relația strânsă pe care decadentismul și simbolismul o au în literatură, există riscul ca diferența dintre cele două în artele plastice să se reducă la o precizare tematică și, în cele din urmă, la o simplă convenție, pe fondul unui eclectism care va face loc
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în Craii de Curtea-Veche, în stilul neologizant al lui Huysmans din A rebours, sau al lui D'Annunzio din Il Piacere, în general în romanele ca fapt de stil, pentru care stilul constituie marca definitorie. Preocupările pentru stil conduc la decadentism, principala disociere a decadentismului de naturalism o constituie, printre altele, estetizarea de reflex stilistic a categoriilor negative a temelor naturalismului. David Weir situează diferența în aproximativ aceeiași termeni: "Diferența dintre determinismul naturalist și decadență este diferența dintre mecanismul unei maladii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în stilul neologizant al lui Huysmans din A rebours, sau al lui D'Annunzio din Il Piacere, în general în romanele ca fapt de stil, pentru care stilul constituie marca definitorie. Preocupările pentru stil conduc la decadentism, principala disociere a decadentismului de naturalism o constituie, printre altele, estetizarea de reflex stilistic a categoriilor negative a temelor naturalismului. David Weir situează diferența în aproximativ aceeiași termeni: "Diferența dintre determinismul naturalist și decadență este diferența dintre mecanismul unei maladii și maladia însăși (...)"29
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
filiațiilor și a afinităților. I.3. Există o artă decadentă prin ea însăși? Dacă există un acord de principiu al istoricilor de artă asupra faptului că simbolismului în artele plastice nu-i poate fi asociat un stil particular, în schimb, decadentismul ca fapt de stil în artele plastice nici nu intră în discuție, astfel încât încercarea lui John Reed de a identifica trăsăturile unui stil decadent în artele plastice realizează o diferență notabilă, care merită cercetată. Teoreticianul trasează coordonatele care fac posibilă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
efectele de lumină contează, cât faptul că pictura devine expresia unei état d'âme, a unor stări intraductibile, insondabile, ineluctabile; în plus, simbolismul este o artă a simbolurilor incarnate. Simbolismul s-ar cantona altfel sub aspect formal în imprecis, pe când decadentismul urmează o logică narativă, pornind de la nivelul reprezentării realiste, prin a distruge ordinea compoziției în fragmente independente. Recuperarea unității, a ordinii compoziționale a întregului solicită un act de interpretare, un act hermeneutic. Stilul decadent nu exclude prezervarea convenției realiste, dar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca precursor al suprarealismului de către André Breton. Pictura lui Moreau se află la intersecția picturii romantice, picturii academice și a noii sensibilități artistice care va ecloza la sfârșitul secolului în mișcarea simbolistă și în ceea ce particular s-a definit ca decadentism sau stil al decadenței, mai puțin în artele plastice, cât în literatură. Moreau preia tradiția romantică de la Chassériau, detectabilă în opinia lui Rodolphe Rapetti printr-o "predilecție pentru subiectele violente sau problematice"39 însă această violență face un acord perfect
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decadenței (1847). Intrând în laboratorul estetic al pictorului, Rapetti relevă faptul că Moreau își apropie tema tot prin intermediul picturii și nu al literaturii, cu toate că este calificat drept "peintre "littéraire"". În ce-l privește pe John Reed, identificarea lui Moreau cu decadentismul "depinde mai degrabă de temele și subiectele sale decât de stilul său"42. Această afirmație are la bază o importantă distincție, menționată anterior, pe care criticul o face între Arta Decadentă și Arta Decadenței. Astfel, consideră criticul, există teme predilecte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]