408 matches
-
beneficiat de favoruri, ipoteză nesusținută, În mod direct și explicit, de nimic altceva decât de o preferință de moment a lui P de a suspecta pe locutor de intenția de a-i ataca teritoriul. Cu alte cuvine, P pare să decodeze expresia ambiguă din enunț așa cum dorește el, și nu neapărat În funcție de pertinența și forța unor ipoteze contextuale. Sau, se poate afirma că simplul fapt că este posibilă această interpretare defavorabilă la adresa sa face ca aceasta să devină cea mai pertinentă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
larg al convergențelor textului spre imagine. Tipurile de relații text/imagine se clasifică în trei categorii: combinație, integrare și transformare 20. Ekphrasis-ul ilustrează acest ultim tip de relație și se definește în opoziție cu proiecția iconică. Proiecția iconică presupune a decoda realitatea obiectelor din lumea înconjurătoare ca și când aceasta ar fi un tablou 21. Textele circumscrise proiecției iconice sunt acele texte care descriu sau integrează realitatea ca pe o imagine, în timp ce ekphrasis-ul implică texte care descriu sau interpretează imagini reale sau fictive
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
dintr-o strategie de autocorecție cu scop de optimizare a comunicării, așa după cum indică pauzele și intercalările din exemplele de mai sus: vorbitorul își dă seama că referentul, pe care inițial l-a presupus accesibil interlocutorului, ar putea fi greșit decodat de acesta. În funcție de semnificația enunțului și de intonație, dubla actualizare în discurs a unui referent, prin pronume și prin substantiv, generează forțe ilocuționare precum: amenințare, reproș, dojană. 6.2. Asertivitatea Când vorbitorii optează pentru a-și asuma punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
gestuală a locutorilor poate să denote o anumită emotivitate, reală sau disimulată, poate să ilustreze și/sau să completeze o anumită informație oferită, poate chiar să contrazică, total sau parțial, conținutul informațional vehiculat, atunci cînd interlocutorul are capacitatea de a decoda corect anumite semne etc. Demersul de decodificare a limbajului gestual trimite la o identificare a mecanismelor corporale implicate în relația de comunicare interpersonală. Pe de o parte, considerată drept un fenomen paralingvistic, gestica însoțește permanent enunțarea, marcînd existența unor categorii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
idealitate, materialitate, real. D. FILOZ. 1978; BLACKBURN 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO RECEPTOR. În mod obișnuit, termenul receptor se folosește ca sinonim al lui destinatar, desemnînd unul dintre polii axei subiective a procesului de comunicare, și anume, cel care decodează mesajul transmis de emițător, cunoscînd codul folosit de acesta. Concepția aceasta, care plasează emițătorul și receptorul într-un raport simetric, unul în fața celuilalt, a fost însă criticată, arătîndu-se că aceasta ar duce la o înțelegere a rolului pe care îl
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
am simțit aripa protectoare ca o resursă de rezervă, neinventariată de conștient... Altă amintire primară e o carte. O carte fără cuvinte, pentru preșcolari. Cu prinți, prințese, balauri și castele desenate într-o succesiune al cărei sens ar fi trebuit decodat de-un părinte. Pe pagina stângă din mijlocul ei, un prinț bălai îngenunchease în fața domniței din pagina alăturată. Mâinile lor se uneau sub corola unei flori. Petalele de mătase roșie țâșneau prinse-ntr-un arc de hârtia cerată. Înflorea, nemaivăzut
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de suprafață, care vizează emoția estetică și una de adâncime, care vizează emoția intelectuală, preferând să păstreze elevul ancorat în emoția estetică, cea care răspunde plăcerii de a citi, în detrimentul celei intelectuale care produce frustrări celor care nu reușesc să decodeze și să verbalizeze filozofic mesajele operelor literare, o tratare prozaică, frustă fiind aspru sancționată de profesor și însușită de clasă și elev ca o axiologie a talentului și inteligenței personale. Frustrările acestea, ne sugerează Papadopol, produc în cele din urmă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
În anii 1941-1944 am fost activ pe frontul de răsărit cu gradul de maior. După aruncarea în aer a clădirii Comandamentului armatei române din Odessa, am adus, personal, de la poșta, ordinul de represalii de la Bucuresti, pe care cifratorul l-a decodat în fața mea și a generalului Trestioreanu. Ceea ce m-a surprins în mod deosebit - și asta n-am să uit niciodată - era că, la sfârșit, ordinul stabilea și o cifra de 22.500 (ce urmau să fie executați - n.n.) specificând
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
În anii 1941-1944 am fost activ pe frontul de răsărit cu gradul de maior. După aruncarea în aer a clădirii Comandamentului armatei române din Odessa, am adus, personal, de la poșta, ordinul de represalii de la Bucuresti, pe care cifratorul l-a decodat în fața mea și a generalului Trestioreanu. Ceea ce m-a surprins în mod deosebit - și asta n-am să uit niciodată - era că, la sfârșit, ordinul stabilea și o cifra de 22.500 (ce urmau să fie executați - n.n.) specificând
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
din fragmentul din Paul și Virginia sau "acestea" de la începutul fragmentului din Les lauriers sont coupés). Deicticele adverbiale cu statut de "complemente circumstanțiale" se distribuie în diverse microsisteme de opoziții: aici / acolo, aproape / departe, în fața / în spatele, la stânga / la dreapta etc, decodându-se în funcție de felul în care enunțătorul lor se înscrie în spațiu. Ajunge ca enunțătorul să se întoarcă numai, și "în fața" devine "în spatele", ceea ce era "la stânga" devine acum "la dreapta". Printre aceste axe de opoziții semantice, limba privilegiază indiscutabil opoziția pe
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
interpreteze deicticul "în ultimii ani", gândindu-se la data apariției romanului. În lipsa altei orientări, cititorul contemporan cu Balzac trebuie să presupună că, în ciuda folosirii unui timp din trecut, povestirea se derulează în prezent. În schimb, cititorul de astăzi, obligat să decodeze "în ultimii ani" față de data publicării cărții, trebuie să mobilizeze cunoștințe exterioare povestirii propriu-zise pentru a determina în ce perioadă are loc povestirea. În al doilea rând, după două fraze la trecut, apar o serie de enunțuri la prezent care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
saltă peste comedia de moravuri, peste genul realist, peste teatru și ne duce cu iuțeală mare, în marș forțat uimiți, încântați, emoționați (vezi lacrimile) în lumea care nu mai e a unei realizări teatrale, ci a marii arte unde se decodează sufletul omenesc în cazul de față, românesc. Ce-i această lume și care-i punctul precis din care începe să se arate privitorului? Este lumea minunată a echilibrului românesc, iar de arătat se arată în punctul magic în care Cațavencu
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
rezultate acustice din orchestră, dirijorul stabilind o legătură profundă atât cu membrii orchestrei, cât și cu publicul care asistă la concert. De fapt, gesturile modelate în întregul echipament al părții sale corporale superioare mâini, brațe, umeri, cap și ochi sunt decodate de către instrumentiști și transformate în sunete, care sunt retrimise publicului. După cum scria recent eminentul pianist Charles Rosen: ,,Pentru noi toți, muzica e deopotrivă gesticulație corporală și sunet, iar legătura ei primară cu dansul nu este niciodată total eliminată"72. Mulți
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
un index memento nonagresiv, un ,,justificator" folosit pentru a sublinia aspectele cheie. Atunci când degetul arătător este ținut rigid deasupra capului pentru a-și susține argumentele, indexul devine ,,paratrăsnet"; b) indexul în poziție orizontală cu palma întoarsă în jos poate fi decodat ca avertizare, împungere, amenințare. Indexul amenințător este numit ,,al lui Largardère", cel care pune în gardă, moștenitorul unei spade uitate, al cărei tăiș era prezentat în același fel adversarului. Amenințarea cu indexul drept este mai agresivă decât cea realizată cu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de către receptor în funcție de înțelegerea gestului, convingerea de a se apropia de emițător, recunoașterea și acceptarea gestului ca semn al apropierii și vibrația afectivă la privirea acestui gest. Dacă gestul chemării cu degetul arătător a fost sincer sau simulat va fi decodat de receptor în funcție de competența de comunicare nonverbală pe care o deține. În general, pentru ca un gest să stârnească o reacție din partea receptorului, fie ea pozitivă sau negativă, emițătorul trebuie să țină seama de mai multe variabile: • natura relației dintre interlocutori
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
din partea elevilor. Gesturile elevilor transmit semnificații valoroase profesorului pe parcursul lecției dacă acesta deține competența comunicării gestuale. De exemplu, profesorul, care observă că elevii săi stau cu mâna închisă așezată pe obraz și cu degetul arătător ațintit în sus, poate să decodeze aprecierea și mulțumirea lor numai atunci când stăpânește semnificația coregrafiei gestuale. Dacă aceștia încep să-și piardă interesul, deși mimează comportamentul de atenție, poziția mâinii lor se modifică ușor, palma devenind suport pentru cap. Pentru a sesiza obiectiv gradul de interes
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
stăpânește semnificația coregrafiei gestuale. Dacă aceștia încep să-și piardă interesul, deși mimează comportamentul de atenție, poziția mâinii lor se modifică ușor, palma devenind suport pentru cap. Pentru a sesiza obiectiv gradul de interes și participare al elevilor, profesorul eficient decodează ,,scurgerile" adevăratelor gânduri ale elevilor ținând cont de cele cinci tipuri de indicii non-verbale, împărțite în funcție de zona ,,scurgerii" de către psihologul Robert Rosenthal de la Universitatea Harvard: a) semnale incongruente între ele (deoarece arată conflicte interne, sentimente de ezitare, tendințe de înșelare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în comunicarea didactică se referă la faptul că acestea pregătesc de multe ori terenul pentru mesajul verbal. De exemplu, înainte ca profesorul să ,,traducă verbal" conținutul didactic, elevul are sentimentul importanței acestuia, stare transmisă de gesturile profesorului pe care le decodează mult mai ușor și mai rapid. Credibilitatea mesajelor verbale poate fi sporită și întărită de anumite gesturi și posturi ale corpului profesorului. Convergența dintre comunicarea gestuală și cea verbală ușurează realizarea unor sarcini diferite în același timp, dar prin mijloace
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
glas stărilor emoționale în comunicarea didactică și ,,scapă" controlului voluntar: ,,expresii faciale"122 sau ,,gesturi expresive"123. Fără intenție, dar cu valoare comunicativă, manifestările faciale sunt puternic implicate în exprimarea sau descifrarea stării fizice și psihice. De multe ori, elevii decodează starea fizică a profesorului după gesturile acestuia și se adaptează în funcție de natura relației pe care au construit-o. În legătură cu istoricul acestor gesturi, expresiile faciale sunt prezențe primare în ontogeneza gestualității, unele dintre ele existând chiar de la naștere (surâsul, încruntarea, dezgustul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Anexa 10]. Pentru a ilustra disfuncția gestului indicării unui elev cu degetul arătător, apelăm la analiza triadică specifică metodologiei semiotice: a) Analiza sintactică urmărește logica internă a gestului și relația dintre gesturi. Gestul îndreptării degetului arătător spre elev poate fi decodat ca un gest agresiv. De regulă, profesorul care folosește frecvent acest gest vrea să-și impună autoritatea asupra elevilor sau să le demonstreze superioritatea. Gestul poate să fie valorificat pentru a sublinia o idee, pentru a atrage atenția, pentru a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în grup mic; d) publice. 10. În contextul social, relațiile dintre persoanele cu statute diferite sunt extrem de sugestive. Arătați cum se realizează comunicarea nonverbală a statutului ocupat prin intermediul: - vestimentației și accesoriilor; - atitudinii și posturii; - mimicii, gesticii și hapticii; - proxemicii. 11. Decodați ce sentiment exprimă fiecare persoană, din imaginile de mai jos, analizând mimica și gesturile (imagini preluate din Desmond Morris, 1994): 12. Din dorința de a interpreta complex și corect gestul trebuie să ținem cont de toate accepțiunile, care presupun grile
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
lărgimea sau îngustimea spațiului; f) stilul de predare. 6. Direcția de execuție a gestului relevă atitudinea profesorului față de elevi. Gesturile centrifuge se asociază cu: a) atitudinea indiferentă; b) atitudinea închisă; c) atitudinea deschisă. 7. Încercuiți manifestările gestuale care pot fi decodate atunci când elevii mint: a) clipit des; b) zâmbet larg; c) contact vizual crescut; d) dilatarea pupilelor; e) atingerea propriului corp; f) schimbări de poziție; g) răspunsuri scurte; h) mișcări ale capului; i) mâinile în buzunare; k) ezitări în oferirea răspunsurilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dominare a discuțiilor intelectuale de către mișcările bazate pe lingvistică ale structuralismului și poststructuralismului, a dus la apariția unei teorii a imaginii care ar presupune înțelegerea poziției spectatorului, care privește, observă, supraveghează ori experimentează plăcerea vizuală, în raport cu poziția cititorului, care descifrează, decodează și interpretează, punându-se în același timp problema că experiența vizuală sau educația vizuală nu ar putea fi explicate complet după modelul textualității. Cu toate acestea, vizualitatea nu ar înlocui discursul lingvistic, ci l-ar face mai comprehensibil, mai rapid
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
prefixe neologice (introduse mai recent în sistemul limbii): comesean, consătean, compatriot, hiperglicemie, hipoglicemie, intersemestrial, intrasemestrial, anticameră 63/ antecameră, ultramodern, megapetrecere, ex-prim-ministru, pretext, postcalcul etc. * prefixe de reversibilitate (plus semantic = perceperea acțiunii ca inversă Zugun, 2000, p. 120): dezrădăcina, desface, demonta, decoda etc. (b) Compunerea constă în formarea de cuvinte noi, pe teritoriul limbii române, prin alăturarea (cu sau fără cratimă), contopirea sau abrevierea 64 unor lexeme deja existente în limbă. Se disting, astfel, următoarele tipuri 65 de compunere: * compunerea prin alăturare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
alor săi, ar fi procedat altfel. * numeral (cu valoare substantivală) în cazul genitiv: În locul celor patru implicați, ar fi procedat altfel. * verb la modul gerunziu: Intervenind, ar fi reușit să aplaneze conflictul. * adjectiv: Mai atentă, ar fi reușit să-i decodeze corect reacțiile. * adverb: Încet, ar fi avut mai multe șanse să nu se rănească. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: De n-ar fi fost el,/ echilibrul nu ar fi fost același. * pronume relativ: În locul cui a intervenit,/ eu n-aș
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]