449 matches
-
sunetelor și cuvintelor. Limbajul trupului și expresiile faciale sunt o formă de limbaj care permite surzilor să “citească” paraverbal, contextul și îi ajută în decodificarea mesajelor. Labiolectura capacitatea de a citi de pe buze prin recunoașterea imaginii vizuale a cuvintelor și decodificarea lor semantică în context, permite surzilor contactul cu auzitorii și chiar împrumuturile culturale. Ea le facilitează integrarea socială și profesională în lumea auzitorilor. Normele în general sunt o reflecție a priorităților și valorilor culturale, sunt expectații ale comportamentului diferit al
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
prin limbajul verbal; se formează și evoluează în societate ca orice alt limbaj; cuprind și gesturi naturale, derivate din experiența personală, a grupului sau chiar a colectivității; uneori forma mâinii imită forma obiectelor pe care le descrie, ceea ce face ca decodificarea mesajului să fie foarte ușor de realizat; nu este doar o colecție de iconograme, de mișcari faciale și corporale ci o structură clară; nu este limitat de un anumit număr de semne, acestea putând suporta în permanență un proces de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
o dezvoltare intelectuală deosebită; nu poate realiza o „traducere” corectă a limbajului verbal în gest; nu este standardizat și nici precis, astfel încât aceluiași gest îi pot corespunde interpretări diferite, ceea ce poate conduce la confuzii; adesea se bazează pe context pentru decodificare; nu are formă scrisă, semnele putând fi doar descrise; diferă de la o colectivitate a deficienților de auz la alta; dă sentimentul de outsider, de observador al realității niciodată parte a sa; nu permite înțelegerea cu majoritarii în lumea cărora are
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
partide ale orchestrei, fapt ce determină crearea unui efect sonor de ușor dezacordaj. Opțiunea denominativă - Pagodes - joacă rolul unui titlul generic, o simplă imagine convențională menită să declanșeze asocieri semnificante la nivelul mental al auditorului. În același timp, procesul de decodificare a viziunii conceptuale apare facilitat în mod semnificativ de recursul lui Debussy la utilizarea unor convenții sonore ușor de identificat în natura unui pentatonism pictural, precum și în efectul acelor rezonanțe echivalente sonorităților de gong ale muzicii javaneze. Și astfel, în pofida
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
lentement dans un rythme nonchalemment gracieux (Să se înceapă lent, într-un ritm nepăsător grațios) relevă intensa preocupare a compozitorului francez de a-și face înțeles conținutul de idei al viziunii sonore, de a facilita calea interpretului în procesul de decodificare a esenței estetice, conținută de universul său conceptual. Astfel, dimensiunea interpretativă a acestei creații impune o puternică capacitate de caracterizare din partea interpretului, care să rezulte din forța introspecției sale în spațiul conceptual al lumilor supuse imaginației. Analiza retrospectivă a întregii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
indicațiile agogice tradiționale apar completate sau uneori chiar substituite de expresii sugestive, precum Capricieux et souple (capricios și suplu), demonstrând preocuparea meticuloasă a compozitorului de a-și face explicite intențiile. Astfel, se obține facilitarea procesului parcurs de auditor în sensul decodificării semnificațiilor conținute de imaginile conceptuale. În contrast cu aspectul discursului anterior, țesătura sonoră a secțiunii centrale indică o pregnantă tendință de omogenizare, rezultată din continuitatea în cadrul aceluiași nivel dinamic; astfel, se remarcă juxtapunerea unor formule ritmico-melodice distincte (arpegii descendente, acorduri appoggiate) expuse
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
planuri independente, viabilitatea acestui aspect datorându-se, în mod esențial, menținerii coerente și implicit constante a fluxului evolutiv derulat de fiecare voce componentă. Astfel, se poate remarca aportul acestei modalități structurale de discurs în facilitarea procesului de recepționare, identificare și decodificare a fiecărui eveniment sonor în contextul unei scriituri dense (noțiunea „decodificării” aflându se într-o relativă echivalență cu noțiunea de pătrundere, de comprehensiune a mesajului conținut, precum și a diferitelor raporturi de interrelaționare care se stabilesc între respectivul „eveniment” și celelalte
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
coerente și implicit constante a fluxului evolutiv derulat de fiecare voce componentă. Astfel, se poate remarca aportul acestei modalități structurale de discurs în facilitarea procesului de recepționare, identificare și decodificare a fiecărui eveniment sonor în contextul unei scriituri dense (noțiunea „decodificării” aflându se într-o relativă echivalență cu noțiunea de pătrundere, de comprehensiune a mesajului conținut, precum și a diferitelor raporturi de interrelaționare care se stabilesc între respectivul „eveniment” și celelalte entități tematice ale ansamblului). De altfel, această concepție de repartizare a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acesta în contextul discursului. El acordă o atenție sporită curbei liniei melodice, precum și noțiunii de linie „în sine”, explorând funcția sa, prin excelență, decorativă. Dezvăluind puternice afinități cu estetica simbolistă, Debussy subliniază funcția primordială ce o îndeplinește imaginația în procesul decodificării și reprezentării interpretative a operei de artă. Căutarea „inefabilului” și descoperirea lumii metafizice „de dincolo” de reprezentarea materială este idealul muzicii sale. Evitând construcțiile elaborate după forme impuse și aflându-și inspirația într-o rigoare căutată în fantezie, Debussy se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prin limbajul verbal; - se formează și evoluează în societate ca orice alt limbaj; - cuprind și gesturi naturale, derivate din experiența personală, a grupului sau chiar a colectivității; - uneori forma mâinii imită forma obiectelor pe care le descrie, ceea ce face ca decodificarea mesajului să fie foarte ușor de realizat; - nu este doar o colecție de iconograme, de mișcari faciale și corporale ci o structură clară; - nu este limitat de un anumit număr de semne, acestea putând suporta în permanență un proces de
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
o dezvoltare intelectuală deosebită; - nu poate realiza o „traducere” corectă a limbajului verbal în gest; - nu este standardizat și nici precis, astfel încât aceluiași gest îi pot corespunde interpretări diferite, ceea ce poate conduce la confuzii; - adesea se bazează pe context pentru decodificare; - nu are formă scrisă, semnele putând fi doar descrise; - diferă de la o colectivitate a deficienților de auz la alta; - dă sentimentul de outsider, de observador al realității niciodată parte a sa; - nu permite înțelegerea cu majoritarii în lumea cărora are
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
behavior: Categories, origins, usage, and coding, 1969) este lucrarea teoretică clasică a anilor 1960" consideră Mark L. Knapp și Judith A. Hall17. Contrar determinării biologice a expresiilor faciale și pozițiilor corpului la Darwin, sociologul George H. Mead18 insistă asupra rolului decodificării și atribuirii gesturilor semnificații în procesul de interacțiune socială. Considerându-se un behaviorist social, Mead consideră că, într-un proces social de tip ,,stimul-reacție", gestul unei persoane antrenează în schimb un gest de răspuns din partea celeilalte persoane, conducând la raporturi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o diversă relație de semnificare (naturală sau arbitrară), a cărui transmitere-receptare în context specific (existența unui anume cod, a unui transmițător și a unui canal, a unor zgomote etc.), presupune existența unui interpretant capabil să reflecte cu sens mesajul transmis (decodificare), determinând la nivelul receptorului și, prin feed-back, al emitentului însuși o anume reacție (finalitate-referent)"85. În procesul de comunicare gestuală, emițătorul și destinatarul sunt, alternativ, interpreți. Practic, gestul este semnul exprimat prin intermediul mișcării sau poziției corpului întreg, care semnifică ceva
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
foarte rapid, există posibilitatea ca elevii să întâmpine dificultăți serioase, mai întâi, la nivelul receptării mesajelor (cercetări mai recente din domeniul psihologiei arată că limita maximă de receptare este de 250 cuvinte/minut), iar după aceea la nivelul procesului de decodificare a mesajelor, lucru ușor explicabil prin faptul că primirea acestora s-a făcut într-un mod extrem de selectiv. Consecințele negative determinate de ritmul foarte alert se concretizează, mai întâi, într-o înțelegere defectuoasă a mesajelor primite, cu urmări negative atât
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a mesajelor primite, cu urmări negative atât pe termen scurt, cât și pe termen lung în ceea ce privește evoluția cunoașterii și, de asemenea, într-o stare de disconfort și de oboseală la elevi prin concentrarea maximă a atenției în receptarea și în decodificarea mesajelor. Dimpotrivă, în cazul în care ritmul este prea lent, poate să-i distragă atenția elevului care are tendința de a utiliza intervalul de timp disponibil în direcții colaterale scopului discursului didactic al profesorului. Persoanele care prezintă un ritm alert
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a transmite elevilor stări, emoții, sentimente, atitudini. • Poziționarea accentului în secvențele discursive. Cu ajutorul acestui parametru paraverbal, activitatea de predare poate să devină atractivă și dinamică. Poziționarea corectă a accentului în cuvinte și în secvențele discursive de către profesor este importantă în decodificarea sensurilor și semnificațiilor de către elevi. De exemplu, punerea accentului pe un anumit cuvânt din discurs poate schimba sensul acestuia, astfel: ,,Eu trebuie să comunic deschis cu elevii mei" (personalitatea profesorului); ,,Eu trebuie să comunic deschis cu elevii mei" (obligație profesională
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
c) gesturi care exprimă o ,,regie teatrală nepotrivită" (pauze stânjenitoare de vorbire)113. Prin urmare, gesturile care nu comunică ceea ce intenționează actorii educaționali sunt ineficiente și produc următoarele disfuncții: • parazitează sau perturbă fluxul comunicării didactice (de exemplu, contactul vizual și decodificarea limbajului verbal sunt întrerupte de către un elev care se joacă cu un obiect în timp ce profesorul oferă explicații); • induc în eroare (de exemplu, gestul ridicării umerilor de către un elev amorțit din cauza poziției în bancă poate să fie decodificat de profesor ca
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
arătător și mijlociu (victorie). Elevii pot dezvolta propriile embleme în vederea facilitării comunicării și construirii identității membrilor clasei. De exemplu, impresia favorabilă despre un profesor nou poate fi transmisă celorlalți cu ajutorul gestului ,,OK", substituind astfel mesajul verbal ,, Îmi place" și astfel decodificarea se realizează foarte ușor de către toți membrii grupului din clasă. Substituirea mesajului verbal prin intervenția gestului poate contribui la exprimarea clară a emoțiilor profesorului și la păstrarea climatului educațional favorabil desfășurării lecției. De exemplu, în loc să întrerupă activitatea de predare pentru
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a crește eficiența procesului de predare-învățare, recomandăm utilizarea ilustratorilor în cât mai multe secvențe pe parcursul lecției. Pe scurt, rolul ilustratorilor în comunicarea didactică gesturi care susțin, ritmează, accentuează, explică, amplifică și completează exprimarea verbală se referă în principal la facilitarea decodificării mesajului verbal sau la înțelegerea instrucțiunilor școlare. De regulă, profesorul cu abilități de comunicare folosește un număr mare de gesturi ilustrative pentru a transmite competență, siguranță, forță și entuziasm. * Gesturi care mențin și controlează comunicarea didactică: ,,reglatorii"119 sau ,,gesturi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de vorbele, faptele și de gesturile sale. Capitolul 6 Program de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică 1. Gestul. Definiții și accepțiuni Obiective generale * însușirea aspectelor teoretice pe care le implică abordarea problematicii comunicării gestuale; * abilitarea cursanților în codificarea și decodificarea corectă a gesturilor; * conștientizarea specificului comunicării gestuale și a impactului acesteia în optimizarea relațiilor interpersonale. Obiective operaționale * să analizeze relația gest-cuvânt și analogia gest-semn; * să argumenteze fiecare criteriu de definire a gesturilor cu afirmațiile specialiștilor; * să exemplifice modalitățile de exprimare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
le privește prospectiv (investigând condițiile de manifestare ale unui fenomen artistic), acesta acționează formativ introspectiv și constructiv (propunându-și să faciliteze perceperea, înțelegerea și valorificarea unei opere de artă), comportându-se uneori chiar prescriptiv (oferind tactici și strategii de interpretare, decodificare și utilizare a mesajului artistic). În general, critica de artă se divide simplificativ în critica jurnalistică (journalistic art criticism) scrisă pentru un public larg sub forma unor cronici / recenzii de expoziții publicate în ziare, reviste ori cataloage sau prezentate prin intermediul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
sens, mai ales calitativ, comportamentul celuilalt. Desemnează un proces de transmitere a unui mesaj de la o sursă către o destinație, folosind un anumit canal și un cod. Se poate spune că orice mesaj, fie verbal, fie nonverbal, devine comunicare prin decodificare. La realizarea sensului, contribuie toate cele trei subsisteme de semne: verbal, paraverbal si nonverbal, Îndeosebi ultimele două, deoarece, prin limbaj, s-a demonstrat că omul comunică cel mai puțin din ceea ce vrea să transmită cu adevărat. Cele trei componente pot
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
Iași, 2006, p. 106. În concluzie, pe lângă cele patru elemente incluse în figura de mai sus, mai trebui adăugate: o Limbajul : * Limbaj comun codificare (modificarea mesajului de către emițător într-un mod care să exprime simbolic ideea care ajunge la consumator) = decodificare (ce reprezintă interpretarea de către receptor a simbolurilor transmise de emițător). * Limbaj diferit codificare ≠ decodificare o Zgomotul sau bruiajul în funcție de intensitatea acestuia pot apărea distorsiuni sau chiar neînțelegerea mesajului. Canalele de difuzare a mesajului pot fi de mai multe feluri: o
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
mai sus, mai trebui adăugate: o Limbajul : * Limbaj comun codificare (modificarea mesajului de către emițător într-un mod care să exprime simbolic ideea care ajunge la consumator) = decodificare (ce reprezintă interpretarea de către receptor a simbolurilor transmise de emițător). * Limbaj diferit codificare ≠ decodificare o Zgomotul sau bruiajul în funcție de intensitatea acestuia pot apărea distorsiuni sau chiar neînțelegerea mesajului. Canalele de difuzare a mesajului pot fi de mai multe feluri: o Directe mențin un contact direct: * directe controlabile sunt cele al căror mesaj este impus
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
nonverbal și/sau paraverbal, construirea discursului prin raportare la "regia-context", utilizarea anumitor tehnici discursive și teatrale menite să optimizeze actul comunicativ, schimbul explicit și/sau implicit de idei, stări, valori etc. între locutor și interlocutor, exercițiul de codificare și de decodificare a mesajului etc. De aici și oportunitatea unui pre-spectacol (al comunicării), ca scenă posibilă de prezentare a datelor "spectacolului", a actorilor lui, a relațiilor dintre aceștia, a "indicațiilor/sugestiilor regizorale", a delimitărilor contextuale, a deschiderii către implicarea spectatorului în actul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]