444 matches
-
învățării și mai cu seamă cele legate de scris, citit, desen, compunere, care solicită perceperea fină și interpretarea rapidă. Sunt importante și aspectele discriminative ce se dezvoltă la copii pe linia perceperii spațiului mic. Orientarea spațială pe foaia de hârtie, decodificarea prin diferențiere a grafemelor, a scrierii, implică o activitate intelectuală complexă în care sunt antrenate memoria, inteligența, atenția, reprezentările. Citit-scrisul implică o serie de probleme legate de logica spațială, de perceperea mărimii, a proporției literelor și grafemelor. Acest proces se
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
de contiguitate), C. lansează întrebarea (care de altfel rămâne deschisă) dacă metafora este în continuare figura predilectă a expresiei artistice contemporane sau dacă „noua retorică”, impusă de literatura contemporană, nu încurajează cumva suprimarea expresivă, propulsând „contextul” ca principal sistem de decodificare a operei. Din nou punctul forte al eseului sunt analizele exemplificatoare din literatura universală. După cum mărturisește, C. a scris „însemnările californiene” din volumul Târziu (1997) pentru a-și limpezi confuzia lăuntrică provocată de emigrarea într-o lume pe care o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
spiritul de aventură (astfel de seriale par să-l inițieze pe copil, într-un registru imaginar, în teritoriul adulților, ceea ce poate explica succesul unor emisiuni la copii). Toate pot fi și expresii ale unei precocități mai timpurii, ceea ce nu exclude decodificările „incitatorii” și chiar aberante. Unele emisiuni (seriale) sau chiar desene animate pot fi receptate ca expresii ale unor pulsiuni sau înclinații transgresive din partea copiilor (depășirea imaginară a ceea ce le este interzis, a regulilor stabilite de părinți sau de școală); este
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în timpul și după expunerea la mesajele transmise de mass-media. Înaintea expunerii, ei selectează ceea ce doresc să consume. Tot selectiv procedează membrii audienței și în timpul expunerii, atunci când percep și interpretează mesajele, în funcție de stările și interesele cognitive. Asimilarea informațiilor dobândite presupune o decodificare a mesajelor, o interpretare și o acordare de sens, prin raportare la ceea ce este deja cunoscut, la cultura personală și la structurile comportamentului individului (cognitive, afective, motivaționale). În funcție de acești determinați este procesat conținutului informațional. Modelarea comportamentului de către mass-media Mass-media difuzează
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
numai la suprafață și propagandistic, drept opus celui ce se prăbușise În august 1944. În fond, instaurând arbitrarul și desființând - treptat - drepturile și libertățile individuale, el se dovedea, În esența lui, bazat pe aceeași structură mentală totalitară. Firește, procesul de „decodificare” a esenței noului regim a luat timp. Unii dintre evrei s-au lăsat Înșelați de cântecul de sirenă al noii Puteri. Cu atât mai mult cu cât aceasta se prezenta ca expresie a unei ideologii internaționaliste, deci opuse exceselor naționaliste
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
avea să fie Înlocuită cu cea a luptei de clasă. În prima chemare a Comitetului Democratic Evreiesc către populația evreiască, din 9 iunie 1945, alături de imbolduri la unire, era și Îndemnul la „izolarea deelementele reacționare din sânul populației evreiești”2. Decodificarea formulei „elemente reacționare” nu este dificilă: În discursul public comunist al vremii, se Înțelegeau prin acestea toate acele forțe care nu se identificau cu linia comunistă. De la primul document public al noii structuri, se poate vedea deci contradicția Între formula
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
reunește obligațiile de respect, menținere a secretului profesiei și asistenței psihologice obligatorie (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Descoperire (engl. Discovery, fr. découverte) 1. formă a înțelegerii raportată pe de o parte la detașarea unei zone de cunoaștere și decodificarea ei pe de altă parte, la sesizarea sensului și semnificațiilor pe care le include acea zonă. Este prezentă în invenție și descoperire. 2. După specialiștii în epistemologia genetică, reprezintă întîlnirea dintre un subiect și un obiect pînă cînd necunoscutul din
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
-l despovăreze pe Eminescu de lespezile mortificatoare ale mitizării și să-l redea sieși în mărime cît mai naturală. Coborîrea de pe piedestalul unei forme de obediență critică, desacralizarea acelor atitudini al căror zel mumifiant au blocat exercițiul hermeneutic al operei, decodificarea mai realistă a poziției ideologice pe care au exprimat-o textele publicate preponderent în Timpul, interpretarea mai nuanțată a gramaticii discursului publicistic eminescian sînt cîteva dintre strategiile apropierii și, în egală măsură, despărțirii de Eminescu. Nu putem ignora însă faptul că
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
apărare; Ă să existe o preocupare permanentă pentru stabilirea sincerității răspunsurilor, deoarece subiecții manifestă tendința de a da răspunsuri care să-i pună într-o lumină favorabilă; Ă în timpul convorbirii se vor observa atitudinile și expresiile subiectului, ceea ce va permite decodificarea sensului afirmațiilor și sinceritatea răspunsurilor; Ă se va evita adresarea unor întrebări sugestive, care influențează rezultatele în vederea obținerii unor răspunsuri dorite; Ă trebuie să existe o preocupare permanentă pentru menținerea unui climat destins, de încredere reciprocă, pentru a evita instalarea
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
utilizat în convorbiri. Ea este mai comodă, deoarece nu necesită efort, încordare, atenție pentru descifrarea imaginilor, sunetelor și cuvintelor. Limbajul trupului și expresiile faciale sunt o formă de limbaj care permite surzilor să “citească” paraverbal, contextul și îi ajută în decodificarea mesajelor. Labiolectura capacitatea de a citi de pe buze prin recunoașterea imaginii vizuale a cuvintelor și decodificarea lor semantică în context, permite surzilor contactul cu auzitorii și chiar împrumuturile culturale. Ea le facilitează integrarea socială și profesională în lumea auzitorilor. Normele
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
sunetelor și cuvintelor. Limbajul trupului și expresiile faciale sunt o formă de limbaj care permite surzilor să “citească” paraverbal, contextul și îi ajută în decodificarea mesajelor. Labiolectura capacitatea de a citi de pe buze prin recunoașterea imaginii vizuale a cuvintelor și decodificarea lor semantică în context, permite surzilor contactul cu auzitorii și chiar împrumuturile culturale. Ea le facilitează integrarea socială și profesională în lumea auzitorilor. Normele în general sunt o reflecție a priorităților și valorilor culturale, sunt expectații ale comportamentului diferit al
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
individul se raportează inconștient, reprezintă un model structural de procesare a informației și fac accesibil necunoscutul, ghidând individul în societate. Dacă imaginea este o procesare simbolică a lumii, se pune problema ce anume influențează această procesare, care este mecanismul de decodificare și de interpretare a realității? Întrucât imaginea descrie o hiperrealitate, interpretarea imaginii reprezintă calea spre descifrarea mentalului individului. Prin imagini, individul se raportează la micro și macrocosmos și își creează propria dimensiune simbolică. Deși procesul de formare este individual, pot
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care grupul o dă unui obiect, puterea pe care acesta o dobândește în timp și este de foarte multe ori legat de formele magiei, întrucât obiectul nu mai este doar procesat și reprezentat, el dobândește atribute, caracteristici în funcție de procesul de decodificare a lumii, dar și în funcție de felul cum se ordonează viața economică și socială. Practic, prin procesul de simbolizare, obiectul iese din spațiul concret, fizic, și intră în universul semnificațiilor, ajungând să fie, în termenii lui Mircea Eliade, o prelungire a
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care au puterea să le construiască, este expus la o infinitate de obiecte care conțin deja o imagine formată. În absența unor astfel de modele, care vom vedea că sunt considerate fie categorii, fie clase, fie reprezentări sociale sau stereotipuri, decodificarea ar fi foarte grea și ar implica un timp mult prea mare. Fenomenul nu aparține exclusiv societății contemporane. Din vechi timpuri și până astăzi, comunicarea din interiorul societății cuprinde reprezentări și imagini, miturile, simbolurile, ritualurile, poveștile, istorisirile, vestimentația, pictura, arhitectura
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
reprezentarea funcționează ca un sistem de interpretare a realității care influențează relațiile dintre indivizi și mediul lor social. Individul se raportează la realitate în funcție de reprezentarea pe care o are despre aceasta, reprezentare care se formează în urma unui complex proces de decodificare și reinterpretare a obiectului reprezentat și care depinde de spațiul socio-cultural în care s-a format individul. Din acest punct de vedere, contextul socio-cultural constituie baza reprezentării, aceasta fiind tributară atât valorilor și normelor, cât și generalizărilor și simplificărilor acestuia
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și "se actualizează la solicitarea mediului în modalități care rămân inaccesibile introspecției"512. Într-o colecție de studii despre impactul prejudecăților și stereotipurilor în definirea alterității, Ion Ianoși explică rolul fundamental pe care experiențele personale ale individului le au în decodificarea evenimentelor și etichetarea indivizilor și grupurilor. Între experiențele personale și reprezentările și credințele primite de la grup, se află memoria publică și memoria privată, ale căror influențe sunt greu de trecut cu vederea, întrucât se activează o anumită solidaritate a individului
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și reprezentările despre ea în funcție de propriile experiențe și interesele pe care le are într-un anumit context. Așa cum spuneam, nu doar experiențele personale au un rol esențial în conturarea reprezentării, ci și cadrul socio-cultural în care are loc procesul de decodificare și reinterpretare a realității. În acest sens, imagologia acordă un spațiu amplu acestui cadru și proceselor care au loc în interiorul acestuia și susține că imaginea trebuie analizată și în funcție de orizontul de interpretare a grupurilor umane pe timpul dezvoltării lor istorice. Încă
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
participă doar la timpul speciei, rămânând într-un anumit sens în afara timpului istoric al individului. În acest sens, individul moștenește capacitatea de a atribui simboluri și semnificații lumii și creează în funcție de epocă diferite reprezentări care îl ghidează în procesul de decodificare a lumii. Mesajele și imaginile vizuale care ne înconjoară astăzi nu sunt departe de ceea ce am considera că este mitul tradițional, la care ne raportăm ca la o poveste a timpului îndepărtat, o invenție a oamenilor despre lumea zeilor sau
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acuitatea acestor forme de sensibilitate devenind foarte bune.. pe de o parte, activitatea școlară solicită perceperea fină și interpretarea rapidă, pe de alta parte, aceleași capacități senzoriale se antrenează În activități și jocuri de performanță. Orientarea spațială, percepția de spațiu, decodificarea prin diferențiere a grafemelor antrenează o extrem de fină activitate perceptivă.. Orientarea stânga-dreapta, susjos În rândurile orizontale ale scrierii constituie punctul de plecare pentru o activitate intelectuală complicată și multilaterală. După 7 ani, se manifestă, treptat, o mai mare detașare psihologică
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
informația este mai greu de descifrat sau de citit. Scopul: a nu se permite accesul persoanelor neautorizate la anumite date în timpul transmiterii lor sau când sunt păstrate pe diferite suporturi magnetice. Pentru a decodifica datele este necesară o cheie de decodificare. 3.1.2.4 Conștientizarea pericolului infectării unui computer cu un virus de la un fișier descărcat de pe Internet (viruși de tip vierme, cal troian, spyware). Înțelegerea termenului malware Software-ul rău intenționat (numit adesea malware „software răuvoitor”) este un tip
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
Chișinău. Dar flacăra cărții nu poate fi aprinsă de o mână antropomorfă, ci de spiritul ei. Ideea însăși că fiecare ediție (în duplex) conferă absorbția continuă a sensibilității și cunoașterii a prins rădăcini cu ajutorul cărora s-a netezit calea spre decodificarea fenomenelor din jur și din marele univers. Acest fapt ne trimite, poate, la unul dintre exemplele trecutului îndepărtat, la mitologia lui Ghilgameș, eroul sumerian, nu luptând împotriva dragonului, a tenebrelor, a vrăjmașilor, ci prin semnificația a ceea ce are forța dăinuirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Se știe că o singură genă poate uneori să treacă neobservată, iar alteori să-l transforme pe om într-un monstru. În 1940, descoperirea lui Karl Landsteiner 4 a făcut senzație, motiv pentru care a și primit premiul Nobel pentru decodificarea genei Rh la Macacus Rhesus. În următorii 67 de ani, descoperirea diverselor gene a devenit o banalitate. În anul 2000, întreg genomul uman urma să fie descifrat. Șapte ani mai târziu, genomul lui Macacus Rhesus a fost, la rându-i
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
și apare în absența oricărui risc de cacofonie 30: e cel mai mare de la noi ca și număr de clienți (Radio România Actualități, 5.XI.2007), lucra ca și taximetrist (Radio InfoPro, 19.X.2007), ce-nseamnă asta... ca și decodificare? (Realitatea TV, 14.XI.2007). Alte exemple: poate fi folosit ca și teren de joacă (Antena 1, 3.III.2008), prețuri separate la lapte ca și materie primă (Antena 3, 11.III.2008), am primit și următorul text, aici, ca
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
altă parte, în condițiile în care ,,orice comunicare prezintă două aspecte: conținutul și relația"4, pentru ca primul să capete relevanță și consistență în cadrul procesului se impune înscrierea acestuia într-o rețea de relații compatibile 5 în ceea ce privește codul valorificat în codificarea/decodificarea mesajului, canalul de transmitere a acestuia, valențele contextuale etc. Comunicarea-relație se constituie, astfel, într-o realitate procesuală cu două fațete (în această interpretare): una care vizează relația cu/raportarea la cadrul referențial, personal, interpersonal, acțional etc. și cea de-a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
și ca repercusiuni de la o situație de comunicare la alta, în funcție (și) de perspectiva considerată dominantă într-un anumit context comunicativ. Emițătorul, receptorul, mesajul, canalul de transmitere a acestuia, codul (utilizat de emițător în codificare, respectiv de către receptor în decodificarea mesajului), raportul cauză efect a/al codificării/transmiterii, receptării/de-codării mesajului, proiecțiile emițătorului, orizontul de așteptare al receptorului, coordonatele subiective al emițătorului/receptorului, feed-back-ul (pozitiv/ne-gativ), factorii perturbatori 23, anumite valențe contextuale, situația de comuni-care în general etc. sunt
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]