846 matches
-
patru romane pe care le-am publicat În acest timp „mizerabil, confuz și splendid, uluitor de prolific”. Îngerul de gips, În ’72, cu tema: „spargerea adaptării ca o formă a rezistenței, a viului” - ulterior, filosofii francezi au numit acest proces „deconstrucție”; În ’77, un studiu al kitschului, dar și al seducției politice printr-o „fracturare” tipologică radicală În persoana lui Grobei, din Bunavestire; În ’81, abordarea ambițioasei teme a lui Don Juan (ce avea să cuprindă, apoi, Încă patru volume, patru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
există un deplin consens asupra a ceea ce înseamnă modernitatea. Brânzovenescu a fost silit la o serie de abrevieri și a fost împins către formularea unei concluzii. Concluzia este enunțul paradoxal care sub înve- lișul inepției conține pe deplin mesajul. O deconstrucție a dublului limbaj caragialesc o realizează cu maximă acribie Alexandru Dragomir în eseul pe care-l consacră Scrisorii pierdute. Citit cu atenție acest dublu limbaj definește mai bine un stil în politică, o serie de reflexe mentalitare, și în cele
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de rigoare pentru analogie), ofițerul de securitate Silvian Ionescu, convertit de unul singur pe 22 decembrie să participe la ridicarea baricadei și să riște Tribunalul Militar pentru înaltă trădare, trebuie dat afară acum, neîntârziat. Cazurile pot continua. Dacă Gorbaciov, maestrul deconstrucției lagărului socialist, era român, o nimerea acum probabil la gherlă sau era pe veci ostracizat fiindcă a fost secretar general al PCUS. Orice culpă colectivă conduce, volens nolens, la formule de tipul: toți am fost vinovați, deci nimeni nu răspunde
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
lor, căci, alături de prostituțiexe "„prostituție" și pornografie, toate cele de mai sus servesc la umilirea femeilor și la menținerea lor în frică. Umilirea și înfricoșarea femeilor sunt ingredientele necesare ale patriarhatului. În afara acestor obiective strategice, legate de recunoașterea, explicarea și deconstrucția patriarhatului, de găsirea unui limbaj plecat din experiențele particulare și din imaginarul femeilor, feminismul radical activist a avut și are și o agendă practică: construirea unor centre de criză și a unor refugii pentru femeile bătute, mișcări pentru asigurarea libertății
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
a cadrelor politice de către armata israeliană o garanție a anarhiei interioare, a proliferării bandelor, a clanurilor și a răfuielilor, pe scurt, un haos total și fără de sfârșit e clar că nu s-a mers pe calea unui nation-building, ci a deconstrucției oricărei forme de guvernare de cealaltă parte a zidului. Este reversul logic al unei anexiuni programate pe termen mediu (treizeci de ani) și care va fi ratificată la momentul potrivit, "ținându-se cont de noile realități de pe teren". Mai întâi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
post-structuraliste reprezintă o provocare pentru gândirea etică tradițională, susținând necesitatea unei noi etici favorabile deschiderii și diferenței. Operele lui Levinas și Derrida fixează trei dimensiuni ale noii etici: o teorie a subiectivității bazată pe responsabilitatea față de Celălalt, o politică a deconstrucției în cadrul căreia această responsabilitate este implicită și o teorie a spațialității articulată pe participarea comunității. Totul face trimitere către o etică a ospitalității în care spațiul comunității este oferit ca dar în contextul responsabilității totale față de ceilalți. Actul de ospitalitate
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Sub semnul provocării, sistemele binare se autodizolvă pentru că textul conține "urme" nedetectate ale altor poziții în contrast cu cele pe care textul le susține. Semnificațiile cuvintelor (și ale lucrurilor) pot fi permanent schimbate, multiplicate și diseminate printr-un joc al deși re-contextualizărilor. Deconstrucția sistemelor filosofice dihotomice înseamnă pentru filosoful francez Jacques Derrida mai mult decât "răsturnarea" termenilor dihotomiei, a diferenței antinomice, adică și "deplasarea" generală simultană a sistemului, jocul semnificărilor într-o rețea care simulează dinamismul, un joc conceptual și non-conceptual în spațiul
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
mondiale, unde se pot testa atât politici, tehnologii și instituții cât și reacțiile "primitive", "tribale" ale unei umanități aflate pe primele trepte ale evoluției, asemănătoare comportamentului de masă din lumea "civilizată". Ceea ce intenționează deci autorii acestui volum colectiv este tocmai deconstrucția acestor reprezentări stereotipice, privind Balcanii prin reflectările lor multiple în oglinda imaginației și a conștiinței apusene și, printr-un joc de oglinzi, în reflectările secunde sau terțe ale auto-identificărilor balcanice și ale celor apusene. "Un stereotip persistent marchează majoritatea reprezentărilor
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
și metodologia impusă de acesta în mediile academice occidentale. Cei șaisprezece autori (majoritatea originari din Balcani și educați acolo, profesori la universități prestigioase din Europa răsăriteană și occidentală, dar și din Statele Unite ale Americii) aplică metodele academice ale postmodernismului, post-structu-ralismului, deconstrucției, psihanalizei și ale multiculturalismului critic (studiile culturale, postcoloniale și postcomuniste) în tratarea unor teme variate precum retorica balcanizării (Vesna Goldsworthy), vampirul ca imagine a violenței balcanice (Tomislav Z. Longinović), Bizantinismul Balcanilor (Milica Bakić-Hayden), mecanismele ideologice ale Balcanismului (Rastko Močnik), războiul
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
postmoderne ale spațiului și ale relației spa-țiu-putere, concordante cu noile viziuni ale globalizării, insistența asupra ubicuității, a dislocării, migrării a localizării și teritorialității sunt prezente împreună cu aparatul conceptual corespunzător, în studiile culturale, postcoloniale (în cazul nostru, având drept țintă a deconstrucției: 1) imperialismul ideologic sovietic și/sau 2) imperialismul apusean al cunoașterii, imaginației și reprezentării, care au Răsăritul ca obiect, ambele tipuri de imperialism fiind manifeste în cadrul Războiului Rece), în tratatele de geografie culturală, mentală și filosofică, în cele de geopolitică
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
a neosau post-marxismului) în cercurile academice apusene. Dacă se adoptă noile concepte și metodologii ale studiilor postcoloniale în analiza relațiilor de putere și a reprezentărilor acestora în Europa de Răsărit, studiile postcomuniste (inclusiv studiile asupra Balcanismului) au ca țintă a deconstrucției discursive două tipuri diferite de imperialism, care s-au întâlnit în acest spațiu fără a intra neapărat în contradicție: 1. Imperialismul apusean, metaforic și imaginativ, al reprezentării și cunoașterii, inofensiv în aparență, dar deosebit de serios atunci când constituie justificarea morală și
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
țărilor din lagărul comunist: "teroarea totalitară din toate țările din Est, toate dezastrele social-economice ale birocrației sovietice, ale stalinismului trecut și ale neostalinismului în curs..."192.Toate aceste elemente filosofice și politico-ideologice ar trebui să fie de fapt elemente ale deconstrucției comunismului însuși, nu numai ale deconstrucției marxismului sau stalinismului. "Am încercat, afirmă Derrida în dialogul său cu Elisabeth Roudinesco, să extrag câteva consecințe ale situației geopolitice care a urmat seismului supranumit "prăbușirea" modelului sovietic al comunismului și așa-zisei "morți
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
din toate țările din Est, toate dezastrele social-economice ale birocrației sovietice, ale stalinismului trecut și ale neostalinismului în curs..."192.Toate aceste elemente filosofice și politico-ideologice ar trebui să fie de fapt elemente ale deconstrucției comunismului însuși, nu numai ale deconstrucției marxismului sau stalinismului. "Am încercat, afirmă Derrida în dialogul său cu Elisabeth Roudinesco, să extrag câteva consecințe ale situației geopolitice care a urmat seismului supranumit "prăbușirea" modelului sovietic al comunismului și așa-zisei "morți a lui Marx". Însă "melancolia" cu
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
doar sursă, instrument și loc al puterii. Dacă analiza sociologului neo-marxist este aplicată societății capitaliste, acesta nici nu putea să bănuiască faptul că, asemeni altor intelectuali apuseni de stânga, oferea un model metodologic și conceptual cât se poate de util deconstrucției a însuși sistemului social-politic comunist. Ce altceva decât capital economic, cultural și simbolic își doreau cu ardoare elitele intelectuale conjuncturale imediat după instaurarea comunismului? Ce altceva decât menținerea sau câștigarea unui statut social privilegiat i-a determinat să-și însușească
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Lidia Vianu, "Malcolm Bradbury este prea ocupat să-și bată joc de comunism încât uită complet tragedia umană de dincolo de Cortina de Fier", dar mă întreb ce ne poate afecta mai mult, imaginile utopice, idilice ale României comuniste sau această deconstrucție satirică a unor reprezentări mitice, ca cea de sus, prezente și în textele britanice pro-comuniste într-o formă cât se poate de sobră. Malcolm Bradbury te face măcar să faci haz de necaz, și nu să-ți fie rușine de tine
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Jacques Derrida, Despre ospitalitate. De vorbă cu Anne Dufourmantelle, Polirom, Iași, 1999. 31 M. Bakhtin, Speech Genres and Other Late Essays, Austin, Texas, 1986; idem, The Dialogical Imagination, University of Texas Press, Austin, 1981. 32 La fel, pentru Gilles Deleuze, deconstrucția (repetiția și diferența) înseamnă refuzul antinomiilor filosofice tradiționale și nu desființarea lor, prin trasarea unui spațiu de frontieră (rizomatic) între ele, dar, în același timp, în fiecare dintre ele, simultan în care gândirea se deplasează în multiple direcții, alcătuind o
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
in Human Geography, nr. 10, 1986, pp. 484-510. 184 Jean Baudrillard, Marc Guillaume, Figuri ale alterității, Editura Paralela 45, Pitești, București, 2002, pp. 24-25. 185 Ibid., p. 26. 186 Jacques Derrida, Elisabeth Roudinesco, Întrebări despre ziua de mâine. Psihanaliză și deconstrucție. Convorbiri, Editura Trei, București, 2003, p. 107. 187 Jacques Derrida, Spectrele lui Marx. Starea datoriei, travaliul doliului și noua internațională, Polirom, Iași, 1999, p. 36. 188 Ibid., p. 49. Vezi și Prefața semnată de Cornel Mihai Ionescu, p. 8. 189
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Narrative Inspired by Duel in the Sun și cu feminismul de Susan Snaider Lanser în Toward a Feminist Narratology, Nilli Diengott în Narratology and Feminism sau Teresa de Lauretis în Desire in Narrative . Narațiunea este abordată în asocierile ei cu deconstrucția de Jacques Derrida în La loi du genre , J. Hillis Miller în Line și Barbara Johnson în The Critical Difference: BartheS/BalZac. Narațiunea este studiată în relația ei cu fenomenologia de Dorrit Cohn în Transparent Minds: Narrative Modes for Presenting
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
deși acest roman însemna nu numai reintegrarea mea în lumea și mediul literar românesc, după ce toată lumea credea „că am fugit”!, dar era abordarea, în ’73, a unei teme ce absoarbe azi multe condee critice și filozofice - la noi și aiurea: deconstrucția! Eu, vorbind despre eroul Îngerului de gips, am numit „boala” sau „dezadaptarea ca o formă a adaptării”, sau, mai bine zis, ca o formă a renașterii, a unei învieri posibile, a „înaintării”. Iată trei critici importanți, prieteni toți trei, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cu prostii, postfață Gheorghe Grigurcu, București, 2001; Diapazonul plictisit, Galați, 2002; Mormântul meu se sapă singur, București, 2003. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, „Știri despre mine”, RL, 1987, 29; Gheorghe Grigurcu, Un gheizer liric, RL, 1988, 52; Valentin F. Mihăescu, Nonpoezia deconstrucției, „Azi”, 1997, 19 mai; Horea Poenar, „Evanghelia lui Barabas”, ST, 1997, 8; Marin Mincu, „Evanghelia” Poetului, LCF, 1998, 39; Alex. Ștefănescu, Experimente poetice riscante, RL, 1999, 15; Florin Lazăr, „Poetus Captivus”, ST, 1999, 5-6; Nicolae Manolescu, Poezia și codul penal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
puse la stâlpul infamiei, dar obiectivul urmărit este acela de a aduce țările în curs de dezvoltare în epoca bunăstării materiale. Distrugerea culturilor de porumb transgenic, apelurile în favoarea taxei Tobin sau a anulării datoriei țărilor sărace, toate acestea nu constituie deconstrucții ale lumii consumeriste, ci cereri de reglementare și de „umanizare” a mondializării. Deși numeroase aspecte ale hiperconsumului sunt aduse pe banca acuzării și deși anticonsumatoriștii militează contra automobilului, a televiziunii ori a publicității, suntem nevoiți să constatăm că nu mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
inedite. Meniurile sunt compuse din feluri detradiționalizate care combină aromele scoțând produsele din aparența și din contextul lor obișnuite. Orgia dionisiacă și bunul-gust burghez au fost detronate de o bucătărie semiprometeică, semiludică, dominată de valorile invenției și ale imaginației, ale deconstrucției și ale contrastelor de textură. În societatea de hiperconsum, nu mai e suficient să savurezi specialitățile, masa trebuie să fie ocazia unei „călătorii”, a unei experiențe sinestezice care satisface toate cele șase simțuri, „cel de-al șaselea fiind emoția, sensibilitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
rău că epoca pașoptistă lipsește. Episoadele plasate în contemporaneitate sunt și ele expresive, subiectul pulsând în diverse medii sociale: universități, cluburi, spații interlope, funcționărime și boema artistică. Alunecarea lejeră de-a lungul istoriei este punctată prin câteva episoade bazate pe deconstrucția unor miteme precum vampirul, Omul negru, diavolul, virusul indestructibil, amalgamate într-o poveste despre supraviețuire și incertitudine. Atât omul trecător, cât și nemuritorul Zogru se luptă pentru a-și afla rosturile, cu teamă și cutremurare. În acest univers vast, personaje
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
dominare” identificate de autori ca fiind determinante în procesul de aservire de către puterea comunistă a țărănimii românești: „manipularea proprietății”, „inventarea conflictului social”, „distrugerea și înlocuirea elitei” și „manipularea stilului de viață”. „Manipularea proprietății”, analizată în secțiunea a treia, „Construcția și deconstrucția proprietății rurale”, este procesul prin care țărănimea este obligată, în urma unor măsuri violente (legislație defavorabilă, agresiune fizică, constrângeri de ordin material), să renunțe treptat la proprietatea asupra pământului și asupra uneltelor de lucru. în felul acesta țăranul este lipsit de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
e mult sub nivelul adevăratei realități. Singurul lucru pe care pare să-l fi prevăzut e imprevizibilul. Printre improvizațiile sale am găsit o idee interesantă, potrivit căreia "sensul nu se separă de semn" și nici gîndul de scriere. Termenul de deconstrucție, care îl caracterizează în chip notoriu, nu a fost niciodată definit de autor. Rămîn la părerea că e un simplu joc mental care, în loc să flexibilizeze gîndirea, mai mult o încurcă, în timp ce scriitura sa e o superbă bolboroseală, iar exprimările sale
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]