6,185 matches
-
fost o dictatură, deoarece, în calitatea sa de „Conducător al statului”, Ion Antonescu deținea atât puterea executivă, cât și cea legislativă, guvernând prin decrete-legi, iar puterea judecătorească era anulată, deoarece nici o instanță nu avea dreptul să judece constituționalitatea nici unei legi, decret-lege sau decret. Datorită contextului intern și îndeosebi a celui internațional, regimul antonescian a fost acceptat de forțele politice (recte partidele istorice și liderii lor) cu multă larghețe, ca cel puțin o soluție conjuncturală, dacă nu ca una de supraviețuire a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
că acest serviciu de informații „înnebunește pe cei care îi citesc rapoartele” și că provoacă „un adevărat haos”, provocând „efecte contrare” scopului pentru care fusese înființat, abia în calitatea sa de șef al statului (4 septembrie 1940-23 august 1944), prin Decretul-lege nr. 3.083 din 8 septembrie 1940, generalul Ion Antonescu a reușit să facă o reorganizare concludentă a Serviciului Secret de Informații, cu realitățile timpului. Astfel că, în condițiile derulării operațiunilor de război, statuarea temeinică și pe baze legale a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pe direcțiile celor trei fronturi informative (Est, Vest și Sud) generalul Ion Antonescu acordă întreaga sa atenție serviciilor de informații, încât acestea să devină organisme puternice și eficiente, necesare oricărui stat din lume. Prima măsură urgentă în acest sens este Decretul-Lege nr. 3.083 dat la 8 septembrie 1940 și publicat în „Monitorul Oficial” din 25 septembrie 1940. Articolul 1 al acestui act normativ stipulează înființarea Serviciului Secret de Informații „subordonat direct conducerii Statului Român”. Sub aspect bugetar și administrativ se
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Major). Se preciza, de asemenea, că Serviciul era alcătuit dintr-un „corp de specialiști”, condus de un director general și funcționa în baza unui „statut-regulament propriu”, iar personalul „nu intră în prevederile Codului funcționarilor publici «Regele Mihai I»“. Un alt Decret-Lege (nr. 3.084), dat în aceeași urgență și publicat tot în „Monitorul Oficial” din 25 septembrie 1940, stabilea numirea directorului general în persoana colonelului Ion Nicolaide (eminent ofițer de stat major, cunoscut de generalul Ion Antonescu din Școala de Război
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
trebuiau controlate) sunt fapte care îl obligă pe generalul Ion Antonescu să procedeze la o nouă reorganizare a Serviciului Secret de Informații. În fapt, era prima reorganizare de substanță, făcută acestei structuri informative românești. Stipularea ei s-a făcut prin Decretul-Lege nr. 3.813 din 12 noiembrie 1940, publicat în „Monitorul Oficial” nr. 267 bis din 13 noiembrie 1940, ce cuprindea 18 articole, împărțite pe patru capitole, privind organizarea, personalul administrativ și dispozițiile finale (vezi Anexa 7). Această nouă reglementare s-
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
determinarea strictă a subdiviziunilor; - dezvoltarea structurilor de căutare informativă externă și - creșterea organelor de căutare informativă interne. O altă reorganizare a Serviciului Special de Informații a fost efectuată în ianuarie 1942. Ca reglementare a funcționării Serviciului Secret de Informații este Decretul-Lege nr. 2172 din 4 august 1943 ce a fost publicat în „Monitorul Oficial” nr. 181 bis din 5 august 1943. Acesta cuprindea 9 articole și era structurat pe cinci capitole: organizare, personal, recompense, administrație, dispoziții finale și tranzitorii. În plus
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
schimbările proiectate”, astfel încât birourile au devenit secții, iar Secția Contrainformații a dobândit o structură tripartită, rezultând un număr de 12 secții, coordonate de un aparat central (vezi Anexele 8, 9 și 10). (A se vedea, de asemenea, pentru alte modificări, Decretul-lege nr. 2 172/1943, Anexa nr. 24, documentul 2) La conducerea Serviciului se mențin funcțiile de director general și de director adjunct. Eugen Cristescu este reconfirmat în funcția supremă, cea de adjunct rămânând neocupată până în septembrie 1943, când a fost
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
germană sau serviciile de spionaj străin ce activau pe teritoriul românesc. Efectivul se ridica la 110 agenți - funcționari civili și un ofițer, care deținea funcția de comandă. Secția a V-a Contrasabotaj a luat ființă la 16 septembrie 1942 (prin Decretul-lege nr. 687) din „necesitatea de a dezvolta un complex de măsuri de protecție în fabrici, ateliere și, în special, în industriile ce lucrau în folosul armatei, împotriva actelor de sabotaj”. Avea în compunerea sa: - Biroul „C” - Comunicații (supravegherea comunicațiilor principale
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
lui, pe 9 septembrie 1940, a fostului său coleg de școală militară, colonelul Ioan Nicolaide, care a fost chemat din rezervă. Singura realizare a acestuia a constat în schimbarea denumirii din Serviciul Secret de Informații în Serviciul Special de Informații (Decretul-lege nr. 3083 în MO din 25 septembrie 1940). A doua tentativă de reorganizare a încercat-o tot cu un cadru militar, colonelul Ghiță Ștefănescu, înlocuitorul colonelului Ioan Nicolaide, dar și acesta a eșuat. Abia prin numirea lui Eugen Cristescu ca
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pus la ordinele și sub directivele conducerii statului. Noua organizare a Serviciului Special de Informații (vezi Anexa nr. 24, documentele nr. 1 și 2) a rezolvat dificila problemă moștenită de la Moruzov, legată de justificarea fondului de informații. Acum, în conformitate cu dispozițiile Decretului-lege nr. 3914, emis tot în 12 noiembrie 1940, șeful Serviciului era obligat să certifice față de Înalta Curte de Conturi orice cheltuieli în domeniul informativ prin documente. Asupra timpului de păstrare a actelor justificative cu caracter secret, tot Înalta Curte de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
dintre stat și culte. Încă din toamna anului 1944, s-a demarat adoptarea unor acte normative de epurare prin care se înființau comisii de verificare a instituțiilor ecleziastice (clericii diferitelor culte erau asimilați funcționarilor, fiind salarizați de la bugetul de stat). Decretul-lege pentru purificarea administrațiilor publice lărgea categoriile de funcționari și salariați care puteau fi îndepărtați din serviciu și stabilea internarea în lagăre speciale a celor culpabili. În lagărul de la Caracal au ajuns, în primăvara anului 1945, și numeroși clerici. Pe de
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
E) Delegarea legislativă Într-un singur caz este permis ca puterea executivă să se implice efectiv în activitatea legislativă, preluând prerogativele de reglementare primară a relațiilor sociale, care, în mod normal, sunt reglementate doar de puterea legislativă. Asemenea acte sunt decrete-lege, ordonanțe, decrete legislative etc. Acest procedeu este cunoscut în doctrină ca delegarea de legislație și practicat în mod general. Din punct de vedere conceptual, „delegarea de legislație” sau „delegarea puterii legislative” este un transfer de prerogative de la parlament către guvern
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
E) Delegarea legislativă Într-un singur caz este permis ca puterea executivă să se implice efectiv în activitatea legislativă, preluând prerogativele de reglementare primară a relațiilor sociale, care, în mod normal, sunt reglementate doar de puterea legislativă. Asemenea acte sunt decrete-lege, ordonanțe, decrete legislative etc. Acest procedeu este cunoscut în doctrină ca delegarea de legislație și practicat în mod general. Din punct de vedere conceptual, „delegarea de legislație” sau „delegarea puterii legislative” este un transfer de prerogative de la parlament către guvern
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Învinsă o dată pentru totdeauna, iar capacitatea opoziției de a se opune credibil efortului de comunizare a României - limitată sever. Două instrumente juridice au reglementat organizarea alegerilor, fixate de regimul Groza pentru 19 noiembrie 1946. Este vorba, În primul rând, de decretul-lege dedicat exercițiului puterii legislative de către Adunarea Deputaților, noul parlament monocameral al României. Promulgat la 13 iulie 1946, el elimina, În contradicție cu regulile constituționale, camera superioară a parlamentului, Senatul, menținând, În aceeași linie a strategiei de monopolizare graduală a puterii
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
monocameral al României. Promulgat la 13 iulie 1946, el elimina, În contradicție cu regulile constituționale, camera superioară a parlamentului, Senatul, menținând, În aceeași linie a strategiei de monopolizare graduală a puterii, articulațiile unui regim parlamentar 8. Complementar legii evocate anterior, Decretul-lege nr. 2219 din 16 iulie 1946, referitor la alegerile pentru Adunarea Deputaților, era menit să contureze cadrul de desfășurare a campaniei electorale și să garanteze, la nivel formal-declarativ, libertatea de exprimare a electoratului. Adoptat cu ignorarea amendamentelor opoziției și fără
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
acestora de a se amesteca În treburile interne ale țărilor socialiste va primi și pe viitor o ripostă nimicitoare 60. Are loc reintroducerea pedepselor administrative/internărilor În lagăre de muncă pe o durată de la 24 la 72 de luni, prin Decretul-lege nr. 89/17 februarie 1958 al PMAN (HCM nr. 282/5 martie 1958), pentru „persoanele care prin faptele sau manifestările lor primejduiesc sau Încearcă să primejduiască ordinea În stat, dacă acestea nu constituie infracțiuni”. Aceste persoane erau foștii legionari cu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
o subversiune cognitivă concretizată printr-un vast demers de epurare dictat de Încheierea Convenției de Armistițiu dintre guvernul român și guvernele Națiunilor Unite (12 septembrie 1944), ceea ce Înseamnă „supunerea Întregii prese dispozițiilor Comisiei Aliate, mai concret reprezentanților Rusiei Sovietice”6. Decretul-lege nr. 364 din 2 mai 19457 semnat de Regele Mihai prevede alcătuirea unei Comisii pe lângă Ministerul Propagandei care să aplice art. 16 din Convenția de Armistițiu prin „Întocmirea listei tuturor publicațiilor periodice și neperiodice apărute În România de la 1 ianuarie
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În spitalele de boli psihiatrice au fost trimiși disidenți care nu avuseseră anterior manifestări de violență și că, În multe cazuri, nu existau fișe de consemnare a consultației și diagnosticului de specialitate”6, amintește Dennis Deletant. Prin urmare, pe baza Decretului-lege nr. 12, Doina Cornea putea fi internată Într-un spital de boli psihiatrice printr-un ordin al procuraturii. Putem specula așadar că referirile constante la o probabilă „nebunie” a profesoarei clujene făceau parte dintr-un plan de rezervă al autorităților
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și combarea materialismului dialectic. Arhivele au arătat chiar “planuri de muncă” pentru arestări și chiar o “întrecere socialistă” în acest sens 37. Sub semnătura lui Ion Gheorghe Maurer, președintele MAN au fost reactualizate ordinele din 1950- 1954 și legalizate prin Decretul-lege nr.89 din 17 februarie 1958 în care se sublinia: “Pot fi stabilite locuri comune destinate persoanelor care prin faptele sau manifestărilor lor primejduiesc sau încearcă să primejduiască ordinea de stat, dacă acestea nu constituie infracțiuni”. Perioada 1948-1962 este considerată
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
militarii în termen și detinuții politici. Pentru aceștia din urmă, s-au înființat primele lagare de muncă la Capul Midia, Poarta Alba, Peninsula, Saligny, Noua Culme și Cernavodă. Lagărele de muncă au fost înființate oficial de către regimul comunist prin Decretul-Lege Nr. 6 din 14 ianuarie 1950, fiind localizate de-a lungul canalului DunăreMarea Neagră, dar și în Delta Dunării sau în Balta Brăilei (sau pe lângă șantiere de construcții ori ferme agricole subordonate MAI). Un lagăr de muncă după wikipedia.org
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ani fără vreun mandat al parchetului sau vreo hotarâre judecătorească de condamnare. Prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne, General -Colonel Al. Drăghici Nr. 10003 din 15 aprilie 1958, tatălui meu i se fixează loc de muncă pentru 36 de luni, conform Decretului-Lege Nr.89/1958 și în conformitate cu HCM nr.282/1958. Se menționează că serviciul „C” (contrarevoluționari) și Direcția penitenciarelor și coloniilor de muncă din MAI trebuie să ducă la îndeplinire ordinul. Prin ordinul Nr. 0066710, dat în 17 aprilie 1958, către
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
fi acum să nu se fi murit degeaba, adică să fac cele cinci-șase filme pe care le doresc de mult timp. Poate aceste filme se pot realiza în condiții artistico-organizatorice normale. Pentru că am a juns cu discuția aici, credeți că Decretul-lege din februarie, care stabilește deplina autonomie a cinematografiei, își va manifesta repede consecințele benefice în planul artei? La ora actuală, în România se încearcă în multe domenii împlinirea unor deziderate care au fost multă vreme sub călcâiul teroarei. Toate ideile
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de voturi, la 24 ianuarie 1918. Rezultatul final a fost votarea în ședință solemnă a Unirii Basarabiei cu România la 27 martie/9aprilie 1918 de către Sfatul Țării, urmată de ratificarea actului unirii acesteia cu România de către rege și guvern, prin decretul-lege publicat la 10/23 aprilie 1918. Hotărârea Sfatului Țării a fost primită cu entuziasm de românii de pretutindeni. Ei erau conștienți că se realizase un pas important în înfăptuirea României întregite 37. Bucovina și Transilvania și-au proclamat și ele
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
celor prezenți. În unanimitate, Congresul a votat Declarația de Unire. Aceasta, constatând caracterul românesc al Bucovinei, parte integrantă a Moldovei, a hotărât: ,,Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei cu Regatul României”, iar la 19 decembrie 1918 a fost publicat decretul-lege semnat de regele Ferdinand și Ion I. C. Brătianu, privind recunoașterea Unirii Bucovinei 38. În cazul Transilvaniei, lupta pentru înfăptuirea Unirii cu Țara s-a realizat prin colaborarea tuturor forțelor sociale reprezentând populația românească. Partidul Național Român a avut un rol
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Alexandru Lapedatu nu a rămas nici o clipă în afara evenimentelor. El a continuat să ia parte la viața politică a țării. În condițiile instaurării regimului monarhiei autoritare prin lovitura de la 10 februarie 1938, de către regele Carol al II-lea, printr-un decret-lege au fost dizolvate toate grupările și partidele politice 39 . Deși erau evident ostile regimului, Partidul Național-Țărănesc și Partidul Național-Liberal n-au fost supuse unor măsuri represive, deoarece regele știa că acestea aveau o reală influență politică, dețineau importante pârghii economice
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]