1,623 matches
-
temperament mucalit. Ororile înfățișate sunt respingătoare, dar deliciul dat de zugrăvirea lor te scutește de remușcarea de a te delecta cu spectacolul unor monștri. Culmea, niște monștri pe care îi privești cu simpatie, hohotind la vederea exceselor la care se dedau. La Pavlovici găsim, într-o formă limpede, acea formă a actului estetic, în care urîtul e descris cu mijloace frumoase, urmarea fiind anestezierea simțului moral și savurarea ororilor grație puterii de transfigurare a limbii. Nu compătimești victimele și nu-i
Hiperbola cruzimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3347_a_4672]
-
umilința și orgoliul se confundă fericit în acceptarea critică de sine. Al. George a scris mult, prea mult, recunoaște el uneori, ca în articolul La sfârșitul lecturii, din același volum. A scris întâi, timp îndelungat, pentru sertar, apoi s-a dedat, ivindu-se ocazia ajunsă și cauză, publicisticii. A urmat o intensă colaborare, uneori inerțială, nevoită, dar acceptată ca provocare, una, am constatat, cu sens tainic. Există în credința lui un mister al existenței, al faptelor ei, de orice fel, cum
(De)limitări ale scrisului lui Alexandru George by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3366_a_4691]
-
pe Antonescu în această seară. Și cred că se deschide o pagină nouă în politica românească. E de bun augur. De acum înainte începe discuția antrenantă în discuția românească pentru alegerile din 2014. E evident că Antonescu nu se va deda la delațiuni, dar este evident că va recurge la atacuri”, a comentat Cozmin Gușă, în emisiunea „Jocuri de putere”, de la Realitatea Tv.
Gușă îl laudă pe Antonescu pentru discursul în care a anunțat ruperea USL by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/32042_a_33367]
-
nefast al internetului asupra minții celor care și-au făcut un tabiet din el. Statistic, cam un miliard de oameni mănîncă internet pe pîine, nelăsînd o zi să treacă fără să intre în gura căpcăunului: trimit mailuri, citesc presa, se dedau jocurilor video, intră pe siteuri de întîlniri amoroase, devin membri ai grupurilor de socializare, frecventează programe generînd identități fictive - într-un cuvînt intră în pielea unor enoriași fideli ai Leviathanului virtual. Pentru Serge Tisseron, omul modern e clădit pe trei
Flirtul web by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3244_a_4569]
-
Mă întorc bucuros cu gîndul la vremea străduințelor noastre comune. A fost o parte a acelei Germanii nevăzute, de care lumea nu va afla desigur niciodată.“) Drumurile se închid Drumul către încheierea doctoratului cu Heidegger fiind definitiv închis, Dragomir se dedă o vreme preocupărilor filozofice pe care contextul autohton i le poate prilejui. Noica tocmai își „deschisese“ o „școală de înțelepciune“ la Andronache (pădurea care începea la periferia cartierului Colentina) și îl invită să facă, în prezența lui Mircea Vulcănescu și
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
Emil Brumaru Interpretează Mircea Rusu Cu o înverșunare demnă de ridicarea unei catedrale, curios, viclean, dedat la descompus eternitatea, bruftuluiam, dezmembram, aneantizam orice orologiu. Ajuns la un monumental aparat cu pendulă (deja săltasem în copilărie), suit pe un taburet vopsit lilial în alb, înălțîndu-mă în vîrful picioarelor pirpirii, am spart mai întîi sticla groasă, șlefuită-n
Nu vă lăsați momiți de orologii (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15152_a_16477]
-
mă strecor Cu o desagă de mălai spre ciute. Ninsori printre copii; sub pat, ninsori: Voi azvărliți cazonele ghiozdane, Ademenind școlarii silitori Spre tămbălăul speciei umane. Ninsori iscând galop în bidivii Și-n flinta mea chemări către pădure, Să mă dedau la iepuri cenușii, împrăștiind halice într-aiure. Ninsoare agresată, nu arar, De câte-un Crivăț dres cu falconide, Ca-ntr-un tărâm crispat și funerar, Când șișca nopții borta și-o deschide. Ninsoare, tu, să nu te sparii, nici Dac-
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
altceva decât o nălucă cenușie ce și-a petrecut noaptea lângă o tufă de spini ori sub vrejuri de dovleac și smocuri de iarbă dimineața la micul dejun musculițe frivole cu aripioare schimbându-și culorile ca lentilele de contact se dedau la un dezmăț continuu în ochii mei se încăpățânează să mă învețe orbirea să-mi inventarieze substantivele și verbele din cap până când vor deveni un abur de droguri fierte o noapte întreagă în cazanul cu smoală dimineața începe promițător îmi
Poezie by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/3529_a_4854]
-
intimitatea suflete râgâi după o masă mult prea îndestulată și simți fericirea cum dă afară din tine ca aluatul din vailing când bunica uita să frământe pâinea ori ca epavele ce invadează țărmurile când marea se înfoaie în adâncuri te dedai la plăceri lumești și imaginezi nimfete masturbându-se în spatele camuflajelor pâlpâi printre lumânări și aproape te confunzi cu o lumânare mulțumit că ai norocul să te afli pe un tort aniversar și o doamnă dintr-un cartier rezidențial suflă și exclamă
Poezie by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/3529_a_4854]
-
prin lanțul bine cunoscut al scurtelor atingeri întîmplătoare. Pe fiecare dintre ele ai putea-o, în fond, desprinde și istorisi. Cu toate astea, să povestești romanul e, pentru cititorul nu tocmai chițibușar, o întreprindere dificilă. Fiindcă un anonim (Anonymus Notarius dedat la cronică de burg? Nu știm...) risipește amănunte peste amănunte, vede tot, notează ce-i convine, trage sforile, dă cuvîntul, schimbă persoana (la) care vorbește și stilul, într-o cuceritoare devălmășie mărturisind despre transformarea alfabetului de tranziție în teorie a
Bătrîna-ntinerește by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11206_a_12531]
-
acela nu l-a putut scoate, dintr-o societate atît de epurată, altminteri, nimeni. În paranteză fie spus, poveștile din comunism se poartă. Într-atît de mult, încît ajungi să te întrebi, citindu-le, dacă nu cumva vivisecția la care te dedai, căutînd, în anii de școală, de liceu, în familie, la vecini, urmele flaușate, o vreme, ale unui sistem odios, răpindu-ți așa, post factum, în calitate de ,rezistent", ultima fărîmă de jemanfișism fericit, e, de fapt, chiar izbînda supremă a acelui sistem
Orășelul copiilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10782_a_12107]
-
permis să prospere. Are, acum, nevoie să-și înghită propria-i slăbiciune, să-și scormonească iluziile dintre care teatrul ambulant din Lindenfeld nu e, nici pe departe, cea mai mare. Doar că, asemeni plînsului ritualic la care ,fericitul" fugar se dedă la intervale fixe, învecinarea cu o scenă care e, pentru cîteva zile, chiar casa lor, îi face pe oameni să caute. Să vrea să mărturisească. În povestea mare stau, ca niște broscuțe de hîrtie, alte povestiri săltărețe împinse, o vreme
Să nu superi un neamț bătrîn by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11030_a_12355]
-
fiul ieșit glorios din ,pauza de creație". Rareori un Goncourt a avut o funcție atît de salvatoare pentru un autor și pentru membrii familiei sale, precum cel din toamna acestui an. Weyergans, creditat de editori, inactiv literar în ultimii ani, dedat reveriilor pe marginea unei cărți a cărei apariție anunțată întîrzia la nesfîrșit, era asaltat de portărei. Delphine, consoarta răbdătoare, dar severă, se afla în pragul disperării, cele două fiice mature se întrebau ce se petrece cu tatăl lor, iar mama
Premiul Goncourt 2005 - Weyergans-Houellebecq 6 - 4 by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11041_a_12366]
-
cuvântului". Mă opresc pentru moment la acest pasaj foarte revelator pentru înclinațiile speculative ale domnului Pelin, care înlocuiesc realitatea ce-i este necunoscută cu simple presupuneri, contând pe faptul că nici un cititor nu se va osteni să-i controleze afirmațiile, dedându-se unei munci anevoioase de cercetări și confruntări. Dacă totuși s-ar supune unui asemenea efort ar fi nevoit să constate, în fața probelor concrete, că aprecierile domnului Pelin rămân fără acoperire. în treacăt fie amintit, posed o scrisoare târzie ce
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
vor fi altceva decât bani aruncați pe fereastră. Pentru a ajunge la rezultate e nevoie de determinare, inteligență și capacitate de a contracara previzibilele mișcări de învăluire (ca să nu le spun manipulări) la care unii dintre membrii Consiliului se vor deda. Nu toată lumea are agenda limpede a unui Marius Oprea. Pentru unii, numirea în funcție poate fi răsplata unor eforturi lăudabile, dar asta nu înseamnă că ei sunt cu adevărat calificați pentru munca tenace și previzibil nespectaculoasă la care, în principiu
Sertarele infernului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10858_a_12183]
-
spirit relaxată, indusă de cuvintele englezești de deasupra intrării, descoperi repede, cu sentimentul că ești pălmuit din senin, impolitețea neenglezească a vânzătorilor și vânzătoarelor, care își povestesc unii altora, în gura mare, ce-au făcut în ziua precedentă sau se dedau unei hârjoneli amoroase printre standuri, împiedicându-i pe clienți să ajungă la mărfuri. Dacă stai de vorbă cu un cunoscut pe stradă, apare un cerșetor sau un traficant de aparate de fotografiat care îți întrerupe intempestiv convorbirea, trăgându-te de
Valul de vulgaritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10129_a_11454]
-
mai bine de jumătate de secol ni se potrivește ca o mănușă? Dar dacă lașitatea, frica asumării propriei sorți ne face să părem blegi într-un moment când ni se pare că boarea schimbării adie cam tare pentru metabolismul nostru dedat la lenevie, furtișaguri, minciună și veșnică delăsare? Obișnuiți să ne mulțumim cu puțin, ni se pare că nu avem dreptul la nimic. Pentru noi, lumea se împarte în alb și negru, în bogați și săraci, în exploatatori și exploatați, pentru că
Lecția de optimism metodic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10191_a_11516]
-
e a z ă monumentul Holocaustului mă Împresoară. În fiecare parte se ridică parcă munți, totul se apleacă, și totul pare să se Împletească. Î m i a m i n t e s c c ă monumen tu l ded i ca t evreilor e construit de un evreu american, chiar deasupra fostului buncăr al lui Hitler. Nu pot să Îmi rețin un zâmbet. Viața e uneori exact așa cum trebuie... un porumbel alb și pietre memoriale - natura plânge Închid ochii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
până când nu Îi voi dovedi toată vinovăția, nu doar În ceea ce mă privește, ci vinovăția lui În raport cu nenumărați oameni nevinovați, nenumărați oameni vinovați pe care i-a inocentat cu bunăștiință, șantajul, traficul și manipularea de documente la care s-a dedat de când este În CNSAS și celelalte implicări ale lui În ceea ce eu aș numi trădare de țară, trădarea României, o voi dovedi În instanță cu documente, o voi dovedi tot În instanță cu documente că a fost și a rămas
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
antinațională a P.C.R.: "Firește, trebuie să învățăm rusește, să admirăm pe Miciurin, să ne extaziem în fața civilizației sovietice (...) și să înnebunim de entuziasm când oratorii Ťprogresiștiť pronunță numele lui Stalin!" Galaction constată încă o dată că regimul comunist e unul criminal, dedându-se la acțiuni care să înspăimânte lumea, ca în cazul foștilor moșieri (pe atunci numiți așa în derâdere), azvârliți din casele lor, în martie 1949, în toiul nopții, numai cu ce aveau pe ei și trimiși în domiciliu obligatoriu, dacă
între amăgire și dezamăgire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10216_a_11541]
-
Privirile lor și mișcările unduite îi spuneau: vino, vino! Tata pleca rușinat ochii-n pământ, mă strângea mai mult de mână și-o luam mai iute la picior. Zi de zi ne descurcam tot mai greu, dar începusem să ne dedăm cu lipsurile. Cel puțin tata nu ajunsese s-o ia razna ca tatăl lui Sofi, prietena mea cea mai bună, care era bulgăroaică sau slovacă. Mergeam la Sofi să ne jucăm și tatăl ei se lua și pleca hai-hui pe
Montrealul din sufletul meu sau Noaptea curcubeelor. In: Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
ce scop? Pentru a-și apropria ,sistemul culturii înalte", adică pentru a se înfățișa unui public neavizat (publicul lui Tucă, al lui Alex. Ștefănescu, al lui Cristoiu - ca să citez numele date de V. P.) drept mari creatori. Adică s-au dedat la o fraudă ca la carte. Pentru a-și ilustra teza, Virgil Podoabă oferă două exemple de escrocherie comisă cu sânge rece de ,boieri ai minții". Cel dintâi e H.-R. Patapievici, al doilea, Mircea Cărtărescu. Iată cum sună, în
"Oierii" lovesc din nou by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10818_a_12143]
-
tulbure, obsedați de propriul buric, nu mai avem timp pentru marile tragedii ce se petrec sub ochii noștri. Mai mult, cu vinovata și tembela noastră complicitate. Unul din cele mai șocante exemple este cazul Roșia Montană. Probabil că o inteligență dedată la plăcerea jocurilor perverse ar spune că ne aflăm într-un episod clasic al ,blestemului aurului": o întreagă comunitate e sacrificată pentru a se ajunge la metalul prețios aflat din abundență în grădinile, în curțile, sub casele și sub cimitirele
Masca de aur a Hiroshimei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10835_a_12160]
-
cu 12.000 de voturi luate în plus la alegerile generale, față de localele din iunie, din moment ce ”în afară de Cristian Poteraș si Liviu Negoiță, PDL practic nu a avut candidați în Capitală”. Silvian Ionescu a criticat ”lăfăiala pe sticlă” la care se dedau cei din vechea gardă a partidului, acum, când înfrângerea electorală usturătoare ar fi trebuit să-i pună pe democrați pe jar. O mare greșeală este, în opinia veteranului democrat, și rămânerea sub tutela lui Traian Băsescu. ”Să fie clar: partidul
Băsescu nu mai poate fi locomotiva PDL, afirmă Silvian Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/40190_a_41515]
-
2-3 ceasuri pe zi cu lecturile prea iubite sufletului meu: scrieri de literatură veche românească, de istorie românească, de folclor și de îmbunătățire a stării țăranului. La Iași din pricina caracterului meu neastâmpărat, pornit și sentimental nu era chip să mă dedau lecturii decât pe apucate. Ei, dar îndeletnicirea asta mai statornică și mai vioaie cere să se răsfrângă și în afară, căci din prisosul inimii grăiește gura și prisosul de muncă și de cercetări cere și [i]eșire la lumina zilei
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]