22,191 matches
-
Editura "Nagel and Kimche", cititorul regăsește și figurile celor patru muze asupra cărora m-am oprit, precum și a altor egerii și inspiratoare, din lumea anglo-saxonă cu precădere. Meritul Francinei Prose este de a fi corelat perfect viețile și destinele "muzelor" deducînd de aici, prin numeroase trimiteri la surse și excursuri istorice, spre staturile ceva mai profunde ale procesului de creație. Muza totală iudat este că autoarea americană a Vieții muzelor nu a inclus-o în cartea ei pe Alma Maria Schindler
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
în untură și răcit cu vin de buturugă este aparent un sacrilegiu homeopatic. În realitate, el vindecă radical pesimismul intelectual și dă pacientului încredere că, atunci cînd ne-o fi mai rău și mai rău, așa o să ne fie. Ați dedus, desigur, din acestă introducere, că, deși am adunat cam multe kilograme, adeseori nu pot să-mi controlez pofta de a mînca. Desigur, am felurile mele favorite, pe care îmi place să le și pregătesc. Numai că ele sînt, toate, tangibile
Furtul de prepoziții by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11993_a_13318]
-
cale așa-zicînd tradițională. în prefața celui de-al doilea tom, voluminos și acesta, al Dosarului Bacovia, subintitulat O descriere a operei, e mărturisită o atitudine antipedantă, dar totodată mult deosebită de furoarea căutării ineditului șocant (indus, cînd nu poate fi dedus), îndeajuns de răspîndită, atitudine înrudită oarecum cu cea a unui Lucian Raicu (din Calea de acces și nu numai): Acest volum e un Bacovia en détail. Ideea care m-a preocupat a fost să aduc mereu nuanțe la nuanțe.(...) Pieptănînd
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
ci doar unul de inhibiție, de timorare, un cifru psihologic. Modalitatea bardului de-a defini condiția poetului, constată mai departe exegetul, e una apofatică, din care mai curînd ar reieși ce nu este poetul decît ce este: "Nu e Ťpoetť, deducem, insul care, din vanitate sau din complezență, își alterează natura, superficial și limbut, cel care se cantonează într-un sentiment egoist ŤPoeți cu putredul amorť) ori se lamentează excesiv, profesional (ŤȘi plîngă poeții poema lor vanăť). Bacovia nu agrează retorica
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
etichetarea tipului de conținut. Cuvintele care apar în mesajele de blogging și rețele de socializare precum Facebook, Twitter, Google+ sau Instagram pot fi etichetate prin inserarea semnului # în fața lor, fie că apar într-o propoziție sau sunt anexate acesteia.” Se deduce de aici că lipsa hashtagului eliberează interpretările lirice de formule, ca fiind adresate tabloului sinoptic al poiesisului autorului. De altfel, literatura anilor noștri se află într-o schimbare continuă de decoruri și conținut, stilurile vechi reluându-se inovator, iar stilurile
PREFAŢĂ- TUDOR A. URSENTE, FĂRĂ HASHTAG de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382679_a_384008]
-
o viziune critică ilustrată: "În plan creator orice antologie este o operă de ficțiune. Ea decupează dintr-un conglomerat (poezia unei perioade) fragmente disparate pe care le amalgamează după principii ce țin de o retorică personală și de o viziune dedusă din materialul parcurs". Aidoma oricărei scrieri critice, antologia în cauză include jocul selectiv, pariul preferințelor. Ea se întemeiază pe vocația de-a priza poezia dintr-un anume unghi, ca și pe o concepție estetică ce examinează, triază și-și îngăduie
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
ca într-un catalog sui-generis mișcările capricioase ale clipelor și tribulațiile dezordonate ale ființei copleșite de rutină, de plictiselile zilnice, de teama că nu se va întîmpla nimic. Pînă aici nimic ieșit din comun; din cele spuse s-ar putea deduce că avem de-a face cu un text hibrid, ceva între eseu, jurnal și autobiografie, ceea ce - dacă ținem seama de faptul că autorul introduce în carte anecdote și episoade autobiografice - s-ar justifica pînă la un anumit punct. Însă, în ciuda
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
mileniu. Cărtărescu și Nedelciu au luptat în felul lor tocmai pentru această descentralizare a literaturii. Dacă ierarhiile verticale nu mai pot fi resuscitate, lui Sorin Alexandrescu îi rămîn analogiile din paradigma istorică. Din acest enunț cu multe nuanțe ironice putem deduce că invocarea modelelor nu vine dintr-un tip de retorică desuet, ci dintr-un spirit vesel-trist foarte mobil, care jonglează cu posibilitățile, cu virtualitățile. Chiar dacă vorbește despre lucruri foarte serioase, peste tot plutește aerul "frivol" al speculației intelectuale, uneori utilă
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
noi!") și continuând cu modalitățile concrete de acțiune (demonstrația din fața Parlamentului în paralel cu asaltul asupra Radioului). Iar dacă în Ungaria nu se știe nici până azi cu probe dinspre care tabără s-au auzit primele focuri de armă (autorul deduce plauzibil că inițiativa a aparținut poliției politice), la noi problema neelucidată este cea a identității "teroriștilor". Tibor Méray explică interesant fraternizarea spontană a armatei cu revoluționarii prin caracterul urban al luptelor (și prin originea preponderent țărănească și muncitorească a soldaților
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
fel ofensivă împotriva liceelor de muzică. Potrivit unor ziariști, care își iau probabil informațiile după ureche sau consultînd o singură sursă, aceste licee ar fi devenit niște fabrici de lăutari, locuri adică unde nu se mai face carte. S-ar deduce de aici că în vreme ce alte licee inundă țara cu bacalaureați străluciți, cele de muzică își îndeasă absolvenții pe sub ușa culturii generale, iar pe deasupra le livrează certificate de liber profesioniști. Această placă despre liceele de muzică o știu dinainte de '90. Era
Cultura și munca micilor "lăutari" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16122_a_17447]
-
când indignarea atinge paroxismul - în sarcasm: " Mi se demonstrează că sunt fundamentalistă pentru că mă încăpățânez să susțin că 1 +1 = 2; mi se spune că am rămas încremenită în proiect, pentru că - oroare! - mai cred și azi ceea ce credeam ieri; se deduce că nu sunt de folos nimănui, pentru că nu mă las folosită de nimeni; că sabotez economia de piață din moment ce nu sunt de vânzare; că împiedic reforma pentru că refuz să mă reformez. Oricât de distrată sau inconștientă aș fi, nu pot
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]
-
Simona Tache Aud tot mai mulți bărbați hulind fotbalul românesc. Tot mai multe răbufniri de nemulțumire, tot mai mulți nervi, tot mai multă dezamăgire. Deduc că niciodată n-a cunoscut sportul-rege un declin mai mare în spațiul carpato-danubiano-pontic. Că niciodată nu s-a jucat mai prost și niciodată fanii n-au fost mai frustrați. Acum ar fi, după părerea mea, momentul unei mișcări spectaculoase de
Fotbalul nu e mort, fotbalul se transformă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19862_a_21187]
-
de avans nu are dreptul de a utiliza avansul în alt scop decât cel pentru care a fost destinat, potrivit contractului încheiat. Art. 6. - (1) La efectuarea plăților pentru lucrările executate, serviciile prestate și bunurile livrate, avansurile acordate vor fi deduse din sumele datorate. Nu se admit plăți efective decât după deducerea integrală a avansului.
Agenda2003-16-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/280919_a_282248]
-
zecea sesiune - măsura 1. 1 Pentru măsura 1. 1 „Îmbunătățirea prelucrării și marketingului produselor agricole și piscicole“ - din cadrul Programului SAPARD - a început cea de-a zecea sesiune de cereri de proiecte, suma totală disponibilă pentru această sesiune, din care se deduce suma contractată pentru proiectele primite în sesiunile din lunile septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie - 2002, respectiv, ianuarie, februarie, martie și aprilie - 2003, este de 36 793 616,91 euro. Pot solicita finanțări societățile comerciale cu capital 100% privat și cooperativele de
Agenda2003-20-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/281010_a_282339]
-
care îl iubesc cel mai mult. Îmi place cum a scris Alexandru-Oto această istorie a familiei, care a fost trimisă la un alt nepot (un costean de excepție) din Anglia, de unde a ajuns la mine. Din această istorie, se poate deduce ușor de ce noi, costenii, iubim așa de mult pământul strămoșesc. Mă gândesc: Anumite instituții românești nu au funcționat bine, au avut «derapări». Cum nu au funcționat cum trebuie înainte de perioada «președintelui suspendat» oare vor funcționa mai bine de acum înainte
În România, Germania şi la Olimpiadă. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
august 2002) și nu ne putem substitui nici Ministerului Finanțelor Publice, nici Ministerului Justiției. Salicău Ioan, Bocșa. Din câte ne putem da seama, angajatorul nu a procedat corect față de angajați. Nu cunoaștem prevederile contractului colectiv de muncă (din scrisoarea dumneavoastră deducem că, dat fiind numărul mare de salariați, angajatorul era obligat să încheie un astfel de contract). Dacă acest contract nu există, situația trebuie adusă la cunoștința Direcției Generale de Muncă și Solidaritate Socială a județului Caraș-Severin (sau direct Ministerului Muncii
Agenda2003-3-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280596_a_281925]
-
decembrie 2002 de indexări acordate în procente diferențiate față de persoanele pensionate în celelalte perioade. Art. 2 din H.G.R. nr. 1315/27 decembrie 2001 a prevăzut corectarea punctajului mediu anual stabilit, împărțindu-se pensia aflată în plată (din care s-a dedus contribuția pentru asigurările sociale de sănătate) la valoarea punctului de pensie valabilă la 31 decembrie 2001 (1,8 milioane de lei). Corectarea punctajului mediu anual nu s-a soldat cu modificarea drepturilor de pensie. După cum ne-a explicat dl ec
Agenda2003-6-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/280659_a_281988]
-
punctajul mediu anual al pensionarilor din sistemul public de pensii cărora drepturile la pensie li s-au deschis înainte de 1 aprilie 2001 s-a corectat prin împărțirea cuantumului pensiei aflate în plată la 31 decembrie 2002 (din care s-a dedus contribuția de asigurări sociale de sănătate) la valoarea punctului de pensie valabilă în decembrie 2002 (2 252 729 de lei) - cu precizarea că și de data asta pensiile au rămas nemodificate față de luna precedentă. I. B. Zile grele pentru comercianți
Agenda2003-6-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/280659_a_281988]
-
C.P. 184 Novac Gligor, Lugoj. Din moment ce s-a simțit nevoia unei legi separate, deducem că persoanele respective nu au fost asimilate altei categorii de cetățeni pentru care s-au emis legi speciale. Anul trecut am scris de mai multe ori despre aplicarea prevederilor Legii nr. 309/2002, răspunzând la întrebările dumneavoastră. Principala problemă este
Agenda2003-6-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280672_a_282001]
-
2002 și au fost publicate în „Monitorul Oficial al României” nr. 27/20 ianuarie 2003, ne-a precizat dl inf. Iulius Jichici, directorul general al D.G.F.P. Timiș. Persoanele juridice care sunt obligate să plătească impozit pe profit au dreptul să deducă din veniturile realizate pierderile datorate perisabilității unor mărfuri, însă numai în limitele legale. Pierderile sau scăderile cantitative care depășesc aceste norme nu mai sunt deductibile. Trebuie însă reținut și faptul că nu constituie perisabilități pierderile incluse în normele de consum
Agenda2003-6-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/280667_a_281996]
-
2008). În situația în care au acumulat stagiul complet de cotizare (31 de ani și 10 luni), ei au dreptul la pensie anticipată parțială cu începere din octombrie 2003. Perioada de încadrare în grupa a II-a nu poate fi dedusă din perioada de anticipare. Ramcke Dorina. Informații despre o nouă emisiune de certificate de trezorerie destinate persoanelor fizice au fost publicate în pagina 12 din nr. 3/18 ianuarie 2003 - adică tocmai înainte de a ne contacta dvs. Sabău Eva, Lugoj
Agenda2003-8-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280724_a_282053]
-
radio și TV au început să transmită știrile legate de Mesaj - și nimic altceva. Fiecare pământean era convins că fusese martorul ocular al celui mai mare eveniment al omenirii de la Hristos încoace. Nimeni nu s-a așteptat, chiar dacă se putea deduce, că Mesajul a putut fi auzit la fel de toată ome nirea; din cea mai mică insulă din Pacific până la Polul Nord, iar de acolo până la Polul Sud. Oriunde, pe planetă, s-a auzit același Mesaj. Chiar și cutremurele care au precedat Mesajul
Mesajul care a schimbat omenirea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_366]
-
plus, vorbește de o „împărăție a cerurilor”, fără a se contura o situație reală și cu pericol concret. Prin ce amenința poziția împăratului Tiberius în Iudeea și siguranța Romei, pretențiile mesianice ale lui Iisus? În orice caz, prin natura infracțiunii deduse judecății și implicațiile politice ale cazului, procesul nu era o cauză ale cărei semnificații să se rezume la Ierusalim și Iudeea ci, mai mult ca sigur, trebuia cel puțin raportat, dacă nu și explicat, iar sentința justificată la Roma, la
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
cu simțurile în perpetua, exasperant-dulce, masochista alertă; nu doar în anii vaporoasei, seninei adolescente sau în următorii, ai exacerbatei senzualități (de unde ocurentele sîngeriului), ci și ai senectuții tulburate de zvîcniri erotice (Muzică de dincolo); deși, cu totul altceva, s-ar deduce din unele aserțiuni (v. Între mine și soare ș.a.) sau din crudă luciditate cu care este înregistrată degradarea fizică și singurătatea: Farsă, Văduva, Bîntuind, Solzii care ma acoperă, A proper way to vanish etc.; cruzime contrabalansata doar de imaginea percutanta
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
niciunul dintre colegii mei de liceu — marea majoritate cu talente artistice remarcabile — nu au ajuns să profeseze în zona pentru care păreau predestinați. Cei mai mulți — nu neapărat cei mai buni — au făcut solide cariere în domenii bine plătite. De unde se poate deduce că în zona artistică ajung doar cei care nu arată vreo aplecare pentru „descurcăreala” în hățișurile vieții de zi cu zi. Dacă mă gândesc bine, aș fi putut deveni un contabil destul de perspicace, un inginer cu inițiativă ori chiar un
Ce meserie n-ați putea practica? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2629_a_3954]