738 matches
-
ale silogismului alcătuiesc depozitul de adevăruri ale gândirii, inducția este aceea care furnizează aceste adevăruri. Deducția conservă și explicitează cunoștințele, iar inducția alimentează gândirea cu cunoștințe. Premisa majoră a unui silogism este o concluzie inductivă, iar premisele inducției sunt concluzii deductive” 45. Între inducție și deducție există deci o unitate dialectica, ele sunt, pe de o parte, contradictorii și inseparabile, pe de altă parte sunt într-un proces continuu de întrepătrundere în cursul căruia inducția este primordială iar deducția este secundă
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
orelor astrale" ale economiei, se simte lipsa unei gîndiri strategice, în special la nivelul guvernelor, aceste "ficțiuni prin care fiecare gîndește că poate trăi pe cheltuielile celorlalți" (Fr. Bastiat). Gîndirea strategică nu poate să se dezvolte în cadrul strîns al logicii deductive (Morin), ansambliste (Castoriadis), pe care epistemologia occidentală a transformat-o într-un instrument absolut de cunoaștere. Ingineria socială și artefactul politic nu sunt cele mai recomandabile instrumente de politică economică. Managementul economic trebuie să integreze noi mijloace: spiritul, contextul, timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
sociologice etc., pentru a vedea dacă normele modelului structural construit corespund cu realitatea. În lucrările sale Teoria clasei neproductive și Teoria întreprinderii, Th. Veblen a construit un model structural de bază al canoanelor instituționalismului. Astfel de modele însă, spre deosebire de cele deductive neoclasice, te ajută să înțelegi dar nu și să generezi predicții. Cele logice neoclasice utilizează prețuri și cantități pentru a studia cererea și oferta și a face astfel predicții privind comportamentele consumatorului și producătorului. Ele utilizează mult matematica și statistica
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
elemente de studiu. Legată de caracterul experimental al fizicii este și învățarea prin analogie și modelare, în care accesul la fenomen și la proces este mediat spre a fi astfel mai facil. Ca știință exactă, fizica recurge permanent la raționamentul deductiv și la cel inductiv, elevii trebuind să-și perfecționeze și învățarea prin deducție, ca și cea prin sinteză inductivă. Sistematizarea și structurarea logică a elementelor de conținut determină și învățarea ierarhică a cunoștințelor de fizică, în care elevul urmează să
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
pedagogică, în măsura în care se dispune de materialele necesare și se evită analogiile negative. II.3.5. Învățarea prin deducție Deducția este forma principală de raționament, în care gândirea operează exclusiv în planul conceptelor, iar concluzia decurge ca necesitate din premize. Raționamentul deductiv stă la baza construcției tuturor demersurilor științifice, iar materiile școlare, mai ales cele corespunzătoare științelor exacte, folosesc mult acest raționament. Ca formă fundamentală de raționament, deducția servește în școală, mai întâi la matematică, începând cu clasele primare. Învățarea prin deducție
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
și fenomenelor; noțiunile fizice care descriu aceste obiecte și fenomene, prelucrarea mintală a informațiilor furnizate de lumea exterioară, se obține în planul conceptelor. Procesul de gândire permite ca, pornind de la anumite premize, să se obțină în mod univoc, prin raționament deductiv, concluziile ce se impun cu necesitate. Ca bază a raționamentului științific, inclusiv de fizică, alături de alte forme de învățare se folosește și cea prin deducție, deoarece legile, relațiile cantitative, dependențele funcționale dintre parametrii fizici, se obțin în general prin raționament
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
concluziile ce se impun cu necesitate. Ca bază a raționamentului științific, inclusiv de fizică, alături de alte forme de învățare se folosește și cea prin deducție, deoarece legile, relațiile cantitative, dependențele funcționale dintre parametrii fizici, se obțin în general prin raționament deductiv. Alături de ceilalți profesori din școală, cel de fizică trebuie să urmărească permanent ca elevii să asimileze corect această formă logică de învățare, ce facilitează însușirea materialului, dovedit fiind că memorarea unei informații cu sens, înțelese de elev, este mai stabilă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
formă logică de învățare, ce facilitează însușirea materialului, dovedit fiind că memorarea unei informații cu sens, înțelese de elev, este mai stabilă în timp, având o reactualizare promptă. Pe măsură ce elevii își însușesc conținutul fizicii, ei folosesc tot mai mult raționamentul deductiv și constată că teoriile fizice au la bază fie un model simplificat, fie o serie de aproximări ale fenomenelor studiate, toate acestea obținute prin prelucrarea adecvată a materialului experimental. Apoi prin raționament, inclusiv cel deductiv, se obțin relațiile cantitative și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
folosesc tot mai mult raționamentul deductiv și constată că teoriile fizice au la bază fie un model simplificat, fie o serie de aproximări ale fenomenelor studiate, toate acestea obținute prin prelucrarea adecvată a materialului experimental. Apoi prin raționament, inclusiv cel deductiv, se obțin relațiile cantitative și legitățile clasei de fenomene studiate; concluziile teoretice sunt validate sau infirmate prin confruntarea lor cu datele experimentale, teoria și practica fiind puternic corelate, la toate nivelele de cunoaștere. II.3.6. Învățarea prin sinteză inductivă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de la particular spre general și consideră că o proprietate dovedită pe câteva exemplare ale unei mulțimi de obiecte, poate fi, în anumite condiții, atribuită și celorlalte elemente ale mulțimii date. Acest tip de raționament, deși mai puțin riguros decât cel deductiv, este mult folosit în științele experimentale, inclusiv la fizică; aceasta deoarece experimentatorul este constrâns să ia în studiu un număr redus de încercări și prelucrări cerute de investigarea respectivă. Raționamentul inductiv este mai puțin riguros și eficient decât cel deductiv
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
deductiv, este mult folosit în științele experimentale, inclusiv la fizică; aceasta deoarece experimentatorul este constrâns să ia în studiu un număr redus de încercări și prelucrări cerute de investigarea respectivă. Raționamentul inductiv este mai puțin riguros și eficient decât cel deductiv întrucât trecerea de la particular la general comportă riscul erorii, această generalizare fiind acceptată în lipsă de ceva mai bun. În învățarea școlară a fizicii, raționamentul inductiv este asociat metodelor intuitive de învățare și cunoaștere, prin care elevii observă fenomenul prezentat
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de Moravia sau de Parise, pentru a avea măcar oarece ezitări cu privire la propriul dispreț aprioric; b) (prin urmare) „sectarismul”, „snobismul”, „goana nebună după succes” pe care Casalegno ni le atribuie nouă, intelectualilor, sunt, din punct de vedere tehnic, pure raționamente deductive. Este ușor să discreditezi in limine și să distrugi pe cineva prin raționamente deductive (cu atât mai mult cu cât auditoriul înclină preponderent să fie de acord întotdeauna în ceea ce-i privește pe așa-zișii intelectuali). Lui Casalegno aș putea
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
aprioric; b) (prin urmare) „sectarismul”, „snobismul”, „goana nebună după succes” pe care Casalegno ni le atribuie nouă, intelectualilor, sunt, din punct de vedere tehnic, pure raționamente deductive. Este ușor să discreditezi in limine și să distrugi pe cineva prin raționamente deductive (cu atât mai mult cu cât auditoriul înclină preponderent să fie de acord întotdeauna în ceea ce-i privește pe așa-zișii intelectuali). Lui Casalegno aș putea, de exemplu, să-i aplic foarte ușor „tehnica raționamentelor deductive”. Aș putea foarte logic
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pe cineva prin raționamente deductive (cu atât mai mult cu cât auditoriul înclină preponderent să fie de acord întotdeauna în ceea ce-i privește pe așa-zișii intelectuali). Lui Casalegno aș putea, de exemplu, să-i aplic foarte ușor „tehnica raționamentelor deductive”. Aș putea foarte logic să încep prin a mă întreba: ce caută Casalegno în redacția La Stampa, al cărei director este o persoană respectabilă în adevăratul sens al cuvântului și la care colaborează atâția prieteni de-ai mei, printre care
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pronunțat mereu atât de favorabil cu privire la operele mele, singurul lucru care contează pentru a stabili motivele reale ce îl determină pe un autor să intervină și în afara domeniului său specific? La aceste întrebări aș putea să răspund cu un raționament deductiv: Casalegno se află acolo, la ziarul La Stampa, ca să-i garanteze deschiderea către dreapta în ochii celei mai rele burghezii piemonteze și, practic, ca să-i „păzească” nu pe finanțatori, ci pe „angajații finanțatorilor”. Cu siguranță că acest raționament deductiv este
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
raționament deductiv: Casalegno se află acolo, la ziarul La Stampa, ca să-i garanteze deschiderea către dreapta în ochii celei mai rele burghezii piemonteze și, practic, ca să-i „păzească” nu pe finanțatori, ci pe „angajații finanțatorilor”. Cu siguranță că acest raționament deductiv este nedrept, la fel ca toate raționamentele deductive. Dar totuși nu complet ilogic, după cum nu este ilogic ca într-un intelectual să existe o anumită doză de snobism și de dragoste pentru succes; subproduse ale ambiției, care însă nu au
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
La Stampa, ca să-i garanteze deschiderea către dreapta în ochii celei mai rele burghezii piemonteze și, practic, ca să-i „păzească” nu pe finanțatori, ci pe „angajații finanțatorilor”. Cu siguranță că acest raționament deductiv este nedrept, la fel ca toate raționamentele deductive. Dar totuși nu complet ilogic, după cum nu este ilogic ca într-un intelectual să existe o anumită doză de snobism și de dragoste pentru succes; subproduse ale ambiției, care însă nu au nici o putere de a modifica ceea ce spune el
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
știința istoriei sau cu istoria ca obiect de învățământ. Învățarea prin descoperire constă în reconstituirea și explicarea faptelor, fenomenelor, proceselor istorice ale unei secvențe din lecție sau chiar a unei lecții întregi, prin antrenarea elevilor înșiși în raționamente inductive sau deductive. Sporirea eficienței învățării prin descoperire în istorie se va realiza dacă profesorul va respecta, în utilizarea ei, unele condiții : Descoperirea să aibă ca punct de plecare o problemă, o întrebare; să se desfășoare conform unui plan (dat la început de
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
întrebări, bucuria descoperirii lucrurilor noi. Învățarea prin descoperire poate fi folosită în predarea istoriei, indiferent de clasă, ponderea ei crescând pe măsura dezvoltării capacităților intelectuale și îmbogățirii informațiilor elevilor. De asemenea și tipurile ei evoluează de la descoperirea inductivă, la cea deductivă, apoi cea prin analogie (transductivă). Învățarea prin descoperire inductivă se întemeiază pe raționamentul inductiv și constă în analiza unor documente care relatează fapte, evenimente istorice, procese istorice particulare, în vederea comparării, clasificării și extragerii generalului, a esențialului cunoscut de elevi. Acest
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
să atenționeze elevul asupra următoarelor aspecte : data documentului, emitentul, care este fondul din care face parte, unde este păstrat, care este problema fundamentală la care se referă, daca este contemporan cu evenimentul la care se referă sau este ulterior. Descoperirea deductivă se bazează pe raționamentul deductiv, în care de la adevăruri generale, gândirea se mișcă spre adevăruri mai puțin generale sau particulare. În procesul de învățare, elevul pornește de la cazuri generale, definiții, reguli, principii pentru a ajunge la judecăți particulare. în felul
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
aspecte : data documentului, emitentul, care este fondul din care face parte, unde este păstrat, care este problema fundamentală la care se referă, daca este contemporan cu evenimentul la care se referă sau este ulterior. Descoperirea deductivă se bazează pe raționamentul deductiv, în care de la adevăruri generale, gândirea se mișcă spre adevăruri mai puțin generale sau particulare. În procesul de învățare, elevul pornește de la cazuri generale, definiții, reguli, principii pentru a ajunge la judecăți particulare. în felul acesta elevul se obișnuiește să
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
genul: “asta nu e logic” ,”cine știe răspunsul corect?”, “poți s-o dovedești?” ; -accentul pus în școala pe reproducere, neapreciarea suficientă a originalității; O ultima categorie de factori se referă la sistemul de învățământ:-supraîncărcarea școlară; manuale dense și organizate deductiv, prezentând extract de stiință cât mai concisa și sistematizata, dar în nemișcare, dându-i elevului impresia că omul a descoperit toate deodată. Astfel, enigmele pe care inteligență omului nu le-a dezlegat nu își au locul în manuale (Stoica, 1983Ă
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
pe baza însușirii logice a cuvintelor, capacitatea de a opera cu cuvintele (de a efectua operații logice de analiză, comparații, sinteze, abstractizări, generalizări și concretizări), de a explica și demonstra logic, pe bază de argumente, de a efectua raționamente inductive, deductive și prin analogie, de a stabili relații între cauze și efecte), de a folosi cuvintele corect în situații diferite; nivelul structurilor psihomotrice; trăsăturile de personalitate: motivațiile, atitudinile, convingerile, perseverența, tenacitatea, hotărârea, voința de a se corecta, nivelul aspirațiilor, eventualele elemente
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
dispersiei" formelor imaginarului (Foucault 45); soluția metodologică ni se impune în detrimentul afirmării unei "arhitecturi de concepte suficient de generale și de abstracte pentru a putea să dea seamă de toate celelalte și să le introducă pe toate în același sistem deductiv" (45). Dacă este să recurgem la un limbaj explicativ de tip metaforic, adaptat demonstrației, am putea spune că unele aluviuni conceptuale se adună pe parcursul diverselor curente de gândire sau în funcție de evoluția realității concrete, dând naștere la un moment dat deltelor
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ale creatorilor; • absența conectorilor, a elementelor de legătură, a predicativității semantice din cadrul imaginiii - ca elemente sintactice are consecințe asupra logicii intrinseci a construcției imaginii. Argumentarea logică în imaginea publicitară este una de ansamblu și se realizează sub forma unor secvențe deductive. Suscită "rețele inferențiale aleatorii pe baza continuumului și a simultaneității formelor ei [...], solicită componenta "explicativă" a argumentării bazate pe DOCERE (a instrui) al tradiției retorice [...] pe MOVERE (a emoționa) și pe PLACERE (a plăcea) ale retoricii". (J-M. Adam, M.
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]