672 matches
-
de "agendă homosexuală" (în engl. "gay agenda") drept insultător. Într-o conferință de presă din 22 decembrie 2010, raportorul american Barney Frank a afirmat despre această așa-zisă "agendă homosexuală": Organizația cunoscută sub numele de Alianța Gay și Lesbiană contra Defăimării, (engl. Gay & Lesbian Alliance Against Defamation, prescurtat GLAAD) este o organizație neguvernamentală, înființată de militanții LGBT, destinată să monitorizeze luările de poziție contra homosexualității și homosexualilor în mass-media. Misiunea sa principală a fost să fie un fel de portavoce a
Agenda homosexuală () [Corola-website/Science/332460_a_333789]
-
mai puternică entitate a Hollywood-ului", iar ziarul Los Angeles Times a descris GLAAD drept cea mai de succes organizație care militează în mass-media în favoarea comunității LGBT. În primii cinci ani de activitate, GLAAD, denumită inițial "Liga Gay și Lesbiană contra Defăimării"(Gay and Lesbian Anti-Defamation League), a înființat filiale în mai multe orașe, cele mai importante însă rămânând cele din Los Angeles și New York, și ulterior, San Francisco. Organizația militează pentru o imagine pozitivă a comunității homosexuale în mass-media, contra celor
Agenda homosexuală () [Corola-website/Science/332460_a_333789]
-
sub numele de "Vita Basilii", o biografie a împăratului Vasile I Macedoneanul (867-886) scrisă de nepotul său, împăratul Constantin al VII-lea, probabil în jurul anului 950. Lucrarea este esențialmente un panegyric care laudă pe Vasile și domnia sa în paralel cu defăimarea predecesorului său, Mihail al III-lea. Lucrarea a treia a manuscrisului reprezintă o istorie a anilor 886-948, într-o formă și conținut foarte apropiate de istoria lui Simeon Metaphrastes, iar secțiunea finală continuă până la anul 961. Este probabil ca ea
Continuatorul lui Teofan Mărturisitorul () [Corola-website/Science/324689_a_326018]
-
aflată sub controlul comuniștilor, asociație din care a fost înlăturat pentru că conducea așa-numita opoziție internă. Între 1953 și 1955, a fost redactor-șef al săptămânalului catolic WTK - "Wrocławski Tygodnik Katolicki". În perioada stalinistă din Polonia, a fost implicat în defăimarea Episcopului de Kielce Czesław Kaczmarek, acuzat pe nedrept de comuniști că este spion american și al Vaticanului. A fost unul din membrii fondatori ai Clubului Intelectualității Catolice, înființat în 1957. În 1958, Mazowiecki a înființat revista lunară "Więź", devenindu-i
Tadeusz Mazowiecki () [Corola-website/Science/323435_a_324764]
-
a avut o fiică, pe Jill, ci un fiu, pe el. McCall s-a răzbunat pe Kay după ani în care a plănuit acest pas. După ce Kay a pierdut orice speranță că va mai controla vreodată Chancellor Industries, fie prin defăimarea lui Tucker (realizată de Jill) sau preluarea agresivă a lui Victor, McCall îi returnează 50% din acțiuni, iar mai apoi încă 1%, pentru a-i reda mamei lui controlul gigantului industrial. VIctor Newman Sr. și John „Jack” Abbott Jr. au
Tânăr și neliniștit () [Corola-website/Science/309499_a_310828]
-
și Țara Românească. În ciuda afluxului de greci, sosiți în principate ca o nouă birocrație favorizată de conducătorii locali, conducerea tradițională (Divanul) a rămas mai departe controlată de câteva familii boierești, care se opuneau încercărilor de reformă, menținându-și privilegiile prin defăimarea competitorilor lor atât la Istanbul cât și la Sankt Petersburg. În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, creșterea statutului strategic a regiunii s-a observat și prin deschiderea a tot mai multe consulate reprezentînd puterile europene direct interesate în
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
epic cu săbii, sandale și sex. Am găsit săbii și sandale, unele opinii neașteptate despre sex și mult mai mult." Filmul are un rating de 52% "Rotten" pe Rotten Tomatoes bazat pe 87 comentarii. "Observatorio Antidifamación religiosa" (Observatorul religios împotriva defăimării), un grup catolic spaniol, a susținut că filmul "promovează ura împotriva creștinilor și consolidează clișee false despre Biserica Romano-Catolică." Michael Ordona de la "Los Angeles Times" recunoaște că filmul a fost criticat pentru "disprețul perceput împotriva creștinilor", dar că "lipsa de
Agora (film) () [Corola-website/Science/331638_a_332967]
-
Clinica privată „Vasile Palade” din Bacău pentru o banală intervenție chirurgicală. Pe 22 aprilie 2008, chiar directorul clinicii, medicul chirurg Vasile Palade i-a făcut intervenția chirurgicală, după o anestezie generală. Se pare că pe fondul unui organism slăbit (din cauza defăimării în presă, slăbise aproximativ 20 de kilograme) și din cauza nerespectării unor condiții medicale, poetul n-a rezistat acestei intervenții. Pe 23 aprilie era transferat la Spitalul de Urgență Bacău, unde în timp de cca 24 de ore nu i se
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
ofer momeala stilului vulgar, plebeian... degeaba le vorbești, suflețelule, despre Micul sau Marele Vehicul, ei oricum nu pot înțelege, degeaba le vorbești despre Biblie... Pentru voi scriu, îngere, pentru voi și numai pentru voi! Maestre Cezar Ivănescu, să înțeleg că, defăimarea, care ți-a făcut-o presa din România începând cu 29 ianuarie 2008, a fost un „atac simultan din toate părțile”? Am fost supus timp de o săptămână unei încercări de linșaj mediatic. Un mesaj de Dincolo? Le mulțumesc Domnului
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
prevederile neconstituționale ale Legii Cultelor. Organizează concertul de protest din Piața Constituției din 28 octombrie 2006 împotriva cenzurii generate de Art. 13 (2) din legea cultelor (care stipulează că "În România sunt interzise orice forme acte, mijloace sau acțiuni de defăimare sau învrăjbire religioasă, precum și ofensa publică adusă simbolurilor religioase"), concert la care participă peste 7000 de spectatori și care a fost susținut de: Luna Amară, Sarmalele Reci, Raza, Buricul pământului, Altar, Vama, Florin Chilian, Țapinarii, Implant pentru refuz. Realizează ample
Remus Cernea () [Corola-website/Science/312044_a_313373]
-
an în închisoare federală și patru ani de eliberare sub supraveghere. Pe 28 noiembrie 2012, un tribunal egiptean l-a condamnat(în absență) la moarte, pe el împreună cu alți creștini copți, printre care și predicatorul anti-Islam Terry Jones, acuzația fiind "defăimarea islamului". Sentința este puțin probabil să fie vreodată aplicată pentru că "inculpații" locuiesc în afara Egiptului. Un ministru pakistanez a oferit în secret o recompensă de 100.000 de dolari pentru moartea lui Nakoula. În august 2013, Nakoula a fost eliberat din
Nakoula Basseley Nakoula () [Corola-website/Science/331129_a_332458]
-
poezia preislamică. Ordinea temelor era prefixată, deși numai introducerea ("nasīb") era obligatorie, fiind alegerea poetului dacă restul temelor avea să fie introduse sau nu. El se putea concentra numai pe o laudă a tribului sau eventual, putea introduce și o defăimare a adversarilor etc. Teme majore folosite în poezia arabă preislamică sunt: Dintre toate "qașīdele" ajunse la noi, primul loc îl ocupă cele șapte "muʼallaqăte" (poeme suspendate - înșirate - ar. المعلقات), considerate până în ziua de azi capodopere poetice. Tradiția spune că în
Poezia arabă preislamică () [Corola-website/Science/331830_a_333159]
-
internațional al acestui tur de forță, procesul a devenit inevitabil. Începând din acest moment critic, afacerea a urmat două căi paralele. Pe de o parte, statul a utilizat aparatul său pentru a impune limitarea procesului la un simplu caz de defăimare, cu scopul de a-l separa de cazurile Dreyfus și Esterházy, deja judecate. Pe de altă parte, conflictele de opinie au tins să pună presiune pe judecători și pe guvern, în scopul unora de a obține rejudecarea și al altora
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
burgheze rivale”. Generalul , ministrul de război, a depus plângere împotriva lui Zola și împotriva lui Alexandre Perrenx, redactorul-șef al ziarului "L'Aurore", care s-au prezentat în fața curții cu jurați a judecătoriei Senei între 7 și 23 februarie 1898. Defăimarea unei autorități publice era pe atunci de competența acestei instanțe, în vreme ce injuriile publice proferate de presa naționalistă și antisemită nu a adus decât puține procese și aproape nicio condamnare. Ministrul a reținut doar trei pasaje din articol, adică optsprezece linii
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
În mod cert, Curtea primise instrucțiuni ca substanța erorii judiciare să nu fie evocată. Președintele Delegorgue a dat ca pretext prelungirea duratei audierilor, și a jonglat fără încetare cu legea pentru a face ca procesul să se concentreze doar pe defăimarea de care era acuzat Zola. A rămas celebră fraza sa, „această întrebare nu va fi pusă”, repetată de zeci de ori înainte ca avocații lui Zola să pună vreo întrebare ce avea potențialul de a ataca fondul problemei. Zola a
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
în această afacere judiciară. Plângerea a venit de această dată din partea curții marțiale, și nu din partea ministrului. Procurorul general Manau era favorabil revizuirii procesului Dreyfus și se opunea ferm antisemiților. Judecătorii curții marțiale, atacați de Zola, au depus plângere pentru defăimare. Cazul a fost trimis spre judecare curții de Seine-et-Oise de la Versailles în care publicul era considerat a fi mai favorabil Armatei, mai naționalist. La 23 mai 1898, încă de la prima audiere, Labori a cerut casarea cauzei pe motivul schimbării jurisdicției
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
membru al Senatului Alianței Civice și al Senatului ASPRO. În anul 2010, în urma apariției volumului său biografic " Viața unui om singur", critic la adresa unor intelectuali activi în viața publică, lui i s-a înscenat o acuzație de colaborare cu Securitatea. Defăimarea cărturarului a determinat semnarea unui protest colectiv care califica „transformarea acestui demn om de cultură, liberal și anticomunist într-un slujitor al regimului” drept „un act monstruos și inacceptabil”. A avut un frate, Dan. Până în 1989 Adrian Marino nu a
Adrian Marino () [Corola-website/Science/298891_a_300220]
-
tolerante. Cea mai extinsă și importantă formă de manifestare poetică a acelor vremuri era satira. În general publicarea satirelor era anonimă. Era foarte periculos pentru un scriitor să fie asociat cu scrierea unei satire. Pe de o parte exista legea defăimării aplicată foarte des și era foarte dificil pentru un scriitor de satire să scape de o condamnare dacă se dovedea că a scris un text ce critică un nobil. Pe de altă parte, persoanele înstărite răspundeau adesea la satirele scrise
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
pentru a-și însuși zestrea ei. Problema a ajuns la tribunal, Beaumarchais luând partea doamnei Korman, domnul Korman fiind asistat de un avocat celebru, Nicolas Bergasse. Pe 2 aprilie 1790, domnii Korman și Bergasse au fost găsiți vinovați de calomnie (defăimare), însă reputația lui Beaumarchais a fost afectată. Între timp, a izbucnit Revoluția franceză. Beaumarchais nu mai era idolul care fusese cu câțiva ani în urmă. El a avut succes financiar, în mare parte din aprovizionarea Parisului cu apă potabilă, și
Pierre Beaumarchais () [Corola-website/Science/314924_a_316253]
-
mici. Exegeții, deși au opinii diferite în abordarea păcatelor mari, iau că referință hadit-ul ”Evitați cele șapte lucrurile nocive: aducerea de asociați lui Allah, magia , uciderea unui suflet nevinovat, cheltuirea averilor orfanilor, aplicarea dobânzilor, fugă de pe câmpul de luptă și defăimarea femeilor caste și credincioase.” la care se adaugă, în funcție de școală juridică islamică de care aparțin, alte păcate. Păcatele mici sunt și ele enumerate fără o pedeapsă anume dar pot duce la comiterea de păcate mari. Versetele: „De vă veți feri
Credință și acțiune în Islam () [Corola-website/Science/335481_a_336810]
-
UȘA Today" al celor mai bine vândute 150 de cărți pe saptamana doar o lună mai tarziu, unde va rămâne 205 săptămâni de săptămâni. După publicarea ediției în japoneză, Arthur Golden a fost dat în judecată pentru încălcarea contractului și defăimare de către Mineko Iwasaki, gheișa pensionata pe care o intervievase pentru carte. Reclamanta a susținut că Golden a fost de acord să-i protejeze anonimatul în schimbul detaliilor despre viața ei, în conformitate cu un cod al tăcerii nescris între o gheișa și clienții
Memoriile unei gheișe () [Corola-website/Science/325856_a_327185]
-
acuzat de pedofilie de tabloidul britanic "The Sunday Mirror". Poliția din Sri Lanka a demonstrat că acuzația era nefondată. Conform celor de la "The Daily Telegraph" (Londra), "Mirror" și-a cerut ulterior scuze, iar Clarke nu i-a dat în judecată pentru defăimare. După încheierea acestei afaceri, Clarke a fost ridicat la rangul de cavaler. Deși nici el, nici locuința sa nu au fost afectați de tsunamiul provocat de Cutremurul din Oceanul Indian din 2004, "Școala de scufundări Arthur C. Clarke" din Hikkaduwa a
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
ca și în întreaga lume. Zola se expune personal urmăririlor judiciare, cu scopul de a relansa dezbaterea și de a aduce afacerea în fața unei instanțe de judecată civile. Reacția guvernului nu se lasă așteptată și Émile Zola este acuzat pentru defăimare. În procesul intentat lui Zola nu sunt reținute decât trei paragrafe, adică optsprezece rânduri din câteva sute. Procesul se desfășoară într-o atmosferă foarte violentă. Fernand Labori, avocatul lui Zola, citează în jur de două sute de martori. Demersul devine locul
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
rol, problematică pe care o confirmă discursul lui Herseni atunci când pune în joc termeni precum: autoritate socială și prestigiu. El observă la nivelul acestei dimensiuni a distanței sociale faptul că mecanismul de funcționare socială se face prin concurență socială, prin defăimare, prin subordonare socială .
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
Articolul incriminat din "Post" sugera că antrenorii de fotbal Paul „Bear” Bryant și Wally Butts s-au înțeles să trucheze un meci între University of Alabama și University of Georgia. Ambii antrenori au dat în judecată Curtis Publishing Co. pentru defăimare, fiecare cerând inițial daune de 10 milioane de dolari. Bryant a acceptat să primească 300.000 de dolari, în timp ce cazul lui Butts a ajuns la Curtea Supremă, care a considerat că daunele pentru calomnie pot fi recuperate (în acest caz
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]