303 matches
-
P2 este foarte mare deoarece, potrivit convenției, beneficiarul suportă un risc mai mic, cel mult egal cu β, de a accepta asemenea loturi. Fracțiunea defectivă P1 pentru care probabilitatea de acceptare este foarte mare, cel puțin 1-α, se numește fracțiune defectivă acceptată sau nivel de calitate acceptabil (AQL), deoarece loturile în acest caz se consideră corespunzătoare calitativ. Fracțiunea defectivă P2 pentru care probabilitatea de acceptare este foarte mică, cel mult β, se numește fracțiune efectivă tolerată (LQ), deoarece loturile în acest
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
de a accepta asemenea loturi. Fracțiunea defectivă P1 pentru care probabilitatea de acceptare este foarte mare, cel puțin 1-α, se numește fracțiune defectivă acceptată sau nivel de calitate acceptabil (AQL), deoarece loturile în acest caz se consideră corespunzătoare calitativ. Fracțiunea defectivă P2 pentru care probabilitatea de acceptare este foarte mică, cel mult β, se numește fracțiune efectivă tolerată (LQ), deoarece loturile în acest caz se consideră necorespunzătoare calitativ. Fracțiunea defectivă P0 corespunzătoare probabilității de acceptare 0.5 se numește fracțiune defectivă
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
AQL), deoarece loturile în acest caz se consideră corespunzătoare calitativ. Fracțiunea defectivă P2 pentru care probabilitatea de acceptare este foarte mică, cel mult β, se numește fracțiune efectivă tolerată (LQ), deoarece loturile în acest caz se consideră necorespunzătoare calitativ. Fracțiunea defectivă P0 corespunzătoare probabilității de acceptare 0.5 se numește fracțiune defectivă probabilă. Mărimile P1, P2 , α și β în care se materializează cerințele care se pun controlului prin eșantionare se stabilesc de către furnizor și beneficiar de comun acord, ținând seama
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
defectivă P2 pentru care probabilitatea de acceptare este foarte mică, cel mult β, se numește fracțiune efectivă tolerată (LQ), deoarece loturile în acest caz se consideră necorespunzătoare calitativ. Fracțiunea defectivă P0 corespunzătoare probabilității de acceptare 0.5 se numește fracțiune defectivă probabilă. Mărimile P1, P2 , α și β în care se materializează cerințele care se pun controlului prin eșantionare se stabilesc de către furnizor și beneficiar de comun acord, ținând seama de considerente de ordin economic și de siguranța cu care se
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
normală, cu media m și abaterea medie pătratică σ) și fiind fixate limita de toleranță superioară TS și limita de toleranță inferioară TI, se poate determina probabilitatea ca aceste limite să nu fie depășite, probabilitate care coincide practic cu fracțiunea defectivă P. Unei fracțiuni defective P îi corespund un factor σ mTIzPI −= (pentru cazul când caracteristica este limitată inferior) și un factor σ mTSzPS −= (pentru cazul când caracteristica este limitată superior). Considerăm cazul când caracteristica trebuie să fie cuprinsă între ambele
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
și abaterea medie pătratică σ) și fiind fixate limita de toleranță superioară TS și limita de toleranță inferioară TI, se poate determina probabilitatea ca aceste limite să nu fie depășite, probabilitate care coincide practic cu fracțiunea defectivă P. Unei fracțiuni defective P îi corespund un factor σ mTIzPI −= (pentru cazul când caracteristica este limitată inferior) și un factor σ mTSzPS −= (pentru cazul când caracteristica este limitată superior). Considerăm cazul când caracteristica trebuie să fie cuprinsă între ambele limite TI și TS
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
mTSzPS −= (pentru cazul când caracteristica este limitată superior). Considerăm cazul când caracteristica trebuie să fie cuprinsă între ambele limite TI și TS. Dacă media m a caracteristicii X se găsește la distanța σPz de TI și de TS, atunci fracțiunea defectivă probabilă se calculează cu formula. Rezultă că, în cazul controlului prin măsurare, fracțiunea defectivă P a lotului, care este necunoscută, determină univoc valoarea factorului . De aceea verificarea ipotezei H1: P≤P Pz 1 cu alternativa H2: P≥P2 devine echivalentă
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
fie cuprinsă între ambele limite TI și TS. Dacă media m a caracteristicii X se găsește la distanța σPz de TI și de TS, atunci fracțiunea defectivă probabilă se calculează cu formula. Rezultă că, în cazul controlului prin măsurare, fracțiunea defectivă P a lotului, care este necunoscută, determină univoc valoarea factorului . De aceea verificarea ipotezei H1: P≤P Pz 1 cu alternativa H2: P≥P2 devine echivalentă cu: H1: 1PP zz ≥ față de alternativa H2: . 2PP zz ≤ Plan de control simplu în
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
și σ nu se cunosc, ei înlocuindu-se cu estimațiile x și s, calculate din datele experimentale cu formulele. Aceste estimații pot fi considerate, la rândul lor, drept variabile aleatoare normale. Deoarece micșorării mărimii îi corespunde o creștere a fracțiunii defective p (ceea ce înseamnă că abaterea lui de la este riscantă numai înspre valori mai mici) este suficient să se stabilească pentru h numai o limită inferioară k. Dacă valoarea lui h calculată pe baza datelor de observație este mai mare sau
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
o decizie eronată. Riscul furnizorului constă în probabilitatea de a i se respinge, în urma verificării prin eșantionare, un lot care la o verificare riguroasă de 100% ar dovedi că este corespunzător prevederilor contractuale. Ori de câte ori va exista în lot o fracțiune defectiva acceptabilă conform prevederilor contractuale, sau chiar mai mică, furnizorul va dori să suporte un risc foarte mic de respingere. Riscul beneficiarului reprezintă probabilitatea de a accepta în urmă verificării prin eșantionare un lot care, la o verificare riguroasă 100% s-
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
risc foarte mic de respingere. Riscul beneficiarului reprezintă probabilitatea de a accepta în urmă verificării prin eșantionare un lot care, la o verificare riguroasă 100% s-ar dovedi necorespunzător calitativ față de prevederile contractuale. Ori de câte ori va exista în lot o fracțiune defectiva cu o valoare tolerată egală sau mai mare decât prevederile contractuale, beneficiarul va dori să suporte un risc foarte mic de acceptare a loturilor. Trebuie făcută distincția dintre defec și defectiv. Defectul este abaterea unei caracteristici sau parametru în afara intervalului
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
prevederile contractuale. Ori de câte ori va exista în lot o fracțiune defectiva cu o valoare tolerată egală sau mai mare decât prevederile contractuale, beneficiarul va dori să suporte un risc foarte mic de acceptare a loturilor. Trebuie făcută distincția dintre defec și defectiv. Defectul este abaterea unei caracteristici sau parametru în afara intervalului de valori stabilit prin documentație. Defectiv este exemplarul de produs defect sau cu defecte. Fracțiunea defectiva p se poate exprima că probabilitate a raportului dintre numărul de defective din lot D
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
sau mai mare decât prevederile contractuale, beneficiarul va dori să suporte un risc foarte mic de acceptare a loturilor. Trebuie făcută distincția dintre defec și defectiv. Defectul este abaterea unei caracteristici sau parametru în afara intervalului de valori stabilit prin documentație. Defectiv este exemplarul de produs defect sau cu defecte. Fracțiunea defectiva p se poate exprima că probabilitate a raportului dintre numărul de defective din lot D și mărimea N a lotului adică p * D / N. Pentru a înțelege mai bine tipurile
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
suporte un risc foarte mic de acceptare a loturilor. Trebuie făcută distincția dintre defec și defectiv. Defectul este abaterea unei caracteristici sau parametru în afara intervalului de valori stabilit prin documentație. Defectiv este exemplarul de produs defect sau cu defecte. Fracțiunea defectiva p se poate exprima că probabilitate a raportului dintre numărul de defective din lot D și mărimea N a lotului adică p * D / N. Pentru a înțelege mai bine tipurile de riscuri prezentate mai sus, se va analiza o situatie
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
dintre defec și defectiv. Defectul este abaterea unei caracteristici sau parametru în afara intervalului de valori stabilit prin documentație. Defectiv este exemplarul de produs defect sau cu defecte. Fracțiunea defectiva p se poate exprima că probabilitate a raportului dintre numărul de defective din lot D și mărimea N a lotului adică p * D / N. Pentru a înțelege mai bine tipurile de riscuri prezentate mai sus, se va analiza o situatie concretă. Astfel, daca dintr-un lot de 100 de produse, se prelevează
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
p * D / N. Pentru a înțelege mai bine tipurile de riscuri prezentate mai sus, se va analiza o situatie concretă. Astfel, daca dintr-un lot de 100 de produse, se prelevează 10 unități și lotul are în compunere 10 produse defective, calculul probabilităților arată că în 35% din cazuri nu se depistează nici un defectiv. Dacă în loc de 10 produse, se prelevează 30, procentul de produse în care nu se gaseste nici un defectiv se reduce la 4%. Din acest exemplu rezultă că la
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
sus, se va analiza o situatie concretă. Astfel, daca dintr-un lot de 100 de produse, se prelevează 10 unități și lotul are în compunere 10 produse defective, calculul probabilităților arată că în 35% din cazuri nu se depistează nici un defectiv. Dacă în loc de 10 produse, se prelevează 30, procentul de produse în care nu se gaseste nici un defectiv se reduce la 4%. Din acest exemplu rezultă că la un același număr de produse defective din lot, cu cat crește mărimea eșantionului
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
prelevează 10 unități și lotul are în compunere 10 produse defective, calculul probabilităților arată că în 35% din cazuri nu se depistează nici un defectiv. Dacă în loc de 10 produse, se prelevează 30, procentul de produse în care nu se gaseste nici un defectiv se reduce la 4%. Din acest exemplu rezultă că la un același număr de produse defective din lot, cu cat crește mărimea eșantionului prelevat, cu atat scade riscul beneficiarului de a accepta un produs necorespunzător, respectiv crește protecția furnizorului împotriva
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
35% din cazuri nu se depistează nici un defectiv. Dacă în loc de 10 produse, se prelevează 30, procentul de produse în care nu se gaseste nici un defectiv se reduce la 4%. Din acest exemplu rezultă că la un același număr de produse defective din lot, cu cat crește mărimea eșantionului prelevat, cu atat scade riscul beneficiarului de a accepta un produs necorespunzător, respectiv crește protecția furnizorului împotriva respingerii unui lot corespunzător. Statistică matematică și calcul probabilităților permit evaluarea riscurilor (al furnizorului și al
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
tehnologic nu asigură valorile AQL , conform cerințelor de calitate, dar se încadrează în limita maximă precizată, o singură operație de triere este suficientă pentru a realiza nivelul de calitate acceptabil. Criterii de alegere a metodelor de control în timpul fabricației. Fracțiunea defectiva se poate determina prin analiza de capabilitate a fabricației, respectiv prin fișele de control statistic, folosind funcția de repartiție normală (Gauss). Mijloacele și aparatură de control adoptate trebuie să corespundă că precizie și productivitate pentru fiecare caz în parte. În
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
calcul, prin însumarea practică a abaterilor: Valoarea ..S se compară cu câmpul de toleranță Ț și se stabilesc cu ajutorul distribuției normale (Gauss), condițiile de centraj al procesului în câmpul de toleranță, respectiv probabilitățile de depășire a câmpului de toleranță (fracțiunea defectiva probabilă) care se confruntă cu valoarea AQL prescrisa. 4. Modernizarea produselor Modernizarea produselor reprezintă o armă redutabila în competiția pentru calitate, fiind una din cele mai eficiente metode de a răspunde operativ la cerințele în evoluție ale pieței. Modernizarea are
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
mici nu au capacitatea de a reprezenta aceste lanțuri (Borer și Wexler 198790, 199291). De altfel, capacitatea de a reprezenta construcțiile pasive ca în limbajul adulților nu se formează până la patru ani. Copiii produc și înțeleg construcția pasivă în mod defectiv în comparație cu adulții, dar o folosesc și o înțeleg. În mod paralel, copiii care folosesc verbe inacuzative 92 probabil că le analizează ca fiind inergative. Testele făcute pe copii vorbitori de limba rusă în privința folosirii genitivului negației (considerat ca fiind un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
predicat de subiect prin relația de predicație nu numai la nivel sintactic, ci și semantic), rezultă că inacuzativele nu pot lua argument extern. Arrivare trebuie să ia argument intern, deci este nevoie de expletivizare. În acest sens, verbele inacuzative sunt defective: argumentul lor e generat intern, deci trebuie să aibă subiect expletiv. IP, ˘[E(arrive−sosi(g))](⊥) = arrive−sosi(g) 3 NP, ⊥ I', ˘[E(arrive−sosi(g))] 3 I, ˘ VP, arrive−sosi(g) 3 V, arrive−sosi NP, g ! ! e arriva
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sunt diferite: în română, auxiliarul de perfect fi are structură argumentală de auxiliar de timp, dar este diferit de copulă. În română, cele două verbe au morfologie diferită: a fi pasiv are paradigmă completă, iar a fi de perfect este defectiv. Avram (2003: 197) arată că verbele copulative sunt verbe care nu atribuie rol tematic extern, ca și verbele auxiliare, din cauza lipsei de conținut. În D-Structură, copula be 'a fi' are un singur argument intern, o propoziție redusă. Be 'a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Proteins), localizate la nivelul membranei interne mitocondriale, realizează o decuplare a sintezei de ATP de procesul de oxidare. Energia rezultată din arderea substratelor se disipează sub formă de căldură. Activitatea proteinelor decuplante este stimulată pe calea receptorului β3 adrenergic. Stimularea defectivă a acestei căii are implicații în apariția obezității. Așa cum reiese din datele prezentate mai sus (sintetizate în fig.1), reglarea aportului și cheltuielilor energetice este realizată de un sistem complex, a cărui înțelegere completă ne-ar permite selecția unor candidați
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]