616 matches
-
a plantațiilor pomiviticole și a arbuștilor fructiferi pentru unitățile agricole de stat; - valoarea de înlocuire a plantațiilor vitipomicole și a arbuștilor fructiferi pentru folosirea temporară a terenurilor aparținînd unităților agricole cooperatiste. 6. Plantațiile vitipomicole în anul I - III nu se defrișează decît în mod excepțional, în situații cu totul deosebite, cînd amplasarea obiectivelor de investiții nu se poate realiza pe alte terenuri. ------------
DECRET nr. 258 din 9 iulie 1982 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142053_a_143382]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 31 ianuarie 2002, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultura va stabili, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, suprafețele maxime care pot fi defrișate pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art 23 alin. (1) lit. b), c) și d) [devenit art. 24 alin. (1) lit. b), c) și d) în republicare]. --------------- Art. I și ÎI din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 98 din 14 octombrie 2003
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147964_a_149293]
-
Articolul 1 Se aprobă Instrucțiunile privind stabilirea suprafețelor maxime care pot fi defrișate pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 23 alin (1) lit. b), c) și d) din Ordonanță Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicata, modificată și completată prin Legea nr. 75/2002 , prevăzute în
ORDIN nr. 303 din 15 iulie 2002 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind stabilirea suprafeţelor maxime care pot fi defrisate pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 75/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143954_a_145283]
-
prevederilor prezentului ordin. Articolul 3 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor, Ilie Sarbu București, 15 iulie 2002. Nr. 303. Anexă 1 INSTRUCȚIUNI privind stabilirea suprafețelor maxime care pot fi defrișate pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. b), c) și d) din Ordonanță Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicata, modificată și completată prin Legea nr. 75/2002 Articolul 1
ORDIN nr. 303 din 15 iulie 2002 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind stabilirea suprafeţelor maxime care pot fi defrisate pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 75/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143954_a_145283]
-
În situația altor obiective decât cele destinate gospodăririi fondului forestier defrișarea este permisă după obținerea certificatului de urbanism care atestă faptul că suprafață ce urmează să fie defrișata se află în perimetrul construibil. ... Articolul 4 Suprafețele maxime care pot fi defrișate în vederea realizării obiectivelor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. b) și c) din Ordonanță Guvernului nr. 96/1998 , republicata, sunt de 5% din suprafața proprietății forestiere respective, dar nu mai mult de 200 mp. Articolul 5 Inspectoratele teritoriale de
ORDIN nr. 303 din 15 iulie 2002 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind stabilirea suprafeţelor maxime care pot fi defrisate pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 75/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143954_a_145283]
-
În situația altor obiective decât cele destinate gospodăririi fondului forestier defrișarea este permisă după obținerea certificatului de urbanism care atestă faptul că suprafață ce urmează să fie defrișata se află în perimetrul construibil. ... Articolul 4 Suprafețele maxime care pot fi defrișate în vederea realizării obiectivelor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. b) și c) din Ordonanță Guvernului nr. 96/1998 , republicata, sunt de 5% din suprafața proprietății forestiere respective, dar nu mai mult de 200 mp. Articolul 5 Inspectoratele teritoriale de
INSTRUCŢIUNI din 15 iulie 2002 privind stabilirea suprafeţelor maxime care pot fi defrisate pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 75/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143955_a_145284]
-
cu plantații de vii, soiuri nobile, si pomi sunt obligați să asigure cultivarea acestora în condiții de protecție a culturilor, solurilor și mediului. Articolul 6 (1) Plantațiile de pomi în masiv, intrate în declin, necorespunzătoare, aparținând gospodăriilor populației, vor fi defrișate numai cu aprobarea primarului, care va lua toate măsurile necesare pentru a nu se diminua patrimoniul pomicol din unitatea teritorial-administrativă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ... (2) Defrișarea plantațiilor de vii, soiuri nobile, în suprafață mai mare de 0,1 ha
ORDIN nr. 185 din 27 aprilie 2002 privind protejarea patrimoniului pomicol şi viticol cu soiuri nobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142826_a_144155]
-
cu plantații de vii, soiuri nobile, si pomi sunt obligați să asigure cultivarea acestora în condiții de protecție a culturilor, solurilor și mediului. Articolul 6 (1) Plantațiile de pomi în masiv, intrate în declin, necorespunzătoare, aparținând gospodăriilor populației, vor fi defrișate numai cu aprobarea primarului, care va lua toate măsurile necesare pentru a nu se diminua patrimoniul pomicol din unitatea teritorial-administrativă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ... (2) Defrișarea plantațiilor de vii, soiuri nobile, în suprafață mai mare de 0,1 ha
ORDIN nr. 142 din 13 mai 2002 privind protejarea patrimoniului pomicol şi viticol cu soiuri nobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142836_a_144165]
-
termen de 60 de zile de la depunerea documentelor necesare autorizării." Articolul 2 Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultura va stabili, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, suprafețele maxime care pot fi defrișate pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. b), c) și d). Articolul 3 Ordonanță Guvernului nr. 96/1998 , aprobată prin Legea nr. 141/1998 , republicata, cu modificările și completările aduse prin prezența lege, va fi republicata în
LEGE nr. 75 din 16 ianuarie 2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139793_a_141122]
-
de vie și material săditor viti-pomicol; îngropat și dezgropat vie. - Încărcat cu greifer sau alte mijloace mecanice, încărcat din mers paralel cu mașina de recoltat, tocat din mers, coarde de vită de vie. - Lucrări de săpat, nivelat, scos cioate și defrișat terenul cu utilaje speciale, lucrări executate cu tractoare pe senile de minimum 90 C.P., lucrări executate în orezarii (exclusiv aratul și recoltatul). - Exploatarea și întreținerea tehnică zilnică a instalațiilor mecanice de furajare, adăpare și evacuarea dejecțiilor pentru îngrijirea scroafelor lactante
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
dublă dependență, în care își au originea funcțiile sintactice specifice de atribut circumstanțial și complement predicativ. Atributul circumstanțial are, concomitent, un regent substantiv (pronume) și un regent verb: „Curta, obosit de orele de plimbare, se așeză într-un luminiș proaspăt defrișat de trunchiuri falnice de brazi.” (P. Sălcudeanu, 131) Nume (Pronume) ¬ Atribut circumstanțial ® Verb (predicat) Curta ¬ obosit ® se așeză Fiind o determinare facultativă, atât a numelui (pronumelui) cât și a verbului, termenul-atribut poate lipsi, fără consecințe asupra autonomiei semantice sau structurale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
b) Canale executate prin excavare numai în aluviuni fără posibilitatea de coborâre a pânzei freatice prin cădere liberă ci numai prin pompaj. 3.2.2. Fazele tehnologice de execuție Înainte de începerea lucrărilor, ampriza canalelor trebuie eliberată de orice sarcină. Se defrișează arborii și arbuștii, se demontează și se mută construcțiile aflate pe amplasament, se mută stâlpii de L.E.A. de înaltă sau joasă tensiune, dacă există pe amplasament. Dacă traseul canalului este traversat de instalații subterane cabluri electrice, cabluri telefonice, conducte de
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
legătură cu afecțiunile psihice? - Să fim serioși. Este o afecțiune organică pulmonară și Băjinaru Marin e singurul bolnav de psitacoză din România. Norocul lui... Vrăjile lui Pazvante din Tecuci Cu "năzbâtia" prin Europa În această perioadă, când unii "băieți deștepți" defrișează păduri și parcuri pentru a-și clădi vile, au dat în clocot patimi târzii pentru apărarea Bordeiului din București. Întâmplător, am descoperit recent într-un târg din sudul Moldovei cea mai frumoasă grădină publică din România: Parcul lui Pazvante din
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
drept bază a dreptului de proprietate, el capătă valoare doar dacă memoria colectivă intervine ca să-i garanteze aplicarea. Cum s-ar ști, de exemplu, că eu am fost primul care a ocupat o anumită bucată de pămînt sau că am defrișat-o, sau că un bun este produsul muncii mele, dacă nu s-ar face referire la o stare veche de lucruri și nu s-ar conveni că situația nu s-a schimbat; și cine ar putea opune faptul pe care
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
el - dar aici nu este vorba despre vârsta efectivă, a omului, ci de vârsta creativă, a scriitorului. Nichita Stănescu a parcurs pe cont propriu etapele poeziei românești postbelice și, mai mult decât atât, a mers mereu în avangardă. A tot defrișat terenuri virgine (malițioșii ar putea adăuga: și terenuri feminine... ), a căutat și a croit drumuri noi, oferind literaturii noastre una dintre șansele ei de maturizare și împlinire estetică. Locul înalt ocupat de poet se datorează, în primul rând, acestor prefigurări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
de teren agricol situată la est de satul Mlenăuți. Denumirea vine de la un locuitor care era poreclit Ciofică. Ciritei - teren agricol cultivat cu cereale, situat la mare distanță, în sud-estul comunei, în hotar cu Havârna. Fostă pădure care a fost defrișată. Au mai rămas câteva tufe de copaci. Ce falnică pădure o fi fost? Cișmea (La Cișmea)loc din centrul satului Hudești (Lupeni) unde există un puternic izvor amenajat cu uluce pentru spălatul lenjeriei din casele țărănești și pentru adăpat animalele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și Berechez de Comănești.... Lișna Nouă-sat înființat în ultimii ani în comuna Hudești fără a fi menționat ca oficial. încet, încet se desființează. Este considerat un cătun al comunei Hudești. Pe acest loc a existat o pădurice care s-a defrișat. Liubănesei-drum care venea de la Cernăuți,pe la Siret, Mihăileni, Ibănești, Alba, Hudești, Vatra, ieșea pe Dealul Conceștilor și mergea în continuare până la Săveni. în prezent este folosit ca drum de hotar între comunele Hudești și Concești. Livadă (în Livadă)-denumire dată
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-locuri unde mai demult se creșteau albinele. La Vatra, locul este situat lângă Iepărie și Dealul țiganului, expus la soare și ferit de vânturi, având o vegetație bogată. La Baranca, locul este între Pâdurea Pușcașu și Cetățuie. Terenul a fost defrișat de pădure și este folosit ca arabil. Prutul-râu ce constituie hotarul natural dintre comuna Hudești și Ucraina. Grecii îl numeau Poras sau Piretus (Herodot), iar romanii l-au numit Hierasus sau Gerasus (Ptolemeu) și Porata (Arvino Marcelini), iar în limba
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
curtea Ion Franc Nu departe de centrul comunei Hudești, pe drumul asfaltat ce duce către satul Alba pe partea stângă se află parcul dendrologic și curtea boierului Ion Franc. Acest parc este situat în apropierea livezii boierești care a fost defrișată de-a lungul timpului. în parc mai pot fi văzute, pe lângă brazii și stejarii seculari, unele specii de molid, de pini, de thuia, de salcâm galben, mesteceni, carpeni și alți arbori și arbuști ornamentali, aduși de departe și plantați aici
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Barbu asupra ritmurilor baladești ale lui Coșbuc, a lui Pillat, Arghezi și Voiculescu asupra lui Dosoftei sau a „friabilității sublime“ din Câinele din Pompei al lui Blaga asupra aceleia din Sonetul psalmic al lui Cipariu etc. O viziune profund borgesiană, defrișând noi căi „retroacțiunii modernului asupra clasicului“, prin care I. Negoițescu se înrudește cu alți adepți ai lui Borges, ca Harold Bloom și David Lodge. Absorbind punctul de vedere călinescian, criticul procedează, de fapt, într un chip aparte, înscriind operele clasice
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
zi când vom vedea cele două tabere imense, Statele Unite ale Americii și Statele Unite ale Europei, așezate una în fața celeilalte, dându-și mâna peste mări, făcând schimb cu produsele lor, punând în relație comerțul lor, industriile lor, artele lor, geniile lor, defrișând globul, colonizând pustiurile, perfecționând creația divină sub ochii Creatorului” (Gaillard, Rowley, 2001, 9). În ce măsură oare perspectivele deschise de Saint-Simon, Mazzini și Victor Hugo au cunoscut o dezvoltare în deceniile care au precedat primul război mondial? Ideea organizării Europei a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
mare cantitate de lemn; în zilele noastre acest mijloc barbar și distructiv a fost strict interzis și nu mai poate fi utilizat decât în părțile de pădure în care urmele unei culturi mai vechi nu au fost încă șterse. Terenul defrișat prin foc este într-atât de dispus a se reîmpăduri, încât câmpurile și pajiștile ce nu au fost cultivate timp de doi ani se acoperă cu tinere mlădițe ce nu întârzie să devină arbori” (Haxthausen, 1847, vol. I, 208). Tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de tip goruneto-făgete, pentru ca pe măsură ce înălțimea lor scade treptat spre sud și sud-est, pădurea de fag-paltin-gorun și însoțitorii obișnuiți să devină tot mai bogată în stejar, carpen, tei, arțar, ulm, gârniță și numeroși arbuști, respectiv tot mai poienită și mai defrișată în favoarea culturilor agricole. Sunt modificări ce reflectă tranziția climatică în această direcție de la un climat mai umed și mai răcoros de tip central-european spre climatul mai cald și mai secetos de tip est-european. Cu alte cuvinte, în Colinele Tutovei surprindem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cu cultură "rubanée", după numele, și în acest caz, al modelelor de pe vasele de lut realizate cu incizii în spirală, volută sau meandră. Această cultură este introdusă de grupuri venite de pe valea Dunării și din Europa Centrală. Bine echipate, ele defrișează pămînturi bune de loess și ridică pe ele case mari rectangulare, putînd să atingă 8 metri pe 40 (document I, p. 22); au fost găsite urmele găurilor pentru stîlpii acestor case în mai multe situri: Cuiry-les-Chaudardes (Aisne) sau Charmoy (Yonne
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
muncească fără profit. Un cîmp care nu te despăgubește niciodată pentru cheltuieli trebuie să fie părăsit cînd la aceasta se mai adaugă sărăcia țăranilor care, încovoindu-se sub greutatea datoriilor, n-au putut nici să-și dreneze, nici să-și defrișeze pămînturile. De aceea, tot ceea ce constituise altădată un sol convenabil a fost acoperit de mlaștini sau năpădit de mărăcini. Mai mult: chiar renumitul canton Arebrignus este invidiat și ridicat în slăvi degeaba, pentru că nu mai vezi aici cultivîndu-se vie decît
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]