611 matches
-
cât și de cea de la Pojorta, unde pornise pictura bisericii. La vremea hotărâtă de Dumnezeu, în mod providențial, în anul 1992 au venit în aceste locuri călugări din Moldova, de la mănăstirile Sihăstria și Sihla, reactivând vatra monahală. Locul a fost defrișat și curățat, s-au montat două troițe, Poiana Mănăstirii redevenind loc de pelerinaj. Cu ajutorul credincioșilor din împrejurimi s-au construit câteva chilii și un paraclis în care ulterior s-a amenajat trapeza. În anul 1994 s-a pus piatra de
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
Vișeu, reprezentând 16,97% din totalul locuitorilor. Țipțerii au fost aduși la Vișeu în primul rând ca muncitori forestieri. De la vârsta adolescenței - 14 ani - băieții își începeau munca în pădure. Pe Valea Vaserului țipțerii plantau molid, aveau grijă de pepiniere, defrișau păduri, trimiteau plute pe apă la vale până la Sighet, Vișeu și Borșa, construiau plute pe apă, construiau drumuri și poduri de lemn. La muncile mai ușoare ajutau și femeile. Cea mai grea și murdară muncă era tăierea pădurii și curățirea
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
fructiferi aflați în perioada de formare a coroanei, de la care nu se obține încă producție de fructe; - plantațiile de pomi fructiferi în declin reprezintă suprafețele plantate cu pomi fructiferi îmbătrânite, cu o producție de fructe scăzută, care urmează a fi defrișate. Exploatații agricole cu personalitate juridică a) Societate/asociație agricolă. Sunt cuprinse unitățile cu personalitate juridică care se află sub administrarea unei societăți sau asociații agricole, constituite conform Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188941_a_190270]
-
asupra mediului. Aceste acte trebuie să menționeze denumirea obiectivului, amplasamentul stabilit pe baza amenajamentului silvic și suprafața, iar în cazul în care realizarea obiectivului implică defrișarea, se vor menționa inclusiv amplasamentul stabilit pe baza amenajamentului silvic și suprafața care se defrișează; 17. copie de pe documentul de plată a taxei de scoatere definitivă sau a garanției pentru ocuparea temporară. În documentul de plată a taxei de scoatere definitivă sau a garanției pentru ocuparea temporară trebuie să fie precizat obiectivul pentru care s-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272184_a_273513]
-
avizului eliberat de Administrația Biosferei "Delta Dunării", în care se va confirma îndeplinirea punctuală a cerințelor prevăzute la alin. (1), cu precizarea suprafeței care face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier național, a amplasamentului amenajistic, precum și a suprafeței care se defrișează și amplasamentului amenajistic al acesteia. ... Articolul 49 (1) La realizarea parcurilor recreative/tematice/ educaționale, scoaterea definitivă sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier național se face pentru suprafața fondului forestier aferentă amenajărilor, constituită ca parc recreativ/tematic/educațional, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272184_a_273513]
-
recreativ/tematic/educațional, în baza unui studiu avizat de Comisia tehnică de avizare în silvicultură, cu individualizarea în coordonate stereo 70 a suprafeței total constituite, a celei propuse a fi scoase definitiv, ocupate temporar și a suprafețelor de pe care se defrișează vegetația forestieră. ... (2) Pentru suprafețele prevăzute la alin. (1), în cazul ocupării temporare fără defrișarea vegetației forestiere, nu se calculează contravaloarea pierderii de creștere pentru exploatarea masei lemnoase, predarea suprafeței făc��ndu-se după delimitare, anularea cioatelor și inventarierea fir cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272184_a_273513]
-
Moldovei. Conform unei legende locale publicate de profesorul Vasile Bizovi, satul a fost fondat acum 900 de ani într-o poiană de către un pădurar ce se ocupa cu creșterea cirezilor de boi. Poiana s-a extins pe măsură ce codrii au fost defrișați și pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun s-a format un sat denumit Marele Boian . În Evul Mediu, drumul comercial care lega orașele Cernăuți și Iași trecea prin sat. Satul este atestat oficial pentru prima dată într-un document din
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
și garduri lătratul este adesea rezervat pentru intrușii nedoriți este zona cea mai intima si ai nevoie de timp pentru a fi pregatita ea se combate prin gazarea stupilor cu acaricide precum salicilatul de metil pădurile de fag au fost defrișate masiv deja în perioada evului mediu aceste ziduri au confirmat decizia de a supraviețui singuri dacă ghidul de angajare nu a fost respectat un angajator se poate confrunta urmăririi penale păianjenii se aseamănă cu furnicile au anumite adaptări pentru a
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
din județul Bihor, Crișana, România. Localitatea Bratca este atestata documentar în anul 1435. La început se numea Brața. Din vechi documente aflăm că pe la anul 1470 iobagii români apartinatori de domeniul Sinteu, aflat sub stăpânirea familiei Bánffi de Losonc, au defrișat câteva hectare de pădure și au înființat un sat nou, Wybrathka. Prin urmare, cu siguranta satul Bratca datează din prima jumătate a sec. XV. Această așezare a fost dintotdeauna un sat românesc. Dintr-un recensământ făcut în anul 1552 rezultă
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 31 ianuarie 2002, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultura va stabili, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, suprafețele maxime care pot fi defrișate pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art 23 alin. (1) lit. b), c) și d) [devenit art. 24 alin. (1) lit. b), c) și d) în republicare]. --------------- Art. I și ÎI din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 98 din 14 octombrie 2003
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168345_a_169674]
-
poate stabili direct sau se calculează că raport între numărul total de pomi fructiferi și suprafață plantației. Plantațiile de pomi fructiferi în declin reprezintă suprafețele plantate cu pomi fructiferi, îmbătrânite, cu o producție de fructe scăzută, care urmează a fi defrișate. Exploatațiile agricole cu personalitate juridică sunt: a) societăți/asociații agricole. Sunt cuprinse unitățile cu personalitate juridică care se află sub administrarea unei societăți sau asociații agricole, constituite conform Legii nr. 36/1991 , cu capital variabil și un număr nelimitat și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176665_a_177994]
-
principalele variabile cercetate sunt: ● suprafață plantata (netă și/sau brută), pe specii și soiuri; ● numărul de pomi fructiferi, pe specii și soiuri; ● vârstă plantațiilor, detaliată pe specii și soiuri; ● densitatea plantației, pe specii și soiuri; ● suprafețele de pe care s-au defrișat pomii fructiferi; ● suprafețele noi plantate cu pomi fructiferi. Suplimentar, pentru satisfacerea cerințelor informaționale naționale se cercetează și producția medie/ha, pe specii și soiuri, suprafața plantațiilor în declin, suprafața plantațiilor abandonate (care nu se mai lucrează, dar există înregistrată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176665_a_177994]
-
de comandantul unității militare care solicită terenul, avizat de comandanții/șefii structurilor ierarhice; ... b) memoriul de cedare-defrișare tip, încheiat cu ocolul silvic și vizat de organele competente, care cuprinde și evaluarea suprafețelor ce se scot din fondul forestier sau se defrișează, conform prevederilor legale; ... c) planul de situație al terenului, întocmit după harta forestieră a zonei geografice respective, aflată la ocolul silvic, avizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară. ... (2) Pentru terenuri agricole aflate în proprietatea statului și în administrarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203077_a_204406]
-
ha și cuprinde teren agricol, pășuni, fânețe și păduri (100 ha). Satul este înconjurat de pădure, în care predomină stejarul și pinul, dar mai sunt și zone cu salcâmi, nuci și peri sălbatici. O parte din pădurea inițială a fost defrișată începând cu secolul al XVII-lea, pentru a se construi actualul sat. În preajma gospodăriilor sunt mulți tei, nuci și cireși. Livezi nu există și nici vii prea mari, însă o mare zonă viticolă se află în apropiere, la Șorogari, sat
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
Principatul Moldovei a început cu cea a satelor de pe valea superioară a Șiretului mai înainte de descălecat, cu un oarecare Pancu, așezat în acele locuri, vatra lui de sat numindu-se, peste ani, Pancăuți (Panca). Ultimul său copil, Luca, și-a defrișat o vatra de sat în apropiere, vatra lui numindu-se Lucavăț. Acest Luca a avut doi feciori, Stan și Șerbco, care au slujit cu credința în oastea lui Alexandru cel Bun, iar voievodul, cinstind aceste „adevărate slugi” (vasali, deci boieri
Familia Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/330904_a_332233]
-
curs nu se află la mai mult de 500 m de sat. Chelința are o situare paralelă cursului Someșului. În vremea deplasărilor populațiilor migratoare, drumurile erau deseori călcate de acestea, atacând și prădând populația băștinașă. Astfel, locuitorii au început să defrișeze pădurile existente pe actualul loc al satului, depărtându-se astfel de zona expusă a Someșului; astfel, se puteau adăposti mai ușor de dușmani, fiind protejați și de inundații. În pădurile din imediata apropiere, au săpat gropi care le serveau drept
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
cu timpul în satele învecinate și în pădurea Chevereșului. Satul a fost practic întemeiat în 1783, când a început colonizarea cu șvabi proveniți din diferite zone ale Germaniei. Pe locul unde s-au așezat exista o pădure care a fost defrișată pentru a face loc caselor coloniștilor. Ei făceau casele din cărămizi de pământ cu paie. Din locul de unde s-a luat pământul se află balta de la Bacova. Satului i-a fost dat numele de "Bachovar", în cinstea comisarului districtual Ioan
Bacova, Timiș () [Corola-website/Science/301336_a_302665]
-
a fost împărțit între ținuturile Iașilor și Romanului. Ținutul avea o suprafață de 975 de km și se întindea pe pantele vestice ale Dealului Mare și pe cele nordice ale dealurilor Tutovei, fiind acoperit cu păduri seculare. Pădurile au fost defrișate în mare parte de-a lungul timpului, rămânând în prezent doar pădurea colinară de la Humosu, unde a fost înființată în 1973 o rezervație naturală cu o suprafață de 73,30 hectare, aflată sub patronajul Academiei Române și pe care există specii
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
extins și peste satele Nossegem, Sterrebeek și Sint-Stevens-Woluwe. Familia de Boisschot a rămas proprietara domeniului până la Revoluția Franceză. A existat inițial o pădure întinsă la vest de Zaventem, numită "Saventerlo", unde veneau să vâneze ducii de Brabant. Zona a fost defrișată în mare parte în secolul al XVII-lea. Deși Zaventem a rămas o localitate predominant agricolă până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, activitățile industriale datează cel puțin din secolul al XIII-lea. În toată această perioadă, numeroase mori de
Zaventem () [Corola-website/Science/317990_a_319319]
-
la Tittmoning. Clădirea mănăstirii a fost transformată în "Castelul Vechi de la Herrenchiemsee". În perioada 1840-1870 a locuit pe insulă contele Paul Maria Vogt von Hunoltstein. El a vândut-o unei companii de exploatare a lemnului din Württemberg, care plănuia să defrișeze întreaga pădure de pe insulă. Regele Ludovic al II-lea al Bavariei a împiedicat acest lucru și a cumpărat insula în 1873 pentru suma de 350.000 de florini, începând din 1878 să construiască aici Castelul Nou de la Herrenchiemsee. La etajul
Mănăstirea Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327648_a_328977]
-
în depozitul Muzeului de istorie al Olteniei, alte mărturii aflate, până în anul 1990, în muzeul local sunt dovezi ale viețuirii oamenilor pe aceste meleaguri din vremuri antice. Silvostepa ce a dominat aceste întinderi în secolul al XVI-lea a fost defrișată și cultivată. Au mai rămas 226 ha de padure în care întâlnim specii de stejar, ulm, frasin, cer, pin, brad, salcâm și altele. Suprafețele de teren arabil s-au extins în fiecare secol ajungând în anul 1910 la 5891 ha
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
dintre cele mai vechi meserii. Părerea că ea și-ar avea originea în Evul Mediu este eronată. Chinezilor le era deja cunoscută arta imprimeriei, chiar dacă numai sub forma primitivă a signetului (sigiliul, peceta) gravat adânc când în Europa se mai defrișau pădurile, iar hidromelul se bea din coarne”. Situate la hotarul dintre artele picturii și genurile decorative cu un foarte accentuat caracter utilitar, imprimeul textil a fost inventat probabil odată cu tiparul. Afirmarea sa deplină și independentă s-a produs în Europa
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
mai mic sat al comunei Creaca, este așezat în partea de vest a acesteia la poalele muntelui Meseș. După Revoluția de la 1848 în aceste locuri au fost strămutate (deportate) 15 familii, din care două erau familii de unguri. Aceștia au defrișat o parte din locul numit Pădurea Durului (Duruljo Erdö) și și-au construit bordeie în care să locuiască. În sat nu mai există unguri, prin căsătorie aceștia s-au contopit cu familiile de români. Până în 1953 Viile Jacului au format
Viile Jacului, Sălaj () [Corola-website/Science/301852_a_303181]
-
existența pădurii "Lunca Vînjului", la o distanță de numai 1500 de metri, dovedește că pe însuși terenul casei de cultură de azi, a existat înainte o pădure. Vechii locuitori ai satului Vînju Mare trăiau prin pădure după dealuri, unde își defrișaseră câte un petic de pământ pe care își cultivau vița de vie și cereale numai cât era necesar pentru satisfacerea nevoilor familiale. Acești locuitori își construiseră bordeie, chiar pe aceste terenuri, așezate la estul actualului oraș. În urma împroprietăririi din 1864
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
în luna Iulie (19-20°C). Vegetația spontană, aparține subetajului gorunului la limita Vestică a regiunii, iar în rest șleaurilor de deal, care includ alături de gorun, stejarul pedunculat, cerul, jugastrul, frasinul, unii arbuști (sânger, păducel) și plante erbacee. Pădurile au fost defrișate pe mari întinderi, de-a lungul timpului, fiind înlocuite de silvostepa secundară.
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]