474 matches
-
atât hereditatea cât și rezistența la mediu. Trecând în revistă starea fiecărui membru al acestei familii numeroase, cu atâtea sinucideri și maladii obscure, dr. C. Vlad constată că "nu întâlnim în familia lui Eminescu nici un singur debil mintal și nici degenerescență fizică", așa încât ereditatea "e o cantitate necunoscută și nu are atâta importanță din punct de vedere psihologic". Factorii externi sunt însă determinanți. În acest sens este analizată relația cu tatăl său, Gheorghe Eminovici, un om "autoritar, brutal, îndărătnic și grandoman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
prin antologii: Baudelaire și Edgar Poe, Verlaine și Rimbaud, Mallarmé și Laforgue, Heredia și Samain, Villiers de l’IsleAdam și Barbey d’Aurevilly, Rollinat, Moréas, Verhaeren, Zola, Maupassant și Flaubert; apoi Max Nordau, cu ale sale mult discutate de noi Degenerescența și Minciunile convenționale, pentru care ne luam unii cu alții de păr, dar pe care nu le mai citește azi ni meni; Jules Lemaître, criticul impresionist, alături de Ferdi nand Brunetișre, criticul raționalist și dogmatic evoluționist; criticul danez Georg Brandes și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
post-IMA provin din studiile clinice adresate populației vârstnice. 19.2.1. Tratamentul antitrombotic Riscul aterotrombotic este mai mare la vârstnici decât la pacienții tineri secundar unor modificări ale hemostazei legate de fiziologia îmbătrânirii, cu hipercoagulabilitate, creșterea reactivității plachetare asociate cu degenerescența pereților vasculari și disfuncția endo - telială (2). Dar tot această categorie de pacienți comportă și un risc hemoragic crescut al terapiei antitrombotice, din cauza acumulării, odată cu înaintarea în vârstă, a mai multor factori de risc legați de farmacocinetica/farmacodinamica agenților administrați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
se pot efectua manevre de elongare a sciaticului, de precizare a localizării durerii în articulația coxo-femurală sau sacro-iliacă. Se va încheia cu cercetarea mersului, în caz de tulburări de echilibru și/sau amețeli, când se suspectează un sindrom neurologic (ex. degenerescența cerebeloasă subacută) cu nistagmus multi- direcțional de origine centrală, ataxie simetrică a membrelor, disartrie) se examinează prin proba Romberg, index-nas. Explorările paraclinice. În ultimele minute ale examenului, se cer de la comisie datele privind explorările paraclinice. Vor fi cerute numai acele
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
dură, stalinistă, dogmatică, a fost pînă la urmă copleșită și Învinsă; deoarece „ei” și corifeii lor politici din țară sau de la Răsărit ar fi vrut - și, poate, au visat! - o literatură a clasei muncitoare, care să reflecte lupta de clasă, degenerescența burgheziei și a țărănimii demne, avute, și „victoria noii societăți”! Or, cum o spuneam și cum se știe, deja la finalul primului meu roman Francisca, care a primit premiul Academiei Române și s-a bucurat de o aproape unanimă critică pozitivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
apoi din tineri În maturi și așa mai departe; iar carnea, arterele și nervii noștri - și psihicul, memoria și imaginația, sensibilitatea și ambițiile noastre! - rezistă acestui Timp care ne este dușman și prieten totodată. Și el ne dăruie bolile și degenerescența, dar și ceea ce numeam „perspectiva dublă”, cea dinafară și cea dinlăuntru, bucuria „Înălțimii” și dreptul, puterea de a „vedea Întregul”, suma atâtor trăiri, atâtor „vieți” trăite Într-una și... sensul! Sensul ei real sau părelnic, cel pe care unele religii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
aci, exces de oboseală, uzură mai repede a ener- giei : omul de astăzi se trăiește în cincizeci de ani cât se trăia omul de pe vremuri într-o sută - viață mai scurtă, dar poate mai plină. Apoi... mașinismul, capitalismul, alcoolismul etc. Degenerescența ! strigă alții. Omenirea slăbește pe zi ce merge. Armonia anatomică și fiziologică a omului se preschimbă mereu : unele organe menite să cheltuiască energie capătă putere covârșitoare asupra altora menite să strângă energia și s-o iconomisească : un caz analog ca
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și reale armonii, efectul este unul de bruiaj, de cacofonie. Printre aceste vulgate științifice putem recunoaște teo- riile malthusiene ale dezvoltării progresive a populației în detrimentul resurselor, școala alienistă a lui Bénédict Augustin Morel, degeneraționismul lui Max Nordau a cărui carte, Degenerescență, era deja tradusă în românește în 1894, autorul fiind destul de popular la noi ca pretutindeni în Europa fin de siècle, dar și școala de criminologie ita- liană cu Lombroso, Sighele și Ferrero, precum și ceva darwinism reluat în discuțiile pe marginea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
un cabinet de curiozități. Dacă citim în paralel fragmentul discuției docte dintre studentul la filozofie și cel la medicină din nuvela O făclie de Paște, sesizăm tonul comun, aerul de familie al discursului. „Apoi ... mașinismul, capita lis- mul, alcoolismul etc. Degenerescența ! strigă alții.” Iată ce spune medicinistul din O făclie de Paște, într-un elocvent rapel epistemic : „Atavismul... Alcoolismul cu urmările-i patologice... Vițiul de concepție... Deformarea... Palu dis- mul... Apoi nevroza ! - Atâtea și atâtea cuceriri ale științei moderne... Dar cazul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cuceriri ale științei moderne... Dar cazul de reversie ! Darwin... Haeckel... Lom- broso..”. Aceeași lapidară listare a noxelor modernității, a acutelor progresului, cuvinte- cheie dintr-o dezbatere de interes larg în epocă. Toate aceste noxe pot fi capitalizate într-una singură : degenerescența. Toate țin de o serie de tensiuni care aduc modificări nu numai în plan social, ci și antropologic. Ele reprezintă acele fenomene care gene- rează deformări, iar expresia radicală, chintesențializată a acestor deformări o constituie „degeneraționismul”. Fenomenul trebuie raportat la
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
privită ca o constantă a unei noi sensibilități la finele secolului, una ce-i drept de conotație patologică. Este vorba aici de extin- derea până la absurd a unei viziuni alieniste, a unei medica- lizări a corpului social pus sub semnul degenerescenței, medicalizare care sfârșește prin a-i declara pe toți subiecții unei societăți drept degenerați. Viziunea deformatoare nu îi aparținea doar lui Caragiale, perspectiva era vehiculată în distopiile de uz științific, medicale, sociologizante ale epocii începând cu Malthus și terminând cu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
vexant pentru amorul propriu, dar trebuie vai! să luăm act de faptul că, între omnivorul prădalnic din savanele anilor 1200 și omul numeric din anul + 2000, aceeași carcasă, același encefal și aceeași dentiție, cablajul neuronal nu s-a schimbat. Nici degenerescență, nici regenerare. Nimic nou în natura lucrurilor, în dendrite și în hormoni. Fiecare val, în Mediterana ca și în alte părți ale lumii, e o surpriză și-i ca marea mereu luată de la început. Arta modestă a refrenului, a șansonetei
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ci și de transportul axonal anterograd și retrograd. Transportul axonal - cu cele două componente, ale sale, rapidă și lentă - este mecanismul ce asigură deplasarea organitelor și a macromoleculelor prin axon. Compresiunea cronică a trunchiului nervos determină prin blocarea transportului axonal degenerescența walleriană a fibrelor în distal. 14.5.2. FIZIOPATOLOGIE Întreruperea continuității fibrei nervoase este urmată de apariția degenerării walleriene ce constă dintr-un ansamblu de modificări fiziopatologice reversibile ce au loc distal de leziune care se caracterizează prin liza axonală
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
a fost înlocuit de sughițul măgăresc, ceremonia comunicării s-a redus la un soi de bășcălie răstită. E ca și cum coardele vocale ale tuturor ar fi devenit niște odgoane monotone, incapabile să reproducă mai mult de două-trei trepte ale sunetului. Această degenerescență e dublată de sentimentul psihotic al unora din compatrioții noștri că sunt singuri în oraș, pe stradă, la restaurant. Că pot, prin urmare, să-și pună la maximum muzica preferată, că pot vocifera fără să ia notă de prezența altora
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
trabecular;solid sau compact - de obicei slab diferențiat (fig. 18 C, D și E) [3,4]. Variantele citologice care pot apărea în CHC sunt: carcinomul cu celule pleomorfe, carcinomul cu celule clare (fig. 18 F), cu celule fuziforme, carcinomul cu degenerescență adipoasă (grasă), cu producție de bilă, cu corpusculi hialini, cu incluzii „în sticlă pisată” (ground glass). Tipurile speciale de CHC sunt: carcinomul fibrolamelar, cu prognostic ceva mai bun, care este specific tinerilor, și care histologic este reprezentat de celule mari
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
seducătoare și toate bucuriile sau nefericirile vin numai din dragoste. Am avut libertatea de a visa, a spera, a înfăptui... Am plătit prețul său, sau am cules roadele acum la bătrânețe care nu este lipsită de prezența bolii și a degenerescenței. Și totuși măsura pentru tinerețe sau bătrânețe este mai puțin principiul fizic, decât cel spiritual. Din fericire bătrânețea este boala bărbaților proști și a femeilor urâte. Pentru oamenii cu minte și femeile frumoase, bătrânețea nu există! Celui cu minte nu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
grăunțe abstracte pentru mințile lipsite de har artistic. În realitate, varianta în care filosofia se îndeletnicește cu dileme logice și cu jocuri de limbă reprezintă stadiul deplorabil al declinului ei. Apetența pentru contradicții și obsesia pentru calambururi e semn de degenerescență cronică, iar filosofii nu nasc aporii decît atunci cînd mintea lor nu mai poate surprinde nici o nuanță insolită. În fine, a treia confuzie privește starea de spirit a filosofiei, care e cu totul alta decît cea cerută de lumea bancurilor
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
și căreia i s-a conferit o autoritate specială, Îl contrazise Nobumori. — La ce folosește acest bun simț? explodă Nobunaga. Din cauză că opt sute de ani am avut bun simț, nimeni n-a putut schimba situația, În pofida lamentărilor populației despre corupția și degenerescența bisericii. Până și Maiestatea Sa, Împăratul Shirakawa, a spus că există trei lucruri asupra cărora nu are nici o putere: zarurile, apele râului Kamo și călugării-războinici de pe Muntele Hiei. Ce rol a jucat acest munte În pacea și ocrotirea țării, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
toxice sau infecțioase etc.); asocierea factorilor constituțional-ereditari cu factorii de mediu social. În aprecierea conduitelor criminale, un rol important revine naturii personalității acestor indivizi. Despre aceasta au fost elaborate mai multe teorii. C. Lombroso pune problema raportului dintre criminalitate și degenerescență, considerând criminalul o formă specială de degenerare patologică de natură psihiatrică, încarnând tipul denumit de el „matoid”. Degeneratul este un individ marcat de numeroase stigmate somatice și psihice, fiind într-o anumită privință o personalitate de un tip predestinat în
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tipul denumit de el „matoid”. Degeneratul este un individ marcat de numeroase stigmate somatice și psihice, fiind într-o anumită privință o personalitate de un tip predestinat în mod fatal pentru crimă. Aceste idei își au originea în teoria despre degenerescența psihică a lui A. Morel și V. Magnan. G. Tarde, Lacassagne și Sengès au informat punctul de vedere al lui C. Lombroso, aducând argumente importante în susținerea teoriei sociogenezei crimei. Un alt punct de vedere consideră că actele criminale se
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cazul căreia gradul de anomalie este cel mai mic; - tipul anormal/dezechilibrat, caracterizat printr-o serie de stigmate, ce reprezintă terenul care-l expune sau îl face vulnerabil la apariția nevrozelor sau psihozelor (A. Morel, V. Magnan); aceasta este teoria degenerescenței, care implică un teren favorabil dezvoltării bolilor psihice; în sensul acesta se disting două grupe de subiecți (E. Régis, Genil-Perrin): subiecții normali; degenerații - superiori, medii și inferiori. Termenul degenerat stigmatizează și retrogradează persoana umană, așa că s-a renunțat la utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
așezat omul ca model și normă a perfecțiunii. Cum spunea Nietzsche în Amurgul zeilor, " Omul în fond se oglindește în lucruri și consideră frumos tot ceea ce îi răsfrînge chipul... Urîtul este înțeles ca un semn sau ca un simptom al degenerescenței... Orice simptom al istovirii, al îngreunării, al îmbătrî-nirii, al oboselii, orice formă a non-libertății, cum ar fi convulsia sau paralizia, dar mai ales mirosul, culoarea, forma disoluției, a putrefacției, toate acestea stîrnesc același tip de reacție: "urît" ca judecată de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
s-a bucurat până în prezent George W. Bush", a adăugat el. În octombrie, Amnesty a făcut același demers către Canada, care l-a primit pe fostul președinte american pentru o conferință. Ottawa a răspuns acuzând Amnesty de "faliment moral", de "degenerescență și politizare".
De ce Amnesty International cere arestarea lui George W. Bush () [Corola-journal/Journalistic/59137_a_60462]
-
ai moralei nu e cu putință, orice încercare de compromis ducînd la succesul Răului). Determinismele tainiene, metoda experimentală a fiziologului Claude Bernard, teoriile privitoare la ereditate propuse de Prosper Lucas conduc la o viziune sumbră, în care instinctualitatea, brutalitatea, maladia, degenerescența joacă rol de soliști. Indiscutabil, Hortensia Papadat-Bengescu i-a citit pe frații Goncourt, pe Zola, Maupassant, Daudet, Octave Mirbeau, Henry Necque, ca și pe precursorul lor, Flaubert, și tot atît de indiscutabil aceștia i-au înrîurit scriitura în cel puțin
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
aduse în discuție cazurile unor Gottfried Benn sau Thomas Mann, opțiunea lor pentru alternativa exilului interior, în condițiile unui regim totalitar aberant, dar mai cu seamă se insistă asupra modului paradoxal în care fascinația estetică a național-socialismului a condus la degenerescență etică. Cea de-a doua - Unificarea: sfîrșitul culturii germane - plasează această problematică în contextul mai larg al tentativelor de unificare a Europei actuale. Prelegerile, din care au fost extrase și fragmentele de mai jos, vor sta se pare la baza
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]