492 matches
-
din S.S.I., care a acționat cu trei echipe (25 agenți) sub conducerea șefului de echipă H. Stejaru. Agenții au circulat „prin spatele publicului” și au fost atenți la orice mișcare suspectă îndreptată asupra obiectivelor apărate. Un alt atentat a fost dejucat de organele contrainformative române la sfârșitul lunii iunie 1944, atunci când o echipă de parașutiști a fost lansată în zona localității Olănești (Vâlcea) în timp ce mareșalul Antonescu se afla acolo. Cei lansați erau legionari trimiși pe front, căzuți prizonieri și recuperați de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
decizia; execuția propriu-zisă (procedeu de lovire); autoevaluarea. Elementele de joc sunt specifice și există la fiecare acțiune de joc în parte, în mod obligatoriu. Dacă în timpul jocului lipsește unul din cele 6 elemente ale unei acțiuni de joc, întreaga acțiune dejoc dispare, se anulează. Structurile jocului, așa cum au fost ele prezentate pe nivele, vin și fac ordine în sistemul jocului de volei, așezând fiecare execuție la locul ei, cu relațiile și conținutul ei. Structurile jocului de volei pot fi modelate matematic
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
volei poate fi modelat matematic. 4.3. Elementele sistemului jocului de volei Dacă jocul unei echipe este analizat ca sistem atunci elementele acestuia sunt: jocul sau partida; setul.; situațiile fundamentale (structura 1 - la serviciu și structura 2 - la preluare); fadele dejoc; situațiile dejoc; acțiunile dejoc și elementele acțiunilor dejoc. Jocul sau partida reprezintă structura generală a jocului unei echipe de volei. De regulă jocul de volei este compus din trei seturi câștigate din cinci jucate. În esență un joc sau o
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
fi modelat matematic. 4.3. Elementele sistemului jocului de volei Dacă jocul unei echipe este analizat ca sistem atunci elementele acestuia sunt: jocul sau partida; setul.; situațiile fundamentale (structura 1 - la serviciu și structura 2 - la preluare); fadele dejoc; situațiile dejoc; acțiunile dejoc și elementele acțiunilor dejoc. Jocul sau partida reprezintă structura generală a jocului unei echipe de volei. De regulă jocul de volei este compus din trei seturi câștigate din cinci jucate. În esență un joc sau o partidă de
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
matematic. 4.3. Elementele sistemului jocului de volei Dacă jocul unei echipe este analizat ca sistem atunci elementele acestuia sunt: jocul sau partida; setul.; situațiile fundamentale (structura 1 - la serviciu și structura 2 - la preluare); fadele dejoc; situațiile dejoc; acțiunile dejoc și elementele acțiunilor dejoc. Jocul sau partida reprezintă structura generală a jocului unei echipe de volei. De regulă jocul de volei este compus din trei seturi câștigate din cinci jucate. În esență un joc sau o partidă de volei cuprinde
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
sistemului jocului de volei Dacă jocul unei echipe este analizat ca sistem atunci elementele acestuia sunt: jocul sau partida; setul.; situațiile fundamentale (structura 1 - la serviciu și structura 2 - la preluare); fadele dejoc; situațiile dejoc; acțiunile dejoc și elementele acțiunilor dejoc. Jocul sau partida reprezintă structura generală a jocului unei echipe de volei. De regulă jocul de volei este compus din trei seturi câștigate din cinci jucate. În esență un joc sau o partidă de volei cuprinde tot ce joacă o
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
Caracteristicile generale ale jocului în atac și apărare; - Conținutul jocului - modelul propriu-zis de joc: - Organizarea generală a jocului - modele de joc la nivelul echipei (partidă, set, situații fundamentale, faze, situații de joc, acțiuni de joc); - Organizarea jocului pe situații fundamentale dejoc - modele de joc la serviciu și la preluarea serviciului; - Organizarea jocului pe faze dejoc - modele de joc pentru F 1,2,3 ... - Organizarea jocului pe situații (structuri) curente dejoc - modele de joc pe poziții de rotație, pe relații dintre jucători
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
Organizarea generală a jocului - modele de joc la nivelul echipei (partidă, set, situații fundamentale, faze, situații de joc, acțiuni de joc); - Organizarea jocului pe situații fundamentale dejoc - modele de joc la serviciu și la preluarea serviciului; - Organizarea jocului pe faze dejoc - modele de joc pentru F 1,2,3 ... - Organizarea jocului pe situații (structuri) curente dejoc - modele de joc pe poziții de rotație, pe relații dintre jucători etc.; - Organizarea jocului pe acțiuni dejoc - modele ale acțiunilor de joc; - Organizarea jocului pe
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
situații de joc, acțiuni de joc); - Organizarea jocului pe situații fundamentale dejoc - modele de joc la serviciu și la preluarea serviciului; - Organizarea jocului pe faze dejoc - modele de joc pentru F 1,2,3 ... - Organizarea jocului pe situații (structuri) curente dejoc - modele de joc pe poziții de rotație, pe relații dintre jucători etc.; - Organizarea jocului pe acțiuni dejoc - modele ale acțiunilor de joc; - Organizarea jocului pe posturi - modele funcționale ale jucătorilor pe posturi. Alcătuirea lotului și selecția jucătorilor constituie o componentă
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
și la preluarea serviciului; - Organizarea jocului pe faze dejoc - modele de joc pentru F 1,2,3 ... - Organizarea jocului pe situații (structuri) curente dejoc - modele de joc pe poziții de rotație, pe relații dintre jucători etc.; - Organizarea jocului pe acțiuni dejoc - modele ale acțiunilor de joc; - Organizarea jocului pe posturi - modele funcționale ale jucătorilor pe posturi. Alcătuirea lotului și selecția jucătorilor constituie o componentă primară necesară în elaborarea oricărui model de joc, estimând că modelul de joc al oricărei echipe depinde
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
sale și exprimat în indicatori numerici, procentuali și de eficiență. În context, modelul de joc al unei echipe de volei va cuprinde, acțiunile tuturorjucătorilor săi, pe baza formației de joc, jocul structurat în fiecare set pe cele două situații fundamentale dejoc; la primirea serviciului (S2) și la execuția serviciului (S1), pe cele șase poziții specifice rotației și modul concret prin care se câștigă punctul sau serviciul și punctul. În esență modelul de joc al unei echipe de volei va cuprinde structurile
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
central al pregătirii, respectiv al modelului de pregătire. În consecință, modelul de joc este componentă a modelului de instruire, alături de celelalte componente. Raportul dintre cele două modele este de intercondiționare (se influențează reciproc). La baza modelului de pregătire stă modelul dejoc. 5.3. Modelele de joc ale jucătorilor pe posturi În determinarea modelului de joc al fiecărei echipe trebuie să se țină seama de posibilitățile jucătorilor, de modul în care aceștia în funcție de postul ocupat în formația de joc își aduc aportul
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
decizia și execuția propriu-zisă sau procedeul de lovire. Pentru însușirea eficientă a acțiunilor de joc este necesar să se parcurgă toate elementele acesteia. Instruirea în jocul de volei poate fi realizată pe etape astfel: 7.3.1. Etapa condițiilor izolate dejoc (etapa execuțiilor analitice a acțiunii de joc); 7.3.2. Etapa condițiilor apropiate dejoc (etapa execuției acțiunii de joc în faze și structuri); 7.3.3. Etapa condițiilor dejoc (etapa execuției acțiunii în jocuri și competiții). 7.3.1. Etapa
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
joc este necesar să se parcurgă toate elementele acesteia. Instruirea în jocul de volei poate fi realizată pe etape astfel: 7.3.1. Etapa condițiilor izolate dejoc (etapa execuțiilor analitice a acțiunii de joc); 7.3.2. Etapa condițiilor apropiate dejoc (etapa execuției acțiunii de joc în faze și structuri); 7.3.3. Etapa condițiilor dejoc (etapa execuției acțiunii în jocuri și competiții). 7.3.1. Etapa condițiilor izolate de joc Reprezintă etapa execuțiilor în condiții analitice a acțiunii de joc
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
fi realizată pe etape astfel: 7.3.1. Etapa condițiilor izolate dejoc (etapa execuțiilor analitice a acțiunii de joc); 7.3.2. Etapa condițiilor apropiate dejoc (etapa execuției acțiunii de joc în faze și structuri); 7.3.3. Etapa condițiilor dejoc (etapa execuției acțiunii în jocuri și competiții). 7.3.1. Etapa condițiilor izolate de joc Reprezintă etapa execuțiilor în condiții analitice a acțiunii de joc. Este specifică atât stadiilor de inițiere-corectare și consolidare fixare cât și celui de perfecționare; urmărind
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
formă de: 2x2, 3x3 pe teren redus, 4x4 pe teren redus sau teren normal și 6x6 pe teren normal. * Scopul principal al acestor exerciții complexe este repetarea multiplă a atacului, precedat de preluare și pasă în condiții cât mai apropiate dejoc. 10. Jocuri: școală, cu temă, de antrenament (pregătire), oficiale. 11. Competiții de pregătire, competiții oficiale. 8.4.5. Metodica instruirii blocajului Este o acțiune de joc specifică apărării care este inclusă în principal în faza 1, în S1 (la serviciu
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
inițiere; - exerciții complexe și structuri de joc; - jocuri școală; - jocuri cu temă; - jocuri de antrenament; - jocuri de verificare. Pentru învățarea, consolidarea și perfecționarea fiecărei acțiuni de joc, exercițiile și mijloacele folosite în instruire vor fi structurate astfel: - exerciții pentru acțiunea dejoc - realizează învățarea acțiunii joc; - exerciții pentru faza dejoc - realizează introducerea acțiunii de joc în faza de joc; - exerciții pentru situația fundamentală de jocrealizează introducerea fazelor de joc în structurile fundamentale de joc; - exerciții pentru seturi - se introduc situațiile fundamentale de
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
școală; - jocuri cu temă; - jocuri de antrenament; - jocuri de verificare. Pentru învățarea, consolidarea și perfecționarea fiecărei acțiuni de joc, exercițiile și mijloacele folosite în instruire vor fi structurate astfel: - exerciții pentru acțiunea dejoc - realizează învățarea acțiunii joc; - exerciții pentru faza dejoc - realizează introducerea acțiunii de joc în faza de joc; - exerciții pentru situația fundamentală de jocrealizează introducerea fazelor de joc în structurile fundamentale de joc; - exerciții pentru seturi - se introduc situațiile fundamentale de joc în seturi; - exerciții pentrujocuri. 9.5. Aspecte
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
nu la Timișoara, ci la Iași, în 14 decembrie 1989. Cel mai important susținător al acestei ipoteze este Cassian Maria Spiridon (1994), cartea sa pledând pentru ideea că Iașul ar fi putut juca rolul Timișoarei, dacă Securitatea nu ar fi dejucat planurile protestatarilor din capitala Moldovei românești. Ipoteza lui Spiridon este de tipul „ce ar fi fost dacă”, autorul însuși numind mișcarea protestatară de la Iași o „revoluție ratată”. Istoria micii mișcări ieșene nu este, firește, lipsită de importanță ca demers teoretic
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fosta Securitate), în decembrie 1989 a avut loc o revoluție care a covârșit complotul extern și conspirația internă (s.m.), spulberându-le în principal în ziua de 22 decembrie (pp. 32-33); revoluția a neutralizat conspirațiile, le-a înfrânt și le-a dejucat. Forța dominantă a acestei revoluții a fost internă, respectiv „muncitorimea română” (autorul insistă pe această formulă, pe care o exaltă), care, ieșind masiv în stradă, a dejucat orice posibil scenariu al complotiștilor, fiindcă (și urmează argumentația bizară) „a dat unei
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
decembrie (pp. 32-33); revoluția a neutralizat conspirațiile, le-a înfrânt și le-a dejucat. Forța dominantă a acestei revoluții a fost internă, respectiv „muncitorimea română” (autorul insistă pe această formulă, pe care o exaltă), care, ieșind masiv în stradă, a dejucat orice posibil scenariu al complotiștilor, fiindcă (și urmează argumentația bizară) „a dat unei lovituri de stat amploarea și dimensiunile unei revoluții autentice” (p. 211). Cu alte cuvinte, revoluția a confiscat complotul (extern, intern) și nu invers! Revoluția este cea care
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
debarcarea de la putere a lui Ceaușescu: facțiunea pro-sovietică (din care făceau parte demnitari comuniști și militari) și facțiunea românească, națională, reprezentată de generalii Milea, Gușe, Vlad. Cei din urmă ar fi inițiat un puci în 1988 care, însă, a fost dejucat de cealaltă facțiune. În timpul evenimentelor din decembrie 1989, filosovieticii au procedat la eliminarea sau compromiterea celor trei capi ai celeilalte facțiuni, pentru a provoca ruptura între Armată și Securitate (pp. 97-99). Raiha creditează ideea că în Scânteia tineretului din 18
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
nivel civil, de Virgil Măgureanu și Ion Iliescu, dar și de Vasile Patilineț (ca ambasador în Turcia). Liderii militari și cei civili ar fi pregătit, astfel, două lovituri de stat, una în 1984, alta în 1987, dar amândouă au fost dejucate. În depoziția sa, fostul comandor Radu Nicolae indică varianta pucistă a triunghiului Iliescu-Militaru-Măgureanu, acuzând în special manipularea pe care aceștia au izbutit-o cu ajutorul televiziunii, unde a avut loc un spectacol de „circ și teatru”, cu „actori”, „regizori”, „scenografi”, „sforari
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fără urmă de îndoială, că indivizii nu puteau fi ofițeri imperiali unguri; în timpul mesei își băgau cuțitul în gură și se scobeau între dinți cu vârful furculiței. Pe unul din ei l-a ucis, pe celălalt l-a rănit; a dejucat planul de arestare al jandarmilor trimiși la el și a fugit în munți desculț. Și-a însușit bocancii unuia dintre urmăritori și, continuând să se ascundă, pricepându-se să facă rost de hrană și adăpost, s-a refugiat mai apoi
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
însemnat o preocupare extrem de importantă pentru opinia publică maghiară și, ca urmare, pentru literatura istorică de specialitate. Căci în perioada aplicării legilor antievreiești, executanții respectivei operațiuni s-au găsit într-o situație care părea fără ieșire: grupul "sâmbătașilor" din Mureș-Turda dejuca totalmente cele prevăzute în legea care supunea biserica principiilor etnice. În timp ce legile antievreiești considerau, fără menajamente, drept evrei, zecile de mii de cetățeni unguri care nu erau "membri cotizanți" ai bisericii mozaice, maghiarii trecuți la credința mozaică, fără să fi
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]