328 matches
-
În aceea că comunitatea [evreiască] prezentează În ziua de Sf. Martin [= 11 noiembrie] Împăratului la Viena patru [gâște], iar Împărătesei, prințului moștenitor și principesei câte două gâște Îndopate, frumos jumulite și legate cu panglici de colorile naționale ungurești, printr-o delegațiune din cei mai notabili membri Împreună cu președintele [comunității evreiești]” <endnote id="(232, p. 194)"/>. Credința magică În polaznic și datina din jurul ei sunt foarte răspândite la popoarele slave din sudul României (bulgari, sârbi) și la cele din nord (cehi, slovaci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
proprietatea mare, trebuie a se adopta următoarea dispozițiune: «În comunele rurale, acela care are singur în proprietatea sa atât pământ cât toți ceilalți locuitori ai comunei împreună, acela este de drept membru al consiliului comunal. El se poate reprezenta prin delegațiune.» Domnilor senatori și domnilor deputați, Noi vă facem aceste propuneri cu deplina încredere că le veți lua în serioasă considerațiune și le veți introduce în instituțiunile și în legile noastre. Dacă însă ele nu s-ar admite, noi, alegătorii, vom
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
corpul electoral pentru Cameră în patru colegii. În Colegiul I votau marii proprietari, în Colegiul al 2-lea micii proprietari și patentarii, în Colegiul al 3-lea profesiile libere și contribuabilii cei mărunți, în Colegiul al 4-lea țăranii prin delegațiune. În realitate lupta nu se dedea dârză decât numai în Colegiul I și în Colegiul al 3-lea. Celelalte două colegii erau compuse din elemente prea slabe pentru ca să poată rezista. Colegiul al 2-lea era un fel de zestre guvernamentală
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
limba franceză. Ciocârlan este mutat la Brăila, iar la București, în capul prefecturii poliției e adus prefectul de Brăila, maiorul Radu Mihai. În ziua de 10 mai studenții universitari au făcut o caldă manifestațiune de simpatie Domnitorului și Doamnei. O delegațiune de studenți s-au urcat în Palat și a oferit un buchet de flori Doamnei. Unul din membrii delegațiunei a rostit o cuvântare căreia i-a răspuns domnitorul. Apoi, în aclamațiuni, studenții în mare număr, urmați de un numeros public
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
maiorul Radu Mihai. În ziua de 10 mai studenții universitari au făcut o caldă manifestațiune de simpatie Domnitorului și Doamnei. O delegațiune de studenți s-au urcat în Palat și a oferit un buchet de flori Doamnei. Unul din membrii delegațiunei a rostit o cuvântare căreia i-a răspuns domnitorul. Apoi, în aclamațiuni, studenții în mare număr, urmați de un numeros public, s-au îndreptat spre locuința lui C.A. Rosetti, în strada Doamnei (astăzi Paris) și l-au aclamat. C.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al României și de Dem. Ghika, ministrul țării la Paris la consfătuirea comună a celor trei delegații -română, iugoslavă și cehoslovacă, desfășurată la sediul delegației iugoslave, unde s-a hotărât să se prezinte Conferinței un singur răspuns la toate memoriile delegațiunii ungare. Redactarea memoriului comun al românilor, cehoslovacilor și iugoslavilor ca răspuns la memoriile delegației ungare s-a făcut de către un membru al delegației cehoslovace, Șt. Osusky, iar 64 42 revizuirea și completarea acestuia au fost meritul lui Alexandru Lapedatu și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
tehnic, corpul medical și veterinar, corpul telegrafo poștal-telefonic, comunități etnice, orășenii; erau, practic, reprezentate În cadrul acestei manifestații toate categoriile profesionale din oraș. Activitățile serbării școlare urmau să aibă loc În jurul orelor două după-amiaza, În sala teatrului, după programul Întocmit de Delegațiunea Școalelor, acțiune la care erau invitați să participe toate autoritățile și cetățenii. Programul debuta cu intonarea Imnului Regal, interpretat de corul gimnaziului și o cuvântare ocazională susținută de către unul dintre profesorii școlii . În continuare, elevii școlilor primare și gimnaziale urmau
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
D-lui Subprefect (adică lui, n.n.) respectiv spre a le Înainta Prefecturei odată cu cele ce se va mai aduna”. Rezoluția polițaiului fusese una aproape tristă, de vreme ce era nevoit să ia și drumul ruralului: „Se va proceda la Îndeplinirea delegațiunei”. Culmea norocului sau poate mai mult datorită elementului - surpriză, Gheorghe Alexandrescu chiar a reușit să captureze câteva trăsuri, Întocmind, gospodărește și un tabel pe care Îl vom reproduce imediat: „Lista cu locuitorii ce au trăsuri bune de requisiționat din comuna
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
al României și de Dem. Ghika, ministrul țării la Paris la consfătuirea comună a celor trei delegații -română, iugoslavă și cehoslovacă, desfășurată la sediul delegației iugoslave, unde s-a hotărât să se prezinte Conferinței un singur răspuns la toate memoriile delegațiunii ungare. Redactarea memoriului comun al românilor, cehoslovacilor și iugoslavilor ca răspuns la memoriile delegației ungare s a făcut de către un membru al delegației cehoslovace, Șt. Osusky, iar 64 42 revizuirea și completarea acestuia au fost meritul lui Alexandru Lapedatu și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
eveniment al zilei era moartea lui Ruset. Astfel numeau oamenii din popor pe Rosetti. La locuința defunctului din Calea Dorobanților a fost un adevărat pelerinaj. Apoi lumea s-a prelungit pe trotuare până la cimitirul Bellu. Ereau mulți țărani, printre cari delegațiuni ale Colegiului al 3-lea de Argeș, pe care Rosetti îl reprezinta în Cameră. Publicul înșiruit pe strade a fost evaluat la 100 000 oameni, iar în cortegiu au fost aproximativ 10 000. Coșciugul a fost dat jos pe umerii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în ziua de 13 septembrie 1848 pe dealul Spirei. Dar să vorbească Beizadeaua: „Câteva săptămâni mai târziu - [în urma revoluției care a răsturnat pe George Bibescu] - comisarul împărătesc Fuat efendi, convocând a doua zi după sosirea sa pe locuitorii Capitalei în delegațiune pe câmpia Cotrocenilor, nici suferințele, nici prescripțiile medicilor nu mă putură ține în casă. Una din acele presimțiri ce ne vin nu știm de unde, dar a căreia existență o mărturisește psichologia, mă înștiință că se va petrece în această adunare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
asistenței. Președintele constată că moțiunea de unire este primită în unanimitate de voturi. În momentul acesta se desvăluesc portretele M. M. L. L. Regelui și Reginei României, în cele mai entuziaste urale ale Congresului și asistenței. Președintele propune alegerea unei delegațiuni de 15 membri ai Congresului, care printr-un mesagiu să prezinte M. S. Regelui moțiunea de unire. Din delegațiune fac parte: dr. Iancu Flondor ca președinte, Î. P.S.S. mitropolitul Vladimir, dr. Ion Nistor, Dionisie Bejan, Eudoxie Hurmuzachi, dr. Octavian Gheorghian
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
M. M. L. L. Regelui și Reginei României, în cele mai entuziaste urale ale Congresului și asistenței. Președintele propune alegerea unei delegațiuni de 15 membri ai Congresului, care printr-un mesagiu să prezinte M. S. Regelui moțiunea de unire. Din delegațiune fac parte: dr. Iancu Flondor ca președinte, Î. P.S.S. mitropolitul Vladimir, dr. Ion Nistor, Dionisie Bejan, Eudoxie Hurmuzachi, dr. Octavian Gheorghian, dr. Radu Sbiera, dr. Vasile Bodnarescu, Gheorghe Șandru, dr. Vasile Marcu, Dimitrie Bucevschi, Gheorghe Voitcu, Vasile Șandru Alboi, Ioan
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Comisiunii de Reparațiuni din 8 aprilie, după cum s-a trecut în procesele-verbale ale Comisiunii 15 și 16, asupra subiectului Tezaurului român, a bijuterilor și a altor valori depuse spre siguranță în Rusia și relativ la memoriul asupra acestui subiect supus de delegațiunea dv. Consiliului de Patru, am onoarea a vă informa că Guvernul Majestății Sale, după ce a examinat actele în posesiunea sa referitoare la aceste depozite, nu poate să descopere că ar fi existând vreo obligativitate de garanție din partea sa pentru siguranța
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
documentele în limba română rămase netraduse. O parte dintre aceste documente se găsesc în prezent la Comisariatul Poporului pentru Afaceri Străine, unde au fost trimise spre traducere [...] 91 1922, aprilie. Memoriu privitor la Tezaurul român depus la Moscova, prezentat de delegațiunea română la Conferința Economică Internațională de la Genova (extras) Depozitarea făcută de România în Rusia — desemnată în mod obișnuit cu numele de „Tezaurul Român de la Moscova” — este compus din: 1)totalitatea valorilor în aur ale Băncii Naționale a României (bancă privată cu privilegiu de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cunoscut o importantă dezvoltare democratică, fundamentată de: introducerea votului universal (1918); -adoptarea Constituției (1923), care cuprindea drepturi și libertăți cetățenești specifice unui stat democrat: o preciza: “Toate puterile statului emană de la națiune, care nu le poate exercita decât numai prin delegațiune și după principiile și regulile așezate de Constituțiunea de față” (art.33); o avea la baza principiul separării puterilor în stat: puterea legislativă; puterea executivă; puterea judecătorească. -Chiar dacă prevederile Constituției erau democratice, funcționarea întregului mecanism a fost dificilă deoarece
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
caz de accidente ( art. 21); -Biserica ortodoxă era declarată biserică dominantă în stat, dar se acorda un statut aparte Bisericii Greco-Catolice; -proclama principiul suveranității poporului (art.33), “puterile statului emană de la națiune care nu le poate exercita decât numai prin delegațiune și după principiile și regulile așezate în constituțiunea de față“. -menținea principiul separării puterilor în stat : Puterea legislativă exercitată de Parlament și Domn: o Parlament instituție bicamerală formată din Senat și Adunare; activitatea îi era reglementată de art.2; art.
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
nu se va putea aceasta din cauze materiale, ca rămășițele mele să fie ridicate mai tîrziu și mormîntate afară din pămîntul românesc. (...) Nu voiesc la înmormîntarea mea să se priimească ca Ministerul Instrucțiunei publice să se reprezinte. Nu voiesc nici o delegațiune oficială, nici delegațiuni de studenți". Cum ne-am putea reprima gîndul unui paralelism cu soarta unui Paul Goma, bruftuit peste ordinar, negat cu obstinație pentru cîteva erori colaterale și inflamări pamfletare? Cum am putea să nu ne amintim marginalizarea altor
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
putea aceasta din cauze materiale, ca rămășițele mele să fie ridicate mai tîrziu și mormîntate afară din pămîntul românesc. (...) Nu voiesc la înmormîntarea mea să se priimească ca Ministerul Instrucțiunei publice să se reprezinte. Nu voiesc nici o delegațiune oficială, nici delegațiuni de studenți". Cum ne-am putea reprima gîndul unui paralelism cu soarta unui Paul Goma, bruftuit peste ordinar, negat cu obstinație pentru cîteva erori colaterale și inflamări pamfletare? Cum am putea să nu ne amintim marginalizarea altor confrați care au
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
Stolojan cere un credit de 300 000 fr. pentru asigurarea liniștei publice. Ministeriul Instrucțiunii aprobă aranjamentul pentru săvârșirea dinlăuntru a bisericii de la Curtea de Argeș prin d. Lecomte de Nouy. D. C. A. Rosetti propune în Camera electivitatea magistraturii și însărcinarea unei delegațiuni a Camerei care, împreună cu una a Senatului, să aibă a formula, întrunite într-un fel de convent național, proiectul privitor la eligibilitate. Membrii acestui prețios convent să fie plătiți cu câte una mie franci de obraz. Propunerea a rămas în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
marea cale de comunicație a Austriei spre Orient. Am pregetat dar de-a da crezământ acestei știri; ne credeam obligați la una ca aceasta față cu declarațiunile pe cari le-au făcut guvernul în cea din urmă, ședință ordinară a delegațiunilor. Ci în zadar am așteptat o dezmințire oficială sau oficioasă măcar. Două zile au trecut fără ca să ne fi liniștit, fără să ni se fi spus: Nu e adevărat; Austria n-a primit propunerea franceză" Acum speranța începe a dispărea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la Maiestatea Sa Regele, pentru a solicita înalta Sa protecțiune în favorul intereselor agricole și economice din Moldova, această audiență li s-a refuzat. D. Mareșal al Curții, luând ordinele M[aiestății ] Sale, a fost însărcinat de a pune în vederea delegațiunii nu o lege, nu un text constituțional, nu un drept care se poate opune unui drept, ci regulele stabilite de ceremonialul și uzurile Curții. Acel prețios ceremonial și acele prețioase uzuri, despre care nu putem tăgădui că ar constitui o piedică
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Coroanei. D. mareșal al Curții a fost dar însărcinat a comunica că prețiosul regulament al ceremonialului, la puțin cunoscuta sa pagina 75, stabilește următoarele reguli: Audiențe in corpore în mod oficial nu se pot acorda de MM. LL. la deputațiuni, delegațiuni, comitete etc. decât când aceste fac parte din corpuri și autorități constituite ale statului și au un mandat regulat, îndeplinit în virtutea unei legi. Cererea și obiectul audienței trebuie încunoștiințat mai întîi în acest caz ministerului respectiv sau autorității superioare de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
când aceste fac parte din corpuri și autorități constituite ale statului și au un mandat regulat, îndeplinit în virtutea unei legi. Cererea și obiectul audienței trebuie încunoștiințat mai întîi în acest caz ministerului respectiv sau autorității superioare de cari resortă acele delegațiuni, deputațiuni etc. În ceea ce privește audiențele particulare, d. mareșal face cunoscut că M[aiestatea ] Sa binevoiește a le acorda individual la oricine se adresează cu cerere. Audiențe particulare! Înțelegem să se ceară acestea din partea provincialului curios de-a conversa lucruri indiferente cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
adresa la autorități prin petițiuni subscrise de una sau mai multe persoane" și, acest drept corespunzând cu o datorie, autoritatea e datoare de-a primi petițiunea, autoritatea înaltă a Coroanei ca și oricare alta. Fiecare are dreptul? Nu, ne 'nșelăm. Delegațiunea izraeliților are acest drept și i se și recunoaște. D-nii Rosenthal, Israel Iancu Schonfeld, Dr. Blumenfeld, Alpern, Șapira, Kohn, Wahrmann, Herșcu Schechter, Strul Avram Ringelescu, acești d-ni pot prezenta regelui petițiuni în numele unei colectivități fără ca regulamentul prețios al ceremonialului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]