1,060 matches
-
inculpat-participant la aceeași infracțiune de încăierare prevăzută de art. 198 alin. (1) din Codul penal, având ca obiect pretenții civile decurgând din leziunile suferite ca urmare a încăierării, problema de drept fiind soluționată conform regulilor stabilite în materia răspunderii civile delictuale. ... 122. Din conținutul art. 1.371 din Codul civil rezultă faptul că exercitarea acțiunii civile de către victimă este permisă chiar și în cazurile în care victima a contribuit la producerea prejudiciului, acționând cu intenție sau din culpă. În consecință, despre
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
victimă este permisă chiar și în cazurile în care victima a contribuit la producerea prejudiciului, acționând cu intenție sau din culpă. În consecință, despre o asemenea situație, fiind reglementată expres, nu se poate susține că ar contraveni reglementărilor specifice răspunderii delictuale. ... 123. Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, prin Decizia nr. 12 din 16 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 4 iulie 2016, că dispozițiile art. 1.371 alin. (1) din Codul civil
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
apreciat că această problemă de drept presupune atât analiza dispozițiilor procesual penale și de drept penal substanțial relevante, cât și a celor de drept civil vizând repararea prejudiciului și a eventualelor cauze de exonerare de la tragerea la răspundere civilă delictuală. ... 130. În analiza conținutului constitutiv al infracțiunii de încăierare prevăzute de art. 198 din Codul penal s-a arătat că obiectul juridic este reprezentat în principal de relațiile referitoare la atributele fundamentale ale persoanei, integritatea corporală, sănătatea sau chiar viața
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
de contribuția fiecărui participant și chiar dacă nu se cunoaște cât reprezintă contribuția unui participant. Aceasta nu înseamnă însă că fiecare dintre participanți nu trebuie să răspundă civil pentru prejudiciul produs prin faptele de violență exercitate, conform regulilor răspunderii civile delictuale. ... 148. S-a opinat că, dacă în cazul unui conflict între două persoane care se lovesc reciproc și se produc vătămări ale integrității corporale ambelor persoane, acestea au dreptul la despăgubiri în calitate de persoane vătămate, nu există niciun motiv
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
în încăierare împotriva voinței sale sau care a încercat să-i despartă pe alții. Codul de procedură penală Art. 19 - Obiectul și exercitarea acțiunii civile (1) Acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale. (2) Acțiunea civilă se exercită de persoana vătămată sau de succesorii acesteia, care se constituie parte civilă împotriva inculpatului și, după caz, a
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
se exercită în numele acesteia de către reprezentantul legal sau, după caz, de către procuror, în condițiile art. 20 alin. (1) și (2), și are ca obiect, în funcție de interesele persoanei pentru care se exercită, tragerea la răspundere civilă delictuală. (4) Acțiunea civilă se soluționează în cadrul procesului penal, dacă prin aceasta nu se depășește durata rezonabilă a procesului. (5) Repararea prejudiciului material și moral se face potrivit dispozițiilor legii civile. Codul civil Art. 1.349 - Răspunderea delictuală (1) Orice persoană
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
la răspundere civilă delictuală. (4) Acțiunea civilă se soluționează în cadrul procesului penal, dacă prin aceasta nu se depășește durata rezonabilă a procesului. (5) Repararea prejudiciului material și moral se face potrivit dispozițiilor legii civile. Codul civil Art. 1.349 - Răspunderea delictuală (1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (…) Art. 1.357 - Condițiile răspunderii (1
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
care o suferit o vătămare (persoană vătămată). De altfel, așa cum a consacrat doctrina anterior menționată, o particularitate a infracțiunii de încăierare este aceea că subiectul pasiv poate fi și subiect activ al acestei infracțiuni. ... 194. În planul răspunderii civile delictuale, conform art. 1.357 alin. (1) și (2) din Codul civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă. Potrivit art. 1.381 alin.
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
cea mai ușoară culpă. Potrivit art. 1.381 alin. (1) și (2) din Codul civil, orice prejudiciu dă dreptul la reparație, care se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat. ... 195. Stabilirea răspunderii civile delictuale presupune îndeplinirea următoarelor condiții: săvârșirea unei fapte ilicite, producerea unui prejudiciu, material sau moral, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția, chiar sub forma celei mai ușoare culpe. ... 196. Potrivit art. 79 din Codul de
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală se numește persoană vătămată. Conform dispozițiilor art. 19 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură penală, acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale, iar această acțiune civilă se exercită de persoana vătămată sau de succesorii acesteia, care se constituie parte civilă împotriva inculpatului și, după caz
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
că fapta victimei, care a contribuit la cauzarea prejudiciului și care a concurat cu cea a autorului faptei ilicite, devine o cauză străină ce afectează în mod direct raportul de cauzalitate și, indirect, prin aceasta, celelalte condiții ale răspunderii civile delictuale reținute în sarcina autorului faptei ilicite. ... 204. Instanța supremă a statuat că art. 1.371 alin. (1) din Codul civil trebuie avut în vedere prin corelare cu art. 16 din Codul civil, care se referă la „vinovăție“, și trebuie interpretat în
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
în cazul în care victima prejudiciului a contribuit și ea cu vinovăție la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu l-a evitat, în tot sau în parte, deși putea să o facă. ... 205. Se constată așadar că răspunderea civilă delictuală, obiect al acțiunii civile în procesul penal, este evaluată din perspectiva vinovăției, iar nu a caracterului conduitei victimei. ... 206. Consecința acestui raționament constă în reținerea faptului că participantul cu intenție la încăierare poate avea și calitatea de victimă dacă a
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
precitată, Curtea a reținut, printre altele, că, din punct de vedere substanțial, obiectul acțiunii civile îl formează exercitarea dreptului de a reclama reparații prin mijlocirea organelor judiciare, iar, sub aspect procesual, acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale [art. 19 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Curtea a reținut, totodată, că exercițiul acțiunii civile în cadrul procesului penal constituie un
DECIZIA nr. 627 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282429]
-
ulterior s-a dovedit că acuzația în materie penală adusă nu a fost aptă să răstoarne prezumția de nevinovăție, acțiunea inițială a statului nu poate fi calificată decât ca o faptă nejustificată și, în consecință, ilicită, care angajează răspunderea sa delictuală în temeiul art. 1.349 din Codul civil, astfel că ea trebuie valorizată în procedura specială reglementată de art. 539 din Codul de procedură penală. Soluția dată/pronunțată pe fondul acuzației în materie penală, favorabilă persoanei acuzate, nu o privează de statutul
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
ale art. 1 alin. (3) care reglementează dreptatea ca valoare supremă a statului român și ale art. 23 alin. (1) referitoare la inviolabilitatea libertății individuale sunt intrinsec legate și trebuie privite în mod coroborat, ele reprezentând temeiul pentru justificarea răspunderii delictuale a statului pentru prejudiciul cauzat persoanei supuse unei măsuri preventive privative de libertate. A reținut, prin urmare, că încălcarea inviolabilității libertății individuale în cazul analizat constituie o eroare judiciară în sensul art. 52 alin. (3) teza întâi din Constituție, dar
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
de textul de lege criticat intră în marja de apreciere de care legiuitorul primar se bucură în reglementarea instanței competente să soluționeze litigiile prevăzute de Legea nr. 95/2006, instituind o competență materială și teritorială specială de soluționare a răspunderii civile delictuale în ceea ce privește actul medical de malpraxis în favoarea judecătoriei și care înlătură competența de drept comun raportată la criteriul valoric, întrucât norma specială are prioritate de aplicare atunci când vine în concurs cu norma generală, conform principiului specialia
DECIZIA nr. 43 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283425]
-
autorului faptei (asiguratul) față de aceeași persoană. Răspunderea asigurătorului nu este una de sine stătătoare, acesta putând deveni obligat față de victimă în baza legii doar în măsura în care o atare obligație - izvorâtă, de această dată, din răspunderea civilă delictuală - există și în sarcina conducătorului. Riscul asigurat, adică evenimentul asigurat care dă naștere obligației asigurătorului de a plăti indemnizația de asigurare - despăgubirea -, constă în accidentul cauzator de prejudicii terțelor persoane pentru care, potrivit legii, se angajează răspunderea asiguratului sau a
DECIZIA nr. 102 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284591]
-
de hazard, adică de un eveniment viitor și incert. Riscul, adică șansa de câștig sau posibilitatea de pierdere, este un atribut esențial al economiei de piață liberă, funcțională, atribut care justifică libera concurență. Totodată, nimic nu împiedică antrenarea răspunderii civile delictuale a asiguratului, persoana vinovată, în temeiul principiului reparației integrale a prejudiciului, pentru diferența de despăgubire nesuportată de asigurător. Eventualele disfuncționalități apărute în practică referitoare la modalitatea în care unitățile reparatoare auto înțeleg să facă aplicarea art. 14 alin. (3) din
DECIZIA nr. 102 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284591]
-
deliberativ, ordonatorul principal de credite, vor fi distribuite celor vătămați [în acest sens fiind art. 109 alin. (4) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ]. Prevalarea reclamantei de situația locuitorilor săi, carantinați potrivit actului administrativ anulat, nu poate angaja răspunderea delictuală a pârâtului pentru fapta culpabilă. Astfel, reclamanta este o persoană juridică de drept public distinctă de persoanele fizice la care a făcut referire, motiv pentru care și patrimoniul său este deosebit de patrimoniile acelor persoane. În aceste condiții, pretinsele prejudicii
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
un proces civil pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acesta prezintă, în copie, documentul comunicat de instanța de judecată din cuprinsul căruia rezultă faptul că a fost chemat în judecată pentru repararea prejudiciului produs prin săvârșirea unei fapte delictuale în exercitarea atribuțiilor de serviciu și dovada comunicării acestuia. ... (3) Dovada îndeplinirii condiției privind situația în care polițistul are sau a avut în cadrul unui proces penal calitatea de persoană vătămată printr-o faptă de ultraj se face prin prezentarea
NORME din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287706]
-
cuprinsul declarației pe propria răspundere prevăzută la art. 2 alin. (2) lit. a) ; ... b) data la care polițistul a luat la cunoștință despre dobândirea calității procesuale în care este chemat în judecată pentru repararea prejudiciului produs prin săvârșirea unei fapte delictuale în exercitarea atribuțiilor de serviciu este data la care i-a fost comunicat de instanța de judecată documentul prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. b) ; ... c) data la care polițistul a luat la cunoștință despre dobândirea calității de persoană
NORME din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287706]
-
de hazard, adică de un eveniment viitor și incert. Riscul, adică șansa de câștig sau posibilitatea de pierdere, este un atribut esențial al economiei de piață liberă, funcțională, atribut care justifică libera concurență. Totodată, nimic nu împiedică antrenarea răspunderii civile delictuale a asiguratului, persoana vinovată, în temeiul principiului reparației integrale a prejudiciului, pentru diferența de despăgubire nesuportată de asigurător. Eventualele disfuncționalități apărute în practică referitoare la modalitatea în care unitățile reparatoare auto înțeleg să aplice art. 14 alin. (3) din Legea
DECIZIA nr. 194 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286850]
-
2) din Codul penal creează discriminare între persoanele condamnate, în cazul cărora menținerea suspendării executării pedepsei sub supraveghere este condiționată de îndeplinirea integrală a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea judecătorească de condamnare, în raport cu cele trase la răspundere civilă delictuală, care nu sunt supuse unei astfel de constrângeri. Totodată, se susține că simplul fapt că autorul excepției a avut o sursă de venit nu denotă reaua-credință în îndeplinirea obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, câtă vreme acesta a achitat
DECIZIA nr. 236 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287785]
-
obiect tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, iar repararea prejudiciului se realizează prin acțiunea civilă formulată de persoana vătămată, care, potrivit art. 19 alin. (1) din același act normativ, are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile, potrivit legii civile, pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale (a se vedea Decizia nr. 308 din 25 mai 2023, paragraful 17). ... 16. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a reținut că principiul
DECIZIA nr. 236 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287785]
-
cele două categorii de persoane invocate de autorul excepției, respectiv persoanele condamnate, în cazul cărora menținerea suspendării executării sub supraveghere este condiționată de îndeplinirea integrală a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea judecătorească de condamnare, și cele trase la răspundere civilă delictuală, care nu sunt supuse unei astfel de constrângeri, se află în situații diferite, cele dintâi având calitatea de persoane condamnate pentru comiterea unor infracțiuni, iar cele din urmă fiind trase la răspundere civilă delictuală în condițiile ce reglementează această formă
DECIZIA nr. 236 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287785]