KorAP: Find »[drukola/base=delincvent & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...40 >

991 matches

Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563

deși submaximală (proporția recidivelor este mai mică decât în cazul în care copiii delincvenți ar fi fost lăsați în mediul lor social natural); nulă, în cazul în care proporția delincvenților este aproximativ egală cu cea a grupului martor de copii delincvenți neîncadrați într-o școală de corecție; în fine, poate fi negativă, dacă absolvenții școlii de corecție ar recidiva mai frecvent decât cei din grupul martor. Ne putem astfel întreba în ce măsură învățământul primar reușește să transmită capacitatea de a citi (cerința

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
formuleze mijloacele de acțiune (cum se poate reduce fluctuația sau criminalitatea, cum poate fi crescută motivația muncii), să evalueze efectele unor programe sau acțiuni (cât de eficace a fost un anumit tip de propagandă sau de acțiune, de integrare a delincvenților). Integrarea secvențială are avantajul că pune în fața specialistului probleme delimitate, pe care acesta le poate aborda în mod sistematic, concentrându-și efortul într-o singură direcție. Din acest motiv, integrarea secvențială o precedă pe cea globală. Există însă și neajunsuri

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728

mai este un justițiar, ci un doctor foarte bine plasat social și profesional, un ambițios, dar nu un orgolios al adevărului, ci al puterii. Implicându-se într-o anchetă, nu o face decât pentru a-și dovedi forța, invulnerabilitatea. „Puștiul” delincvent nu are voie să îl înșele, să-i strice planurile, concediul, încrederea în sine. Hristea vrea să îl determine pe tânărul asupra căruia planează suspiciunile anchetei să-și recunoască vinovăția, oferindu-i în schimb eliberarea, numai că puștiul este un

NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470

control a grupurilor de interese, prăbușirea consensului moral); partea grea este găsirea unor căi de a restaura consensul social și moral fără a lăsa vreun grup să-și impună poziția (familia trebuie relansată fără o întoarcere la mentalitatea anilor ’50; delincvenții și cei ce conduc sub influența alcoolului trebuie opriți fără a derapa către un stat polițienesc; răspândirea SIDA trebuie stopată fără a afecta viața privată). „Cu alte cuvinte”, continuă programul, „să restaurăm responsabilitățile sociale și un angajament în favoarea comunității, fără

Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
Goană după Aur” din Silicon Valley, plătea pe unii dintre polițiștii săi să patruleze prin East Palo Alto, mai și dădea niște „credite nerambursabile” (cum spune guvernul român pomenilor occidentale) vecinilor sărmani, făcea orice putea pentru a-i ține pe delincvenți în „comunitatea” defavorizată (ei mai veneau uneori la cei bogați, chiar pentru a-i ucide). Oricum, segregarea părea să le priască tuturor, în primul rând „comunității multimilionarilor” (există și o „comunitate” de miliardari, Atherton, un fel de buncăr colectiv, fără

Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661

cealaltă este mai închisă. Atunci când o persoană nu ne apreciază, lasă să se creadă acest lucru prin intermediul pleoapelor inferioare căzute, care descoperă albul ochilor. Când aveți ocazia, priviți fotografiile arestaților, din fișierele poliției. În ciuda obligației de a lua poziția reglementară, delincvenții au întotdeauna capul un pic aplecat și ne arată albul ochiului, care exprimă emoții foarte negative. În schimb, atunci când albul ochilor nu este descoperit la bază decât puțin, iar mușchiul preceptal?? / orbicular este viguros, aceasta exprimă o mare însuflețire și

[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443

forurilor moscovite, reeducarea prin violență a lui Anton Makarenko a fost, mai mult ca sigur, doar un punct de plecare, întrucât acesta avusese condiții foarte diferite în lagărul său față de cele de la Pitești. Cea mai importantă diferență este că tinerii delincvenți de care s-a ocupat Makarenko nu erau ținuți cu forța în lagăr, ci puteau intra ori ieși din el oricând doreau. Totuși, experimentul dezvoltat de el a fost preluat apoi de mașina de propagandă rusă și, foarte probabil, de

Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479

servit la ora 7 dimineața), somnul obligatoriu, ora de stingere dată la 20 sunt și ele forme de violență instituțională. E csteazul caselor de copii, azilelor de bătrâni, centrelor de zi sau de noapte, centrelor de urgență, a centrelor pentru delincvenți. În toate cazurile pe care le-am descris, nimeni nu e bătut, nimeni nu e insultat. Violența se exercită fără a fi văzută sau bănuită, cu sentimentul că totul e făcut „în folosul clientului”. De aceea, ea se soldează fie

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
specialitate, iar părinții se află în situația de a nu putea asigura aceste servicii; - atunci când părinții sau îngrijitorii legali nu-i pot asigura condițiile esențiale pentru supraviețuire (hrană, îmbrăcăminte, adăpost); - atunci când se află în situația de a comite un act delincvent ca urmare a presiunii sau influențării sale de către părinte, îngrijitor legal sau altă persoană din cercul relațiilor copilului; - atunci când a devenit sau există riscul să devină subiectul unor activități de natură sexuală (fotografii pornografice, reproduceri de pictură, înregistrări pornografice); - atunci când

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
copilului din țara noastră a trebuit să acționeze în două direcții, și anume: pe de o parte, a fost nevoit să rezolve problemele ,,moștenite” și negate cu obstinație de regimul trecut (situația copiilor abandonați, instituționalizați, cu handicap, bolnavi de SIDA, delincvenți etc.), iar pe de altă parte, să construiască strategii de dezvoltare a sistemului de protecție a copilului care să corespundă altor seturi de probleme recunoscute (abuz asupra copilului, neglijare, exploatare, trafic de copii, prostituție infantilă, abandon școlar, morbiditatea infantilă etc.

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
exercitare a autorității. În consecință, copiii care trăiesc în familii de acest tip sunt considerați populație cu risc, condamnați, într-un fel, la îngroșarea rândurilor celor ce trăiesc la un nivel minim de subzistență sau eșuează școlar ori sunt potențiali delincvenți. Prin serviciile specializate, asistența socială este cea care trebuie să ofere suport (material, psihologic) pentru a ieși din situația de criză. În cazul copiilor, școala este cea care trebuie să intervină, să tragă un semnal de alarmă acolo unde este

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395

un grup-martor pentru studiul prospectiv realizat, începând cu 1939, de Sheldon și Eleanor Glueck, la Școala de Drept de la Harvard; acest studiu se află la originea unei lucrări fundamentale (publicată în 1950) despre delincvența juvenilă. Cercetarea urmărea compararea unor tineri delincvenți cu parteneri nedelincvenți de același nivel socioeconomic. Cei 500 de delincvenți studiați de Glueck și Glueck erau internați în școli de corecție ca urmare a faptului că au comis delicte grave și pe fondul apartenenței lor la un mediu socioeconomic

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
și Eleanor Glueck, la Școala de Drept de la Harvard; acest studiu se află la originea unei lucrări fundamentale (publicată în 1950) despre delincvența juvenilă. Cercetarea urmărea compararea unor tineri delincvenți cu parteneri nedelincvenți de același nivel socioeconomic. Cei 500 de delincvenți studiați de Glueck și Glueck erau internați în școli de corecție ca urmare a faptului că au comis delicte grave și pe fondul apartenenței lor la un mediu socioeconomic defavorizat. Între 1940 și 1944, Glueck și Glueck au constituit un

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
mediu socioeconomic defavorizat. Între 1940 și 1944, Glueck și Glueck au constituit un grup-martor compus din elevi despre care se știa că nu au comis acte antisociale grave și care frecventau școli situate în vechile cartiere sărace din Boston. Tinerii delincvenți și nedelincvenți au fost împărțiți în funcție de vârstă, de nivelul intelectual, de originea etnică și de rata criminalității în zonele de reședință. Ca și „Studenții la Harvard”, subiecții grupului „Bărbaților din Boston” au fost studiați, la început, de o echipă formată

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
Boston” au fost supuși unor interviuri. Pe parcursul primilor 35 de ani ai proiectului, retragerea subiecților nu a depășit 5% și numai 4 subiecți (aproximativ 1%) au renunțat definitiv. Deși subiecții acestui grup au fost aleși pe criteriul că nu erau delincvenți, în anii care au urmat, cel puțin 26% au fost arestați - în general din motive legate de starea de ebrietate sau pentru delicte minore -, iar 19% au petrecut cel puțin o zi la închisoare. Aceste procentaje au fost puse în legătură cu

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
Să reamintim că și tulburările de comportament pot fi explicate în lumina conceptului de clivaj. Imediat ce acțiunea își ocupă locul alături de funcționări altminteri adaptate, putem vorbi despre clivaj, așa cum subliniază și P. Jeammet (1985): „Tulburările grave de comportament de tip delincvent, toxicomaniac, anorexic, precum și anumite dismorfofobii izolează un întreg curent al vieții psihice și libidinale care-și găsește refugiu în simptom. Aici nu este vorba atât despre refulare, cât despre un clivaj al Eului care, pe lângă o aparență mai mult sau

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

cărui director era Dimitrie Gusti) și de primul Centru de demonstrație pentru asistența familiei, înființat în cartierul Tei al Capitalei (1929). A fost făcută publică experiența câștigată în organizarea și funcționarea primelor servicii sociale din spitale și a celor pentru delincvenți minori etc. Revista a avut un rol important în realizarea legăturii necesare dintre diferitele instituții de asistență socială 1. Primele femei consiliere s-au confruntat cu mari dificultăți: lipsa de fonduri și de personal calificat, indiferența funcționarilor, total nepotriviți pentru

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
întreprins anchete sociale în Capitală, la Cernăuți și în alte orașe ale țării. Anchetele au vizat condițiile de muncă și de viață ale femeilor muncitoare, calificarea profesională, repercusiunile implicării lor în diferite profesiuni asupra vieții de familie, fenomenul prostituției, problema delincvenților minori etc. Rezultatele investigațiilor, trimise de Calypso Botez Biroului Internațional al Muncii, au fost apreciate ca deosebit de relevante pentru situația femeii în România.2 Calypso Botez s-a ocupat de fiecare insituție de asistență socială, introducând metode noi, necesare funcționării

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
unor astfel de măsuri, ținând seama de faptul că statisticile înregistrau, între anii 1924 și 1930, nașterea anuală, în medie, a 56.500 de copii naturali, iar la sfârșitul anilor ’30 a 67.1193. Alte deziderate, ca instituirea tribunalelor pentru delincvenți minori și a „școlilor pentru copii moralmente abandonați” etc., erau cuprinse în rezoluțiile congreselor și întrunirilor asociațiilor de femei în anii 1930-1936. Drept recunoaștere a eforturilor acestor organizații de femei depuse în scopul protecției mamei și copilului, la a III

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
de organizații de femei din lume, afiliate la Consiliul Internațional al Femeilor. Consecventa luptătoare pentru drepturile femeii a atras atenția asupra contribuției organizației la îmbunătățirea legislației privind statutul femeii, reglementarea muncii în mine, fabrici și ateliere, protecția maternității, a copiilor delincvenți etc. Alexandrina Cantacuzino a cerut sprijinul forurilor guvernamentale pentru perfecționarea acestei legislații și pentru reforme care „să facă din femeie un hotărâtor factor în viața socială și politică a țării”. Aducând un omagiu soldaților români care au pierit sau au

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Margareta Vlădescu-Răcoasa a vorbit despre „Orientarea profesională”, d-ra dr. Lucia Nasta despre „Aspecte din situația femeii muncitoare în cadrele legislației române muncitorești”, d-ra Aneta Mânduțianu despre „Probleme ce se pun în legătură cu protecția muncii minorilor”, d-na Veturia Manuilă despre „Problema delincvenților minori și pregătirea lor profesională”, d-ra Rodica Luția despre „Raportul dintre problemele de muncă și problemele de dependința familiei”, iar d-na Calypso Botez despre „Perspectivele organizării muncii femeilor și copiilor în România”. Dăm mai jos elementele esențiale ale comunicării

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
deci, se cere o muncă intensă pentru refacerea căminului dezorganizat și pentru prevenirea acestui proces nefast. Se întreabă: ce economie se obține când fondurile de stat și de comună se epuizează în întreținerea și ajutorarea zadarnică a copiilor părăsiți și delincvenți, a oamenilor neadaptați, nepregătiți, cu sănătatea defectuoasă, lipsiți de tradiție familială și cetățenească, care toți sunt niște așchii ale familiilor părintești dezorganizate. O mai mare economie și un rezultat incomparabil ar urma dacă am adopta politica de combatere a dezorganizării

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
ale neamului. Cere ca tinerele absolvente ale liceelor și ale școlilor normale să fie îndemnate a urma școala de surori de ocrotire. Mai fac comunicări, d-na Iosif despre femeia ca educatoare a națiunii; d-na avocat Bârsan, despre copiii delincvenți, d-na Dimitriu-Castano, despre activitatea politică a femeii în situația drepturilor actuale și ajunge la concluzia că, pentru ca toate soluțiunile propuse și dezideratele afirmate să fie rezolvate favorabil, trebuie ca femeia să intre pe calea dreaptă în viața politică. D-

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
apoi, unei moțiuni prin care se cere rezolvarea următoarelor chestiuni: acordarea dreptului pentru femeie la orice muncă, după aptitudini; cercetarea paternității, cu obligațiunea pentru femeie ca în timpul sarcinii să declare pe tatăl viitorului copil; în comisiunile de judecare a copiilor delincvenți să facă parte și o femeie ca judecător; educarea femeii de la țară, prin înființarea de școli de gospodărie rurală și încurajarea de stat a acestor inițiative; determinarea poliției de moravuri de a respecta legea sanitară; în ceea ce privește reglementarea prostituției, de asemenea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
sociale. șase din aceste spitale sunt clinici pentru învățământul medical universitar. În total, în serviciile sociale din București lucrează 16 asistente sociale, absolvente ale școlii noastre. Cele mai mari dificultăți le-a avut școala cu introducerea ramurei de asistență a delincvenților. În acest domeniu, la noi în țară, opinia publică n-a fost pregătită deloc, deși de ani de zile s-a lucrat la alcătuirea noului cod penal, care prevedea înlocuirea sistemului penitenciar cu sistemul de reeducare. școala noastră, în dorința

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]