729 matches
-
București, 1943 ZONELE DE INFLUENȚĂ ECONOMICĂ ALE ORAȘULUI HUȘI Ion Gugiuman Ca organism social și economic, orașul Huși își întreține viața sa nu numai din produsele regiunii de la Nord de el, ci și din acelea ale regiunilor vecine lui, stepa deluroasă a Fălciului de la Sud, regiunea bazinului mijlociu a Bârladului (valea Lohan și cea a Crasnei în deosebiă, de la Vest, regiunea Moșnei și Bohotinului de la Nord, etc. Din acest punct de vedere, putem deosebi în jurul orașului Huși trei zone: 1. zona
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
avut de suferit, de pe urma stăpânirii turcești, bulgarii, care, bucuroși, că în Țările Române găsesc liniște mai multă ca la ei acasă, veneau în număr destul de mare. Și pentru fugarii aceștia nenorociți din „olatul turcesc”, orașul Huși, ca și întreaga stepă deluroasă a Fălciului, golită de Români, care se retrăseseră către codrul din Vest și Est, constituia un foarte bun loc de așezare și muncă. La începutul sec. XIX, odată cu întețirea conflictelor dintre ruși și turci, sporirea aceasta a bulgarilor la Huși
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de peste Prut, „boerescul”, fiind cu mult mai greu de suportat decât în Moldova, parte din bulgarii de la Leova și regiunile imediat vecine, Ichisaat, Musait, Comrat, etc. - au trecut apa Prutului, pe la vadul Bumbetei (îndeosebi), și s-au îndreptat spre stepa deluroasă a Fălciului și orașului Huși, unde locurile erau mai puțin ocupate și viața mai liniștită. În ceea ce privește locul de plecare din patria lor primitivă, faptul că în tradițiile și legendele lor, se vorbește mereu de Varna 21, Șumla, Adrianopol, etc. duce
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
bogată în izvoare și pâraie de munte, iar pădurea de brad și fag ocupă mari suprafețe. Satul Rădiu lângă care au venit și s-au așezat este situat pe un platou despădurit, de la marginea cea mai de vest a stepei deluroase a Fălciului și la o altitudine absolută de abia 240 m. Izvoarele sunt puține, iar rețeaua hidrografică o formează câteva pâraie care în cea mai mare parte a anului sunt seci. Deci satele de plecare și de stabilire ale coloniștilor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a Subcarpaților și a ținuturilor de codri, în regiunile de dealuri și câmpie începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și până astăzi. Într-adevăr, se știe că în Câmpia Română, în Câmpia Covurluiului și în Stepa deluroasă a Bahluiului și Jijiei, sunt o mulțime de așezări omenești noi, înființate aici îndeosebi în urma reformelor agrare din 1864, 1891 și 1918/22, când suprafețe imense din moșiile mănăstirești și boierești au intrat în proprietatea țăranilor proveniți în bună parte
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Fălciuă, cu atât mai mult cu cât mulți dintre ei au fost obligați să suporte diferențe și mai mari de mediu fizic. Ne gândim în primul rând la coloniștii din Câmpia Română și la cei din satele noi ale stepei deluroase a Vasluiului și Jijiei. Notă: Material preluat din „Revista geografică”, Institutul de Cercetări Geografice a României, III, nr. 4, 1946, p. 290 - 306; Extras din 1947 BROȘTENII HUȘILOR ÎN DOCUMENTE Costin Clit Lucrările de istorie locală consemnează despre hidronimul Broșteni
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
o clipă de gândire îi dădui dreptate, apoi m-am răzgândit: acolo n-aveam la cine trage, în caz de oboseală excesivă. Încurajat de cei 40 kilometri prinsesem curaj, și colindam împrejurimile orașului. Un traseu cu relief variat, cu serpentine deluroase prin pădure spre Ion Creangă, și mai departe la Valea Ursului, era preferatul meu (vreo 50-60 km dus întors). Treceam podul, după vreo 10 kilometri ajungeam la confluența Siretului cu Moldova (ascunsă de perdele de copaci), pe drum drept. După
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
de urmat spre Bălușești. De ce Bălușești? Tatăl prietenului fetiței mele fusese prima dată, (parcă nu sună bine, având în vedere profesia: "la început de carieră"), preot vrednic. Amintirile lui de acolo, la care se adaugă frumusețea alternanței peisajelor specifice zonelor deluroase împădurite, cu cele ale luncii Siretului, îmi stârniseră interesul. Ajunsesem la jumătatea distanței, când îmi apăru în față un deal cu o pantă impresionantă, pe care trebuia s-o urc numaidecît pe două roți. Numai că, ajuns în partea cea
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
prezint. Explicația vine repede. Studenții se bărbieresc seara pentru a câștiga timp. Mulți, cei mai mulți muncitori, fac la fel. Într-un an o singură dată am Întâlnit un legumicultor nebărbierit. Ziua următoare vizităm partea de răsărit a statului. Regiunea este pronunțat deluroasă, cu multă pădure și oaze mari de verdeață În care se disting de la distanță fermele vopsite În alb, bleu sau verde. Vizităm În cursul zilei 7 ferme. Una e specializată În cultura cepei. Aici Îmi dau seama de influența standardizării
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de condițiile economice și sociale adecvate pe care Arkansasul le are În mai mică măsură. E nevoie de extinderea legumiculturii, ori aceasta are nevoie de brațe. Legumicultura e bine dezvoltată În vest, unde brațele chinezilor sunt prețuite. Centrul statului e deluros și cu multe păduri. Seara ajungem În Little Rock, capitala statului, cu populație de 82.000 locuitori. Temperatura e mai plăcută. Totuși seara, lupta pentru Înghețată și coca cola e În toi. Cu o zi Înainte orașul fusese vizitat de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În ziua de 10 iunie continuăm călătoria În munții Ozark, după numele tribului de indieni ce populează regiunea. Văile mari, fertile, brăzdate de șosele bune, cu mulți pomi fructiferi și de bună seamă ferme frumoase, sunt În posesia albilor. Partea deluroasă, mai săracă, este ocupată de indieni. Problema Învățământului și problema sanitară dau mult de lucru autorităților. La o cotitură a șoselei, o frumoasă expoziție indiană ne țintuiește locului. Sunt expuse lucruri de mână, ce ne amintesc În parte lucrările țăranilor
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
15 Iulie e ziua pornirii prin nordul Californiei. Travesăm din nou poarta de aur, debarcăm la Sanssolito și pornim pe o șosea, la Început paralelă cu Pacificul; după puțin timp șoseaua se Îndepărtează de coastă și intrăm Într-o regiune deluroasă, ultimile ramificații ale munților paraleli cu Pacificul. Parcurgem o regiune viticolă. La câteva porți, mese Încărcate cu sticle, unele amintind de sticlele noastre de apă de Colonia - cu prețul pe ele - așteptând clienții. Mult vin de Tokay cu prețul de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Carpații se Întâlnesc cu Balcanii, iar Dunărea Își croiește drum prin această Îmbinare de munți, tăind defileul de la Porțile de Fier. Relieful Olteniei descrește dinspre nord spre sud: munți, dealuri și câmpie. Este În cea mai mare parte un ținut deluros. Este și ținutul cel mai românesc dintre toate ținuturile românești. Prea puțini străini s-au așezat aici de-a lungul istoriei (situație excepțională În istoria românilor!). Recensământul din 1930 dă un total de 97,5% etnici români. Era și una
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la 1930, românii reprezentau 61,2%, maghiarii 25,1%, iar germanii 5,8%. Și Maramureșul, regiunea cea mai nordică, a făcut parte timp de secole din Ungaria, Însă și-a păstrat individualitatea, datorită relativei sale izolări. Este o Întinsă depresiune deluroasă — 10000 km2 — Înconjurată de munți. României i-a revenit doar o treime la 1918, restul (cu populație majoritar ucraineană) fiind Înglobat atunci În Cehoslovacia (astăzi, În Ucraina). Maramureșul românesc număra, la 1930, 57,5% români, un procent relativ mic de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fi identificate. Ele s-ar fi aflat între Terebne și Edinți. Cupcici mai primea locuri, Mihalăuți, la Vadul de Piatră, și alte locuri de cealaltă parte a Ciuhrului, la Vadul de Piatră și la Hacisce Lese, locuri neidentificate din regiunea deluroasă și împădurită între Ciuhur și Racovăț. La 15 iunie 1431, din cele 14 sate întărite lui Cupcici, numai 10 făcuseră parte din moșia acestuia. Acest domeniu nu era unitar. Faptul că un diac al lui Cupcici a scris un privilegiu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu repeziciune și la 19.30 merg la Sf. Liturghie la biserica franciscană aflată la câțiva pași de hanul unde m-am cazat, la marginea localității. - Biserica franciscanilor din Najera Această parte a micuțului oraș este flancată de o creastă deluroasă abruptă, puțin sinistră. Lângă han, pe malul râului Najerilla, cântă și dansează o formație locală. Muzica și costumele aparțin civilizației și culturii mexicane din perioada precolumbiană. Cât de impunători sunt bărbații ce poartă pe cap un fel de coifuri cu
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
administrații. Ei vor trece Prutul după 1828, stabilindu-se la Huși, în zona cartierului Plopeni și cea mai mare parte a cartierului bulgar. De asemena, bulgarii de la Leova, Comrat și regiunile învecinate s-au îndreptat spre orașul Huși și zona deluroasă a Fălciului. Stabilirea lor în satele Novaci, Cârligați și Murgeni este menționată și în Condica liuzilor (1803). Întâlnim, în aceeași perioadă, și fenomenul mutării unor săteni la orașe. După adoptarea legii rurale din 1864, familii de bulgari din satele Novaci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prin Țuțora, unde și-au făcut apariția tătarii, marșul devenea din ce în ce mai dificil. Necontenit hărțuiți de tătarii lui Nuradin, care distrugeau totul în cale - hrana pentru trupe și nutrețul pentru animale -, polonii au străbătut, cu mari greutăți și multe pierderi, regiunile deluroase. La 15 august 1686, escadroanele polone au trecut Prutul, iar în dimineața zilei de 16 august, regele Jan Sobieski sosește la Iași, trecând pe lângă „frumoase mânăstiri”. Locuitorii capitalei, printre care se găseau mulți preoți, cu muzici (coruri) și icoane, l-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu casele micuțe, dar cu grădini mari pe poala tărăgănată a dealurilor ce se înalță destul de repede la spate”. „Scoborându-te în oraș - arată în continuare Ion Simionescu - te isbește îmbucurător, relativa curățenie a străzilor principale. Dintre celelalte orașe din Moldova deluroasă, Hușii mi s-a părut cel mai curat” (subl. ns.). Episcopia Hușilor, vestită prin vechimea și prin tradiția ei culturală, era considerată de vizitatorul cărturar ca „o oază din arhaica viață de demult”. Descrie Episcopia, cu zidurile ei groase, înconjurată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pronunța hotărârea judecătorească într-un număr de cazuri penale, la Palatul Vicarului din Scarperia, la aproximativ 30 km la nord de Florența 1. Scarperia era un oraș fortificat, probabil cu 220 de locuitori, capitala a Vicariatului din Mugello, un loc deluros și de importanță strategică pentru stăpânirea florentina 2. Manetti, bine-cunoscutul umanist, era pe atunci guvernator, sau "Vicar", așa cum era numit potrivit funcției sale. Timp de șase luni, între 1 august 1452 și 1 februarie 1453, el a fost responsabil cu
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și văi glaciare. Climatul este de asemenea alpin, cu precipitații abundente, cu vânturi predominante din Vest. Depresiunea Făgărașului formată prin drenarea și colmatarea de către Olt și afluenții săi, este cuprinsă între Perșani și podișul Hârtibaciului. Câmpia piemontană, fragmentată de culmi deluroase, trece treptat într-o câmpie joasă de acumulare în care se află și vatra satului nostru, Cârțișoara. Aceste forme de relief oferă soluri diferite după altitudine astfel: - la golul de munte către 1500 metri și peste, se găsesc soluri brune
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
opreliște pentru actul artistic. Hușii a rămas tot un orășel liniștit, pitoresc, discret ocolit de vântoasele vremelnicei civilizații contemporane, cu atmosfera patriarhala, cu oameni ospitalieri și prietenoși, cu străzi întortocheate care-ncep de la Episcopie și se pierd zburătăcite spre culmi deluroase, cu parcuri ceva mai luminoase în care tinerețea se revarsă că și-n alte timpuri. Cel mai elocvent atașament sentimental față de urbea natală este faptul ca pictorul a preluat denumirea localității că nume artistic, așternându-și cu sfioșenie semnătură jos
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
în total o suprafață de cca 4.425 kilometri pătrați. Relieful județului se caracterizează prin câmpia Covurluiului, cu înălțimi între 60 m cea mai joasă, și până la 200 m la nord, podișul cu același nume, Covurlui, având forma de culmi deluroase ce ating altitudinea maximă de 300 m Câmpia Siretului inferior e o luncă joasă și umedă, pe când lunca Prutului e mai largă și aici, în sudul județului, se găsește zona cu cel mai înalt grad de seismicitate din România, al
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
6 grade, la Târgu Bujor, iar minima a fost de 32 de grade la Drăgușeni. Precipitațiile medii anuale sunt între 400 - 500 mm pe metrul pătrat, iar cele trei râuri ce alcătuiesc în final râul Bârlad, colectează apele din zona deluroasă a podișului. Localitatea Galați fiind port la Dunăre, din timpurile cele mai străvechi, ambarcațiunele sale duceau și aduceau mărfuri pe Dunăre până la mare, iar marinarii gălățeni au știut să înfrunte stihiile naturii și să-i biruie pe toți dușmanii care
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fost de +39, 4 C înregistrată în anul 1952 la Botoșani, iar minima a fost în anul 1940, -32, 5 grade la Dorohoi, fost cândva reședință de județ, cu același nume, Dorohoi. Relieful județului se prezintă diferit; în jumătatea nordică deluroasă a depresiunii Jijia, cu coline domoale ce ating altitudinea de cel mult 200 m; spre est găsim o câmpie în lungul Prutului și spre vest zone înalte de pe malul stâng al Siretului ce fac parte din aria sud estică a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]