1,109 matches
-
relative, analiza variației, metoda corelației și regresiei, teoria indicilor etc. Pornind de la caracterul aleator al fenomenelor demografice - consecință a modului specific de manifestare a fenomenelor demografice în cadrul unei colectivități statistice de asemenea dimensiuni cum este populația - o largă aplicabilitate în demografie o au conceptele teoriei probabilităților și statisticii matematice; aceste concepte stau la baza întocmirii unora dintre cele mai valoroase instrumente de analiză demografică, instrumente cunoscute sub denumirea de „tabele demografice” de mortalitate, de fertilitate, de nupțialitate, de divorțialitate etc. În
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
fertilitate, de nupțialitate, de divorțialitate etc. În același timp, elementele de teoria probabilităților sunt avute în vedere în elaborarea metodelor de prognoză a populației, cu un evantai foarte diversificat și care prezintă o importanță deosebită pentru activitatea economico-socială. Tot în demografie și-a găsit aplicabilitate modelarea matematică, după cum o gamă largă de metode de analiză, elaborate de demografie, au fost preluate cu succes de alte științe sociale. Fără a insista asupra aspectelor istorice legate de apariția demografiei ca știință, precum și a
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
în elaborarea metodelor de prognoză a populației, cu un evantai foarte diversificat și care prezintă o importanță deosebită pentru activitatea economico-socială. Tot în demografie și-a găsit aplicabilitate modelarea matematică, după cum o gamă largă de metode de analiză, elaborate de demografie, au fost preluate cu succes de alte științe sociale. Fără a insista asupra aspectelor istorice legate de apariția demografiei ca știință, precum și a termenului de demografie, trebuie totuși evidențiat faptul că acesta a fost folosit pentru prima dată în lucrarea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
activitatea economico-socială. Tot în demografie și-a găsit aplicabilitate modelarea matematică, după cum o gamă largă de metode de analiză, elaborate de demografie, au fost preluate cu succes de alte științe sociale. Fără a insista asupra aspectelor istorice legate de apariția demografiei ca știință, precum și a termenului de demografie, trebuie totuși evidențiat faptul că acesta a fost folosit pentru prima dată în lucrarea Eléments de statistique humaine ou démographie comparée (Paris, 1855) de către demograful și statisticianul Achille Guillard, după care „demografia descrie
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
găsit aplicabilitate modelarea matematică, după cum o gamă largă de metode de analiză, elaborate de demografie, au fost preluate cu succes de alte științe sociale. Fără a insista asupra aspectelor istorice legate de apariția demografiei ca știință, precum și a termenului de demografie, trebuie totuși evidențiat faptul că acesta a fost folosit pentru prima dată în lucrarea Eléments de statistique humaine ou démographie comparée (Paris, 1855) de către demograful și statisticianul Achille Guillard, după care „demografia descrie masele cu ajutorul numerelor...” În această parte introductivă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
apariția demografiei ca știință, precum și a termenului de demografie, trebuie totuși evidențiat faptul că acesta a fost folosit pentru prima dată în lucrarea Eléments de statistique humaine ou démographie comparée (Paris, 1855) de către demograful și statisticianul Achille Guillard, după care „demografia descrie masele cu ajutorul numerelor...” În această parte introductivă a capitolului, rezervăm câteva rânduri unor noțiuni de bază utilizate în demografie: a) Populația<footnote Originea cuvântului populație trebuie căutată în latinescul populatio (devastare) sau de la depopulo (a depopula). În Franța, termenul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
dată în lucrarea Eléments de statistique humaine ou démographie comparée (Paris, 1855) de către demograful și statisticianul Achille Guillard, după care „demografia descrie masele cu ajutorul numerelor...” În această parte introductivă a capitolului, rezervăm câteva rânduri unor noțiuni de bază utilizate în demografie: a) Populația<footnote Originea cuvântului populație trebuie căutată în latinescul populatio (devastare) sau de la depopulo (a depopula). În Franța, termenul population a fost folosit până la mijlocul secolului al XVIII-lea în sensul de „acțiune de a popula”. footnote> (umană) reprezintă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
supuse observării statistice curente. Evenimentele demografice, fiind cazuri reale singulare, prezintă interes din punct de vedere medical, biologic, social și economic, dar ele nu permit desprinderea unor legități care guvernează populațiile, și de aceea nu constituie obiect de studiu al demografiei, luate individual; c) Fenomenul demografic definește masa (totalitatea) evenimentelor de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor demografice a căror masă o descriu, fenomenele demografice poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
reprezintă elementul de bază al potențialului economic al unei țări, cunoașterea aspectelor privind numărul, structura și evoluția acesteia în timp reprezentând practic punctul de pornire în fundamentarea opțiunilor de politică economică. Principalele surse de informații<footnote Pentru detalii, C. Mihăescu, Demografie. Concepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, pp. 38-42. footnote> pentru determinarea numărului și structurii populației sunt: − recensământul populației (în România s-au efectuat 13 recensăminte începând cu 1838 și până în 2012), formă principală de observare statistică
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
0-19 ani) - populația tânără; − 15-59 de ani (sau 20-64 de ani) - populația adultă; − 60 de ani și peste (sau 65 de ani și peste) - populația vârstnică. De asemenea, în practică se utilizează și alte intervale de grupare<footnote C. Mihăescu, Demografie. Conepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 55. footnote>, în funcție de aspectul la care se referă: legislația muncii, vârsta școlară, vârsta fertilă, mortalitatea infantilă etc. De exemplu, pentru analiza fertilității, vârsta fertilă este cuprinsă între 15 și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
anumite servicii. Mediul rural (comune și sate) este acel mediu în care activitatea preponderentă este cea agricolă; este caracterizat printr-o mai mică densitate a populației și a fondului construit. În vederea determinării structurii pe medii a populației<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 108-109. footnote>, se utilizează, de asemenea, mărimile relative de structură: − ponderea populației urbane în totalul populației. Acest indicator, numit și rata de urbanizare, se bazează pe date globale, obținute în mod obișnuit cu ajutorul recensămintelor; este
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
mișcării naturale a populației Populația umană reprezintă un sistem complex, într-o continuă dinamică și transformare. Schimbarea permanentă a populației în timp este rezultatul influenței mișcării naturale (nașterile și decesele) și a mișcării migratorii (imigrările și emigrările)<footnote C. Mihăescu, Demografie. Concepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 77. footnote>. Evoluția populațiilor umane este influențată într-o mare măsură de intensitatea cu care se manifestă fenomenul natalității. La rândul ei, natalitatea este potențial influențată de evoluția nupțialității
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote>, numită rata brută (sau generală) a natalității. Indicatorul exprimă numărul născuților vii la 1.000 de locuitori și se determină (de regulă) pentru perioada anului calendaristic. În situația în care se urmărește stabilirea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
un an calendaristic). Decesul este un eveniment foarte important, dacă avem în vedere faptul că toate persoanele dintr-o populație sunt supuse riscului de deces, este nerepetabil și este cel mai puțin influențat de celelalte evenimente demografice<footnote T. Rotariu, Demografia și sociologia populației. Fenomene demografice, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 53-54. footnote>. Principalele surse de informații folosite pentru studiul mortalității sunt reprezentate de statistica stării civile, completate cu cele provenite din anchete selective, special organizate asupra acestui fenomen. Pentru caracterizarea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
rândul persoanelor de sex masculin, respectiv feminin, într-o anumită perioadă de timp, la efectivul mediu al persoanelor de sex masculin și respectiv, feminin. Calculul ratelor specifice de mortalitate pe vârste a dus la descoperirea uneia dintre primele legități din demografie, și anume intensitatea mai ridicată a mortalității în cadrul populației masculine, comparativ cu cea feminină, fenomen denumit supramortalitate masculină. În mod obișnuit, pentru orice populație mm > mf la toate vârstele. Alături de caracteristica demografică sexul persoanei, vârsta este o altă caracteristică demografică
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
externă. Trebuie precizat faptul că la nivelul țării, făcând abstracție de mișcarea migratorie externă, totalul imigranților este egal cu totalul emigranților. Mișcarea migratorie a populației nu are caracter întâmplător, ea fiind determinată de factori de natură economică<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, p. 59. footnote> și în mai mică măsură de factori sociali, etnici, culturali sau politici. Mobilitatea spațială a populației influențează atât structura acesteia după diferite caracteristici, cât și efectivul (în sensul creșterii sau descreșterii). Migrația are
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu • Sociologia minciunii, J.A. Barnes • Sociologia culturii, Matthieu Béra, Yvon Lamy • Sociologia religiilor, Jean-Paul Willaime • Sociologia Parisului, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Sociologia valorilor, Rudolf Rezsohazy În curs de apariție Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert, Demografie și societate Redactor: Irina Scurtu Tehnoredactor: Mihaela Mârza Bun de tipar: 2008 • Apărut: 2008 • Format (16,5 × 23,5) cm. INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 • O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700107 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
conform Regulamentului Adunării, sunt formate dintr-un număr variabil de locuri, între 50 și 82 și sunt astfel configurate: probleme politice; probleme juridice și drepturile omului; probleme economice și dezvoltare; probleme sociale, de sănătate și de familie; migrație, refugiați și demografie; cultură, știință și educație; mediu, agricultură și probleme locale și regionale; egalitatea șanselor pentru femei și bărbați; regulament și imunități; monitorizare 244. Comisiile se compun din reprezentanți sau supleanți ai acestora. La începutul fiecărei sesiuni, în luna ianuarie a fiecărui
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
RON 25 200 RON 30 In aceeași serie: • Asistența socială în tranziție, Ion I. Ionescu, Alain Vilbrod • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Construcția simbolică a cîmpului electoral, Ioan Drăgan et al. • Demografie și societate, Philippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert • Deschideri spre o istorie a sociologiei, Dumitru Popovici • Epoca maselor, Serge Moscovici • Era individului, Alain Renaut • Guvernarea orașului, Thierry Oblet • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
are forma literei grecești ∆ (delta), cu vârful spre locul de despărțire a brațelor fluviului și baza la țărmul mării; delta cu cea mai mare suprafață din lume este cea creată de Gange și afluentul său Brahmaputra (peste 82.000 km2); DEMOGRAFIE ramură a geografiei umane care se ocupă cu studiul populației. DENSITATEA MEDIE A POPULAȚIEI raportul dintre numărul de locuitori și unitatea de suprafață respectivă;se exprimă în locuitori pe km2 (loc./km2). DEPRESIUNE formă minoră de relief cu altitudini mai
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
mai apărut (selectiv) • Adopția copiilor în România, Anca Bejenaru • Asistența socială în tranziție, Alain Vilbrod, Ion I. Ionescu • Biserica și asistența socială din România, Ion Petrică • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Demografie și societate, Philippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert • Deschideri spre o istorie a sociologiei, Dumitru Popovici • Epoca maselor, Serge Moscovici • Era individului, Alain Renaut • Guvernarea orașului, Thierry Oblet • Identitatea socioculturală a tinerilor, Sabina-Adina Luca • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
figurau: filosofia dreptului, științele naturale în raport cu cele sociale, metodologia științelor sociale, istoria dreptului, drept public comparat, dreptul internațional / dreptul națiunilor, istoria tratatelor, știința politică, istorie parlamentară, istoria religiilor, legislație comparată, știința penală, economia politică, știința financiară, sisteme sociale, statistică și demografie, etnografie, geografie agricolă, industrială și comercială, istoria comerțului și a industriei, istoria științelor, istoria generală a artelor); cei care postulau pentru un doctorat în acest nou cadru trebuiau să fie deja deținători ai unei diplome de doctor la una dintre
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
mai puțină Europă, adică o întoarcere parțială la valorile naționale. Și asta pentru că Uniunea Europeană conține prea multe inegalități, pe care nu le va putea surmonta. În comparație cu celelalte mari centre de putere, UE are o competitivitate mai slabă, economic vorbind, o demografie îngrijorătoare, foarte mulți imigranți săraci, nu are armată, are în schimb numeroase clivaje interne, între nord și sud, între est și vest, nu are resurse, capitalurile au cam părăsit-o, ca și industriile și, mai ales Europa nu mai are
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
palmă. În opinia lui Kaplan, spre deosebire de Friedman, globalizarea va aduce noi amenințări și în locul aplatizării și uniformizării va mări diferențele, le va face mai vizibile. Lumea ar avea nevoie de o nouă hartă. În termenul de geografie, Kaplan include și demografia, clima, resursele și topografia, practic toți factorii de mediu, natura. Populației i se acordă o atenție sporită, mai ales fluxurilor migratorii, noilor "galaxii umane", cum le numea Anne-Marie Slaughter, de astăzi care topesc în ele o hartă a emoțiilor, a
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
țărilor occidentale. Oricum am analiza, România nu poate fi considerată o țară emergentă. Noi îndrăgim mai mult crinii cîmpului, păsările cerului și... străinii. Patru sunt, în opinia mea, determinanții principali ai evoluțiilor de pe aceste piețe: mersul ideilor, finanțele, tehnologia și demografia, o cuaternitate. În legătură cu cel din urmă, antimalthusian, se demonstrează faptul că omul este principalul creator de valoare adăugată, țările cu demografia cea mai abundentă obținînd și ratele cele mai mari de creștere. Cei patru determinanți se potențează reciproc, alături de alții
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]