325 matches
-
doi ani ● profilaxia anemiei la toți copiii cu greutate la naștere peste 2500 grame, de la 6 luni până la 18 luni ● profilaxia anemiei la toți copiii cu greutate la naștere sub 2500 grame, de la 2 luni până la 24 luni ● evaluarea dezvoltării dentiției, recomandări privind profilaxia cariei dentare, igiena orală, administrarea de fluor ● evaluare socio-emoțională ● evaluare și consiliere pentru activitatea fizică ● sfaturi de conduită pentru familie pentru: prevenirea accidentelor, conduita în afecțiunile frecvente la aceste vârste ● la copii de 12, 15 și 18
NORME METODOLOGICE din 21 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277890_a_279219]
-
ca la litera c, la care se adaugă: ● evaluarea practicilor nutriționale (anamneza nutrițională adresată părinților) și consiliere pentru o alimentație sănătoasă și comportament alimentar sănătos al întregii familii: ● continuă profilaxia rahitismului numai în perioadele reci ale anului (septembrie - aprilie); ● evaluarea dentiției și igiena orală, administrarea de fluor pentru profilaxia cariei dentare; ● evaluare și consiliere pentru activitatea fizică; ● evaluare și consiliere pentru dezvoltarea neuro-psiho-emoțională; ● screening-ul tulburărilor de vedere și măsurarea TA (cel puțin o dată în interval); ● sfaturi de conduită date mamelor și
NORME METODOLOGICE din 21 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277890_a_279219]
-
doi ani ● profilaxia anemiei la toți copiii cu greutate la naștere peste 2500 grame, de la 6 luni până la 18 luni ● profilaxia anemiei la toți copiii cu greutate la naștere sub 2500 grame, de la 2 luni până la 24 luni ● evaluarea dezvoltării dentiției, recomandări privind profilaxia cariei dentare, igiena orală, administrarea de fluor ● evaluare socio-emoțională ● evaluare și consiliere pentru activitatea fizică ● sfaturi de conduită pentru familie pentru: prevenirea accidentelor, conduita în afecțiunile frecvente la aceste vârste ● la copii de 12, 15 și 18
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
ca la litera c, la care se adaugă: ● evaluarea practicilor nutriționale (anamneza nutrițională adresată părinților) și consiliere pentru o alimentație sănătoasă și comportament alimentar sănătos al întregii familii: ● continuă profilaxia rahitismului numai în perioadele reci ale anului (septembrie - aprilie); ● evaluarea dentiției și igiena orală, administrarea de fluor pentru profilaxia cariei dentare; ● evaluare și consiliere pentru activitatea fizică; ● evaluare și consiliere pentru dezvoltarea neuro-psiho-emoțională; ● screening-ul tulburărilor de vedere și măsurarea TA (cel puțin o dată în interval); ● sfaturi de conduită date mamelor și
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
aspirarea vaporilor mercurici. Cel puțin 10% din cabinetele stomatologice din SUA au un conținut mercuric în atmosferă de 0,05 mg per m. În 2008, Danemarca a interzis amalgamul dentar din mercur, cu excepția plombelor de suprafață pentru molarii masticanți în dentiția permanentă (adultă). Mercurul este întrebuințat pe scară largă în fabricarea rimelului (thiomersal), pentru a prelungi termentul de expirare, având efect antibacterian. În anul 2008, Minnesota a devenit primul stat american care a interzis orice produs care conținea mercur. Clorura de
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
naștere la pui vii și îi hrănesc cu laptele produs de mamele, sunt animale homeoterme, avânt o temperatură medie a corpului de 36-38 de grade Celsius, au glande mamare sub piele, inima este cvadricamerală, cu două atrii și două ventricule, dentiția este alcătuită din dinți specializați (canini, molari, ș. a.) și prezintă 3 osișoare ale urechii medii: ciocan, nicovală și scăriță. Marea majoritate a mamiferelor au corpul acoperit de păr/blană, (în afară de cetacee, care însă pot avea urme de pilozitate). Blana mamiferelor
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
la speciile erbivore este lung și seamănă cu intestinul gros. La marsupialele neerbivore intestinul subțire, iar la cele erbivore intestinul gros reprezintă cele mai lungi părți a tractului intestinal. Cecul este de obicei prezent. Ficatul multilobular, cu o vezică biliară. Dentiția marsupialelor este heterodontă (diferențiată în dinți incisivi, canini și măsele) și incomplet monofiodontă, adică dinții de lapte se păstrează și la adult, cu excepția ultimului premolar, care se schimbă în fiecare falcă. La adult, dentiției de lapte i se adaugă molarii
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
Ficatul multilobular, cu o vezică biliară. Dentiția marsupialelor este heterodontă (diferențiată în dinți incisivi, canini și măsele) și incomplet monofiodontă, adică dinții de lapte se păstrează și la adult, cu excepția ultimului premolar, care se schimbă în fiecare falcă. La adult, dentiției de lapte i se adaugă molarii. Dentiția (numărul și forma dinților) variază mult, după regimul alimentar, de la o familie la alta. Formula dentară generală este următoarea: 5•1•4•4/5•1•4•4 x 2 = 56. Numărul dinților variază
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
marsupialelor este heterodontă (diferențiată în dinți incisivi, canini și măsele) și incomplet monofiodontă, adică dinții de lapte se păstrează și la adult, cu excepția ultimului premolar, care se schimbă în fiecare falcă. La adult, dentiției de lapte i se adaugă molarii. Dentiția (numărul și forma dinților) variază mult, după regimul alimentar, de la o familie la alta. Formula dentară generală este următoarea: 5•1•4•4/5•1•4•4 x 2 = 56. Numărul dinților variază de la 5•1•3•4/4•1
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
Suprafața de masticație a dinților jugali este tuberculosectorială (secodontă). Molarii sunt trituberculați sau secodonți. Speciile erbivore sau frugivore au molari cu o suprafața de masticație lată ca și cei de erbivore sau rozătoare euteriene. Cea mai primitivă și mai răspândită dentiție întâlnită la marsupiale este dentiție de tip insectivor, așa cum se găsește, spre exemplu, la dasiuride și didelfide: cu incisivi tăietori, canini conici, puternici și mult mai înalți decât ceilalți dinți, cu premolari triconodonți, tăietori și înțepători, și cu molari trituberculați
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
jugali este tuberculosectorială (secodontă). Molarii sunt trituberculați sau secodonți. Speciile erbivore sau frugivore au molari cu o suprafața de masticație lată ca și cei de erbivore sau rozătoare euteriene. Cea mai primitivă și mai răspândită dentiție întâlnită la marsupiale este dentiție de tip insectivor, așa cum se găsește, spre exemplu, la dasiuride și didelfide: cu incisivi tăietori, canini conici, puternici și mult mai înalți decât ceilalți dinți, cu premolari triconodonți, tăietori și înțepători, și cu molari trituberculați. Plecând de la acest tip primitiv
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
de tip insectivor, așa cum se găsește, spre exemplu, la dasiuride și didelfide: cu incisivi tăietori, canini conici, puternici și mult mai înalți decât ceilalți dinți, cu premolari triconodonți, tăietori și înțepători, și cu molari trituberculați. Plecând de la acest tip primitiv, dentiția la diferite familii de marsupiale s-a modificat în raport cu regimul alimentar la care s-a adaptat ulterior. Mai puțin modificată în raport cu tipul insectivor primitiv a rămas dentiția marsupialele carnivorelor și mai mult s-a modificat cea a marsupialele erbivorelor. În
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
triconodonți, tăietori și înțepători, și cu molari trituberculați. Plecând de la acest tip primitiv, dentiția la diferite familii de marsupiale s-a modificat în raport cu regimul alimentar la care s-a adaptat ulterior. Mai puțin modificată în raport cu tipul insectivor primitiv a rămas dentiția marsupialele carnivorelor și mai mult s-a modificat cea a marsupialele erbivorelor. În aparatul circulator la cele mai multe marsupiale sunt prezente canalele lui Cuvier și vena azigos. Temperatura corpului este mai mică decât la mamiferelor placentare, și poate varia ușor în funcție de
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
partea sudică a Americii de Nord. În Australia găsim un număr extrem de mare de forme de marsupiale, fapt datorat lipsei placentarelor, care lipsă a permis dezvoltarea unor tipuri paralele cu ordinele mamiferelor placentare din restul lumii. Criteriul de clasificare este tipul de dentiție, care depinde de regimul alimentar. Cei mai cunoscuți reprezentanți sunt: cangurul și koala.
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
de pradă și putând deci să vâneze mai ușor. Lupul este un animal digitigrad, călcând pe perinițele degetelor și având unghii neretractile - spre deosebire de râs - astfel încât acestea se văd clar în urmele lăsate pe pământ moale sau pe zăpadă. Alimentația și dentiția sunt tipice pentru un carnivor. Deși la nevoie este și omnivor, putând supraviețui și cu fructe sau alte vegetale - consumând chiar și scoarță de copac -, lupul preferă totuși carnea. El se comportă atât ca vânător cât și ca necrofag, fiind
Lup cenușiu () [Corola-website/Science/299707_a_301036]
-
puful. Deși culoarea de bază este cea brun-cafenie, variațiile sunt deosebit de mari, de la urși roșcați la cei aproape negri. Unele exemplare prezintă pete albe la baza gâtului, formând uneori un adevărat guler, asemănător cu cel al ursului gulerat de Himalaya! Dentiția este tipică de omnivor, cu canini puternici și molări rotunjiți. În Europa (exceptând Rusia) există cca. 14.000 de urși bruni în zece țări. Se estimează că au mai rămas doar 20-25 de animale în Munții Pirinei, pe o porțiune
Urs brun () [Corola-website/Science/299726_a_301055]
-
lungi, puternice și groase, au câte cinci degete prevăzute cu gheare foarte mari, puternice, încovoiate, ascuțite și neretractile, pe care le folosesc la sfâșiat prada și la săpat pământul. Tălpile, la urșii tereștri sunt păroase, iar la cei cățărători, golașe. Dentiția are următoarea formulă: 3•1•(4-3)•2/3•1•(4-3)•(3-2) x 2 = 36-42 de dinți. Incisivii ursidelor sunt relativ mari, cu o coroană crestată, iar caninii deosebit de puternici. Măselele sunt adaptate pentru mestecarea hranei vegetale. Premolarii sunt de tot
Urs () [Corola-website/Science/299725_a_301054]
-
degete), craniul și creierul erau mici. În urmă cu circa 50 de milioane de ani urmează un proces lent de evoluție, perioada de trecere de la "Hyracotherium" la "Orohippus". Aceasta se produce prin hrănirea mai variată, ce determină o modificare a dentiției. Din "Orohippus" ia naștere forma următoare a calului (ca.47 miloane de ani) "Epihippus". Dinții devin mai tari și mai bine fixați, fapt explicat prin schimbarea hranei datorită schimbării climei din America de Nord (climă uscată), prin reducerea zonei pădurilor și apariția
Cal () [Corola-website/Science/299202_a_300531]
-
posedă însă dinți mai lungi ca predecesorii lui. Urmașul său, "Merychippus", apare în urmă cu 18 milioane de ani. Cu toate că are tot trei degete, calcă numai pe vârfurile lor; dinții capătă o formă tot mai rezistentă, apropiindu-se de forma dentiției actuale a calului. Din linia "Merychippus" iau naștere un număr mare de variante, printre care și varianta foarte asemănătoare calului de azi, cu o dentiție rezistentă. În urmă cu 15 milioane de ani apare "Pliohippus", cal cu trei degete la
Cal () [Corola-website/Science/299202_a_300531]
-
numai pe vârfurile lor; dinții capătă o formă tot mai rezistentă, apropiindu-se de forma dentiției actuale a calului. Din linia "Merychippus" iau naștere un număr mare de variante, printre care și varianta foarte asemănătoare calului de azi, cu o dentiție rezistentă. În urmă cu 15 milioane de ani apare "Pliohippus", cal cu trei degete la picior, asemănător calului actual, urmat de succesorul său "Dinohippus". Tipul calului de azi, "Equus", apare în urmă cu cca. 4 milioane de ani. ul din
Cal () [Corola-website/Science/299202_a_300531]
-
grave. Pisica nu trebuie scuturată, lovită sau pălmuită, deoarece ea nu va înțelege de ce este bătută, ci doar că oamenii pe care îi iubește o lovesc din motive necunoscute. Scheletul pisicii este format din 250 de oase. La nivelul capului, dentiția cuprinde incisivii, caninii, premolarii de carne, dar nici un dinte „plat” (ca molarii) pentru a strivi hrana: aceștia nu sunt necesari pentru că pisica își „sfâșie” hrana cu ajutorul mușchilor puternici ai fălcilor, apoi și-o înghite fără a o mesteca. Vertebrele gâtului
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
organe se află în palatul moale și sunt numite corzile vocale ale palatului moale. Koala are mai multe adaptări pentru dieta sa pe bază de eucalipt, care are o valoare nutritivă mică, o toxicitate ridicată și e bogată în fibre. Dentiția animalului constă în incisivi și dinții jugali (un singur premolar și 4 premolari pe fiecare arcadă dentară), care sunt separați de un spațiu gol mare - diastemă (o trăsătură caracteristică mamiferelor erbivore). Incisivii sunt folosiți pentru apucarea frunzelor, care sunt pasate
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
50 m și un volum cranian de 1000 cm în medie; craniul este alungit și aplatizat, fruntea relativ teșită și torus supraorbital, retracție post-orbitală, cutia craniană are pereți masivi și (cel puțin la unele exemplare) creastă sagittală, bărbie redusă. Dar dentiția și membrele (în special mâinile) sunt asemănătoare celor lui "H. sapiens". Poate cea mai importantă achiziție la nivel anatomic este creșterea cutiei craniene, astfel că s-a și formulat ipoteza unui „Rubicon cerebral”, a unui nivel de creștere a masei
Homo erectus () [Corola-website/Science/302126_a_303455]
-
Zinjanthropus boisei", cu un volum cranian de 500 cm³, fata foarte dezvoltată, cutie craniana teșita, creasta sagittală, torus supraorbital, torus (coc) occipital puternic); Swartkrans (Africa de Sud) - 1,8 mîl. ani, denumit inițial "Paranthropus cressidens", mult mai masiv, creasta sagittală, torus supraorbital, dentiție modernă la nivelul molarilor; Chessowanja (Kenya) - 1,8 mîl. ani, foarte asemănător cu Swartkrans; Kromdraai (Africa de Sud) - 1,8 mîl. ani, denumit inițial P"aranthropus robustus", fata largă, fosa subtemporală profundă; East Turkana (Ileret, Koobi Foră) (Kenya) -1,8/1,5
Australopitec () [Corola-website/Science/302125_a_303454]
-
din prezent este adaptată la mediul de viață în care trăiesc: astfel corpul este turtit dorsoventral și se termină cu o coadă lățită și musculoasă care ajută la înot sau pe post de cârmă. Gura este largă, prevăzută cu o dentiție puternică de formă conică. Crocodilii au o lungime a corpului, în funcție de specie, între 1,20 și 7 m lungime. Au fost găsite, prin săpături, fosile de crocodili care aveau lungimea de 12 m. Aceste animale cresc toată viață, însă cu
Crocodil () [Corola-website/Science/304220_a_305549]