1,973 matches
-
nr. 135/A din 15 aprilie 2019 a Secției penale Prin Adresa din 11 martie 2019, D.I.I.C.O.T. a comunicat instanței faptul că inculpatul a colaborat cu organele de urmărire penală - fiindu-i aplicabile dispozițiile invocate - în sensul că a formulat un denunț penal împotriva unei persoane și a contribuit la prinderea în flagrant în timp ce comercializa droguri de risc. S-a mai precizat că nu era finalizată urmărirea penală, urmând ca în perioada imediat următoare să fie emis rechizitoriul în cauză
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
solicitarea apelantului inculpat s-a constatat că sunt îndeplinite toate cerințele prevăzute de art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, pentru a se reține în beneficiul său incidența cauzei legale de reducere a pedepsei. Inculpatul D. formulase un denunț la data de 6.09.2013 (în timpul urmăririi sale penale), cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență, denunț valorificat de organele judiciare și care a condus la identificarea și tragerea la răspundere penală a coinculpatului A., față de
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
protecția martorilor, pentru a se reține în beneficiul său incidența cauzei legale de reducere a pedepsei. Inculpatul D. formulase un denunț la data de 6.09.2013 (în timpul urmăririi sale penale), cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență, denunț valorificat de organele judiciare și care a condus la identificarea și tragerea la răspundere penală a coinculpatului A., față de care s-a pronunțat Sentința penală nr. 2.731/25.11.2014 a Tribunalului București, Secția I penală. • Decizia nr. 79/A din 29 martie
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
s-a pronunțat Sentința penală nr. 2.731/25.11.2014 a Tribunalului București, Secția I penală. • Decizia nr. 79/A din 29 martie 2018 a Secției penale Din analiza referatului întocmit de DIICOT a rezultat că inculpatul F., în timpul judecății, a formulat un denunț privind activități infracționale prevăzute de art. 367 din Codul penal și art. 9 din Legea nr. 241/2005, iar pe baza acestui denunț a fost întocmit un dosar penal și s-a dispus începerea urmăririi penale, cercetările fiind în curs la
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
penale Din analiza referatului întocmit de DIICOT a rezultat că inculpatul F., în timpul judecății, a formulat un denunț privind activități infracționale prevăzute de art. 367 din Codul penal și art. 9 din Legea nr. 241/2005, iar pe baza acestui denunț a fost întocmit un dosar penal și s-a dispus începerea urmăririi penale, cercetările fiind în curs la acel moment, concluzionându-se de către procuror că inculpatul ar putea beneficia de prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002. Analizând acest
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
concluzionându-se de către procuror că inculpatul ar putea beneficia de prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002. Analizând acest text de lege, instanța de fond a constatat că trebuie îndeplinite în mod cumulativ două condiții esențiale, respectiv formularea unui denunț în timpul urmăririi penale sau al judecății, iar denunțul să aibă ca urmare identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane, care echivalează cu situația emiterii unui rechizitoriu. Instanța de fond a reținut că, deși inculpatul F. a formulat
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
beneficia de prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002. Analizând acest text de lege, instanța de fond a constatat că trebuie îndeplinite în mod cumulativ două condiții esențiale, respectiv formularea unui denunț în timpul urmăririi penale sau al judecății, iar denunțul să aibă ca urmare identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane, care echivalează cu situația emiterii unui rechizitoriu. Instanța de fond a reținut că, deși inculpatul F. a formulat un denunț penal în cursul judecății cauzei, înregistrat la
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
timpul urmăririi penale sau al judecății, iar denunțul să aibă ca urmare identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane, care echivalează cu situația emiterii unui rechizitoriu. Instanța de fond a reținut că, deși inculpatul F. a formulat un denunț penal în cursul judecății cauzei, înregistrat la DIICOT, cu privire la săvârșirea unor infracțiuni prevăzute de art. 367 din Codul penal și art. 9 din Legea nr. 241/2005, acesta nu a avut ca rezultat identificarea făptuitorilor și tragerea la răspundere
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
Partea I, nr. 327 din 13 aprilie 2018, și datele dosarului, și instanța de apel a constatat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege pentru ca inculpații să beneficieze de dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, întrucât denunțurile formulate nu ar fi condus la identificarea și tragerea la răspundere penală a persoanelor denunțate. • Decizia nr. 129/A din 12 aprilie 2017 a Secției penale Instanța de apel a constatat că jurisprudența anterioară identifica ipoteze în care denunțătorul putea beneficia
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
penală a persoanelor denunțate. • Decizia nr. 129/A din 12 aprilie 2017 a Secției penale Instanța de apel a constatat că jurisprudența anterioară identifica ipoteze în care denunțătorul putea beneficia de reducerea cu jumătate a limitelor pedepsei în cazul formulării unui denunț doar dacă se ajunsese la trimiterea în judecată a persoanelor denunțate. Deși această ipoteză era întrunită în favoarea inculpatului, instanța de apel a subliniat că această interpretare a art. 19 din Legea nr. 682/2002 restrânge nejustificat sfera aplicării sale. • Decizia
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
inculpatei B. de reținere a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, ca urmare a denunțurilor formulate, Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând conținutul adreselor nr. 4.906 din 13 octombrie 2016 (inculpata B. formulase, la 22 iulie 2016, un denunț cu privire la eventuale fapte de corupție săvârșite de un cadru medical, cercetările nefiind finalizate până la acel moment) și nr. 4.906 din 12 octombrie 2016 (inculpata B. formulase, la 21 iulie 2016, un denunț ce avea ca obiect săvârșirea
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
la 22 iulie 2016, un denunț cu privire la eventuale fapte de corupție săvârșite de un cadru medical, cercetările nefiind finalizate până la acel moment) și nr. 4.906 din 12 octombrie 2016 (inculpata B. formulase, la 21 iulie 2016, un denunț ce avea ca obiect săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 354 din Codul penal, pentru care nu se dispusese începerea urmăririi penale in personam), s-a constatat că este nefondată, în cauză nefiind întrunite, cumulativ, condițiile prevăzute în textul de lege
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
25 iunie 2014 a Secției penale În ce privește aplicarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, deoarece, potrivit Adresei din data de 20 iunie 2014 emise de Ministerul Public, aflată în dosarul de recurs, a rezultat că în urma denunțului formulat de către inculpatul E.V. a fost constituit Dosarul penal nr. 114/P/2013 și se efectuează cercetări pentru identificarea altor mijloace de probă în vederea stabilirii cu certitudine a situației de fapt, s-a constatat că nu erau îndeplinite cumulativ condițiile
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
respinsă, ca neîntemeiată, și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor. În argumentarea acestei decizii s-a arătat că „(...) ideea de bază a reglementării instituției denunțătorului este aceea că persoana fizică/juridică ce realizează denunțul are cunoștință de săvârșirea unor fapte care pot constitui infracțiune. Mai mult, Curtea a observat că, în totalitatea cazurilor, denunțul este realizat cu scopul de a acuza o persoană de săvârșirea unei infracțiuni. Astfel, Curtea a apreciat că denunțul poate
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
acestei decizii s-a arătat că „(...) ideea de bază a reglementării instituției denunțătorului este aceea că persoana fizică/juridică ce realizează denunțul are cunoștință de săvârșirea unor fapte care pot constitui infracțiune. Mai mult, Curtea a observat că, în totalitatea cazurilor, denunțul este realizat cu scopul de a acuza o persoană de săvârșirea unei infracțiuni. Astfel, Curtea a apreciat că denunțul poate constitui o «mărturie în acuzare», cu consecința dobândirii de către denunțător a calității de martor“ (...). (paragraful 18; a se vedea
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
realizează denunțul are cunoștință de săvârșirea unor fapte care pot constitui infracțiune. Mai mult, Curtea a observat că, în totalitatea cazurilor, denunțul este realizat cu scopul de a acuza o persoană de săvârșirea unei infracțiuni. Astfel, Curtea a apreciat că denunțul poate constitui o «mărturie în acuzare», cu consecința dobândirii de către denunțător a calității de martor“ (...). (paragraful 18; a se vedea și Decizia nr. 118 din 2 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
stadiul cauzei în care se urmărește producerea efectelor atenuante de pedeapsă. (…) Categoria cerințelor ce țin de conduita beneficiarului efectelor cauzei legale de reducere a pedepsei subsumează, pe de o parte, formularea, de către martorul participant la o infracțiune, a unui denunț împotriva altor persoane care au săvârșit infracțiuni grave și, pe de altă parte, facilitarea, de către același martor denunțător, a identificării și tragerii la răspundere penală a persoanelor denunțate. Ambele cerințe au caracter cumulativ, simplul denunț formulat de persoana prevăzută
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
o infracțiune, a unui denunț împotriva altor persoane care au săvârșit infracțiuni grave și, pe de altă parte, facilitarea, de către același martor denunțător, a identificării și tragerii la răspundere penală a persoanelor denunțate. Ambele cerințe au caracter cumulativ, simplul denunț formulat de persoana prevăzută la art. 2 lit. a) pct. 1 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată, neurmat de o atitudine activă de facilitare a identificării persoanelor denunțate și tragerii lor la răspundere penală, fiind insuficient pentru valorificarea
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
evaluate are sensul de înlesnește, favorizează, ușurează demersul organului judiciar, fără însă a translata sarcina probei acțiunii penale de la acesta la denunțător. Potrivit art. 290 alin. (1) și (2) și art. 289 alin. (2) din Codul de procedură penală, denunțul este încunoștințarea despre săvârșirea unei infracțiuni, ce trebuie să cuprindă descrierea faptei care formează obiectul sesizării, precum și indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute. Legiuitorul nu stabilește o obligație de rezultat în sarcina denunțătorului, aceea de
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
în sarcina denunțătorului, aceea de a indica probe relevante ori suficiente, părțile au dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe, însă sarcina probei aparține, în ceea ce privește acțiunea penală, în principal, procurorului. Independent de definiția legală a denunțului sau de sarcina probei în exercitarea acțiunii penale, pentru incidența cauzei legale de reducere a pedepsei, denunțătorul trebuie să justifice, suplimentar, o anumită conduită caracterizată prin cooperare judiciară. Faza procesuală necesară pentru a valida conduita beneficiarului denunțului și a genera
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
autorizației, intervenția prescripției ori a unui caz de nepedepsire), ori poate interveni un astfel de caz independent de voința acestuia (de exemplu, cauza de deces, act de clemență). ... Translatarea momentului către începerea urmăririi penale in rem ar presupune că orice denunț ce a generat începerea urmăririi penale față de faptă este apt a atrage aplicarea cauzei legale de reducere a pedepsei. Această interpretare neagă condiția subsecventă referitoare la conduita beneficiarului cauzei legale referitoare la facilitarea identificării și tragerii la răspundere penală
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
suficientă doar identificarea sa. Începerea urmării penale in personam este momentul procesual ce atestă identificarea făptuitorului și atragerea în procesul penal în scopul stabilirii răspunderii penale. Stabilirea unui unic și cert moment procesual al urmăririi penale (în cercetarea declanșată prin denunț) asigură egalitatea în fața legii și predictibilitatea actului de justiție în situația aplicării normei evaluate, lăsând judecătorului analiza condițiilor de fond. Existența stadiului procesual necesar în cauza declanșată prin denunț nu exclude sarcina probei cu privire la conduita denunțătorului. Interpretarea
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
cert moment procesual al urmăririi penale (în cercetarea declanșată prin denunț) asigură egalitatea în fața legii și predictibilitatea actului de justiție în situația aplicării normei evaluate, lăsând judecătorului analiza condițiilor de fond. Existența stadiului procesual necesar în cauza declanșată prin denunț nu exclude sarcina probei cu privire la conduita denunțătorului. Interpretarea restrictivă, ce presupune deplasarea reperului către momente procesuale ulterioare, echivalează cu o excludere sau restrângere a incidenței aplicării textului, iar interpretarea extensivă, ce presupune deplasarea reperului către momentul procesual anterior
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
să determine schimbarea acestei jurisprudențe. În continuare, apreciază că și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 288 alin. (1) din Codul de procedură penală este neîntemeiată. Sesizările formulate de organele de constatare au un regim propriu, distinct de cel al denunțului. Noțiunea de „organe de constatare“ folosită în art. 281 din Codul de procedură penală cuprinde o sferă mai largă decât a celor prevăzute de art. 61 din același act normativ. Plângerea, denunțul, sesizarea și sesizarea din oficiu nu constituie mijloace
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
au un regim propriu, distinct de cel al denunțului. Noțiunea de „organe de constatare“ folosită în art. 281 din Codul de procedură penală cuprinde o sferă mai largă decât a celor prevăzute de art. 61 din același act normativ. Plângerea, denunțul, sesizarea și sesizarea din oficiu nu constituie mijloace de probă, această trăsătură privește exclusiv sesizarea înțeleasă ca modalitate de învestire a organului judiciar cu privire la fapta prevăzută de legea penală. Obligația instituită în sarcina acestor organe reprezintă o reglementare
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]