1,243 matches
-
visat cum cineva îmi spune că în fiecare noapte oamenii acestor locuri mai uită cîte puțin, astfel încît, în zori, fiecare e altcineva decît a fost la apus, ... Citește mai mult Cînd se lasă seara și greierii încep să-și depene cîntecul,mă îmbrac în hainele mele de lucru,și mă duc la fîntîna publică să spun copiilor povești. Apoi urmează o altă dimineață și o altă zi,totul pare că intră în regulile unei negocieri fireștiîntre spasmul obosit al luminii
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
Dar tu, Ștefan? După cât îmi amintesc ai terminat Dreptul, locuiești în capitală, cum te descurci? Nu te-am văzut pe aici, pe acasă, de când m-am mutat și sunt trei ani de atunci. Pe unde e Virgil, fratele tău? Au depănat amintiri comune, și-au amintit de foștii colegi împrăștiați în toată țara, unii aflându-se peste hotare. Se făcuse ora șapte și Ștefan încă nu a adus în discuție trandafirii lui Anton. Ștefan nu dorea să trădeze scopul vizitei. Anton
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383260_a_384589]
-
brâu de fotă ce-i sfârâie fusul. Unde-o merge-așa grăbită, vremea poate spune? Slobodă și știrbă-n zâmbet... Mai - Gustar - Răpciune; Căci abia începe ziua, luna... anul în Gerar, Că-i sfârșitul de la Undre și-apoi Făurar. Timpul deapănă fuiorul și își toarce pleata Schimbă orele cu râvnă, o secundă-n alta; Se rotește-n loc cadranul, parcă stă pe loc Al său rotocol de vreme îi un cerc de foc. Soarele răsare-n fugă... și apune făr' să
ZBOARĂ VREMEA, TRECE TIMPUL de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383267_a_384596]
-
mele, unice . M-a părăsit de 7 ani , se vor împlini, la sfârșit de lună martie Î Într-o zi, când primăvară venea, ea ne-a părăsit. Asta fiind zise ar trebui să trag linie ? Nu, acum doar încep să depăn dorul ! Acum la 72 de ani, dor de mamă ? Nu pot înțelege ! Ce mister plutește , misterul ce încearcă să ascundă ce este la vedere, viața și moartea ? E aici, lângă mine, în odaie, ea, mama . Îi simt prezența. Undeva într-
MAMA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383256_a_384585]
-
a-i da explicații lui Anton. Au fost colegi de liceu, tineri ce și-au trăit adolescența în același loc. Sâmbătă după ora cinci Anton îl sună și-l învită să-i facă o vizită. — Voi fi acasă, Ștefan, mai depănăm amintiri comune, apoi vedem unde ne ducem, ești de acord? Desigur, aștept să te văd. Sunt prea mulți ani de când nu ne-am văzut, Anton! Referință Bibliografică: Să nu uiți trandafirii continuare / Viorica Gusbeth : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383259_a_384588]
-
cu bun gust, purta lucruri de calitate. Când veneam la instruire, îi aduceam toamna o sticlă de țuică bună, câte o sacoșă cu gutui mari și aromate pe care le aprecia mult. Mă servea cu o cafea și începea să depene amintiri despre Ardealul de unde venise, mutat disciplinar. Făcuse fiului său nuntă cu dare și îi cununase la biserică cu mai mulți preoți. - Tovarășa Țâru, mi‑a spus cu ceva timp înainte, după ce a gustat din țuica de prune pe care
BIETUL OM SUB VREMI CAP III PRIMARITA- O ALTFEL DE CARTE DESPRE CADEREA COMUNISMULUI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383249_a_384578]
-
sunteți niște hoți ,după ce mânânci ,să părăsești taverna mea ! - Nu toți suntem hoți. Eu unul,am fost profesor. -Profesor în hoție poate .... - Nu glumesc ,chiar am fost. - Și ce cauți acum aici ? S-a luat vacanță în România ? - Nu... Își deapănă încet povestea lui nedorită, de fugar . Bătrânul îl ascultă și-n mintea lui începe să încolțească planul mârșav,de stăpân asupritor. Un zâmbet nedisimulat de bucurie i se citește unchiașului pe față. „ Al meu ești ! ” - Dacă ești fugar înseamnă că
VIATA LA PLUS INFINIT (6) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383292_a_384621]
-
puțin fizicamente vorbind, era peste măsură de bine organizată, scuză-mi frivolitatea de sorginte estudiantină. Intrase În vorbă cu mine Într-o manieră degajată, sigură pe sine și cu o propensiune confesivă remarcabilă - genul acela de femeie gata să-și depene biografia Înaintea primului Întâlnit, cu convingerea că respectivul este de-a dreptul pasionat să-i cunoască detaliile și dedesubturile. O volubilă nativă și incorigibilă, undeva la granița fragilă cu exhibiționismul intim, dacă ar trebui s-o judecăm la rece. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
privi atent în jur și zise încet: — Da’ nu spui la nimeni? — Ce’șt copil?! De la Râm! - șopti el. Mierla tăcu brusc. Episodul 4 îN DRUM SPRE HAREM Lăsându-i pe cei doi tineri mâncându-se din priviri să-și depene amintirile, hanul și Metodiu o luară agale spre harem. — Signore - grăi Metodiu cu glas coborât - acuma noi am luat-o agale spre harem. Eu pă matale te înțeleg, că ești în putere și vei fi având șapte vieți în pieptu-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-și construiască frumoase, spațioase cuiburi. Pe ogoare duduie tractoarele, între blocuri duduie covoarele. Soarele râde vesel, încălzind fețele trecătoarelor. Să-ngăduie măritul Cetitor umililor naratori ca-ntr-această binecuvântată zi să lase deoparte firul subțire al poveștii pe care-o deapănă de-atâta vreme și să se cuprindă și ei de farmecul firii din jur, căci, orice s-ar spune, naratorii sunt și ei oameni. Din apartamentul modest, dar curățel unde locuiesc, naratorii privesc pe geam și se desfată cu luminoasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
au fost cîndva băieței și au avut părinți și unchi și bunici...“ Conversația n-am mai fost la cinema de ani de zile fiorul acela cînd se stinge lumina și te izolează brusc fără praguri moi de acomodare Înserarea se deapănă gradat ca o promisiune sau zorile o rostogolire de bile lentă peste pajiște ținta nu e de atins cel puțin În ce mă privește niciodată să mă mint că În asta stă toată fascinația abandonului În amînare pînă cînd pașii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
iar el, Bandura, le avea În fața ochilor. Prin cîte mîini trecuse Marieta Își dădea imediat seama orice bărbat care o iubise - iar revoluționarul acesta cu suflet delicat fusese unul dintre ei - și atunci ea Își dădea drumul, se spovedea. Își depăna amintirile cu o Încîntătoare nostalgie, de parcă acele povestioare grosiere, pline de detalii dezgustătoare n-aveau În sine vreo importanță, căci important era doar faptul că pe atunci fusese și ea tînără, presque une enfant, aproape un copil. Îl vedea aievea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
lumînări galbene de ceară Întru odihnirea sufletelor păcătoase, lovindu-și fruntea de piatra rece a chiliilor. Adîncindu-se În biografiile sfinților și ale blajinilor, va da de unele potriveli cu viața sa spirituală. Astfel Îi va Încolți gîndul de a-și depăna rătăcirile - de la anarhism și ateism pînă la adevărul credinței - ca apoi să vestească lumii iluminarea sa: civilizația contemporană se prăvălea În abisuri. Antichristul era la ușă, deja Își punea Însemnul său rușinos pe locuri ascunse: sub sînii femeilor și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și să-i pună pe piept niște bănuți, ca mortul să aibă cu ce plăti vămile văzduhului. Rar se întâmplă să fie plânsă de un participant la priveghi, doar rudele cele mai apropiate și, într-un timp, bocitoarele care-i depănau viața în vorbe sub forma unui monolog în versuri. Cei veniți la priveghi, cei mai tineri, aveau altă treabă; ei voiau să arate că nu le pasă de moarte, că viața trebuie trăită intens, cu bucurie. Între decesă și înmormântare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ceva dulce. — E bine, conveni portarul, Întinzînd mîna pentru colectă. I-am predat toată cutiuța. Suptul drajeului păru să-i lubrifieze ceva mai mult limba pe tema acelei rocambolești istorii a palatului Aldaya. — Între noi fie vorba, aici e de depănat. Odată Joanet, fiul domnului Miravell, care-i un zdrahon de două ori cît dumneavoastră (nu mai spun că e În echipa națională de baschetă... deci, niște prieteni de-ai domnișorului Joanet auziseră vorbindu-se despre casa familiei Aldaya și l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
și-a găsit boccelele așteptându-l în cabina portarului și portăreasa i-a spus că Blanche a ieșit. Nu cred că a izbutit să se împotrivească ispitei de a-i relata portăresei toate necazurile lui. Am constatat că și le depăna tuturor cunoștințelor. Se aștepta la compătimire, dar nu reușea decât să fie ridicol. Se purta într-un mod cu totul nepotrivit. Știind la ce oră își face nevastă-sa cumpărăturile, într-o zi, nemaiputând îndura chinul de a n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
asiste la un meci de tenis și să mai învețe câte ceva în materie de sport. Cu regret, privește încă multă vreme în jurul său, dar nu vede nimic, fiindcă un asemenea automobil sport e mult mai rapid decât un tramvai, care deapănă greoi stație după stație. # O clipă! Să nu părăsim tramvaiul ăsta așa de repede, să mai zăbovim un pic. E plin până la refuz cu o mulțime monocoloră despre care nu poți spune de la prima vedere dacă sunt animale sau oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
himerele din noapte și pierde drumul spre zori. Mă doare lupta din mine, chiar de pierd sau de câștig, printre zâmbete ori lacrimi vreau nădejdea să mi-o strig. Mă doare îngrijorarea care gânduri piaptănă și atinge deznădejdea când necazul deapănă. Mă doare ziua de mâine, o aștept printre fiori, să zăresc reminiscența bucuriei dulci din zori.
M? doare by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83362_a_84687]
-
legănată În ritmuri largi și grave, de corul sferelor. Pe Calichor, în templul încins de roci calcare, Acolo te așteaptă, cucernic, dorul meu; Acolo vei ajunge în Marea Noapte, greu De gânduri, de neliniști, de-adîncă-nduioșare. Mă vei urma... Cuvântul va depăna domol Povestea fără nume a Nunții Subterane Uimit, îți vei cuprinde supremele arcane Din culmi nebănuite și limpezi de simbol. Iar când, topit în apa adâncilor mistere, Zeiței chtoniene întreg te vei fi dat, Cu mâini îngemănate și gând cutremurat
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
al Creației divine, oricât s-ar fi vrut un recreator al Big-Bangului...Se simte, astfel, decepția magistrului legată de imposibilitatea de a fi martorul în această viață la un asemenea eveniment, el fiind depășit de timpul fizic necruțător, ce-i deapănă firul anilor... Făcând trimiteri la Biblie despre Facerea, Vasile Popovici ne scoate din atmosfera gravă a unei dezbateri religioase cu o considerație comică,afirmând că „ sâmburele - dătător de viață- a sărit dintre dinții Evei, încolțind în pământul reavăn, de abia
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
ei oglindea o bunătate de înger. Isac le-a lăsat singure și a plecat să-se plimbe. Spre surprindera ei, psihologa nu a întrebat-o nimic despre depresie și a-nceput să-i povestească că se născuse în București. Au depănat amintiri despre cât de frumoasă este România și s-au amuzat când Ester i-a spus că în copilărie mergea la biserică deși era evreică, ca să mănânce colivă. Se cunoștea cu Isac de copii și făcuseră multe pozne împreună, dar
FRAGMENT DE MANUSCRIS (2) de SILVIA KATZ în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364431_a_365760]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (7) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 333 din 29 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu mai știu ce să se fi depănat de pe discuri, CD-uri ori casete, știu doar că începusem să mă “înalț” și să-mi revin, să-mi preschimb posomoreala atavică într-un luminiș și ambient tonifiant, elevat, cu formă și chip neumbrit de fantasme existențiale, obsesii care mi-
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (7) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364564_a_365893]
-
crăpăturile discului de andezit, deși nu stăteau prea drepte, cea mai înclinată, fiind a fetiței, aproape lungită pe lespede. “Să le lăsăm cum vor să stea, spuse istoricul nostru, bine că am reușit să le aprindem”. Și a început să depene amintiri despre imensul soare, despre cercetările făcute și despre cauza crăpăturilor și a desprinderii unei folii de la suprafață. Și deodată, după vreo cinci minute, lumânările s-au stins. Bine că au ars și atât a zis cineva și ne-am
SEMNE ŞI MIRACOLE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361285_a_362614]
-
dorul de casă ce-l simțea arareori, s-a apropiat și a tras cu urechea în timp ce sorbea economicos din pahar. Erau acolo două sau trei femei și doi bărbați. Tineri, după voci și vocabular. Foarte veseli. Vorbeau tare și râdeau. Depănau amintiri ori le fabricau. Nu era ceva interesant pentru Cartuș și, convins că sunt români, s-a hotărât să plece, dar în acel moment i-a auzit râzând de „fierbințeala” țigăncilor. Un bărbat povestea și toți ceilalți exclamau la aproape
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
să vrea și-și încruntă sprâncenele. Se ridică în picioare și făcu câțiva pași, bezmetic, fără țintă, numai pentru că nu putea sta pe loc. O fracțiune de secundă avu imboldul de a fugi pe ușă afară, nemaisimțindu-se capabil să depene în fața preacinstitului său interlocutor povestea rușinoasei trădări a Florindei și îndoielile care l-au stăpânit până la primirea rezultatelor analizei de paternitate. Apoi își învinse frica și vorbi fără întrerupere, ca un posedat, cu obrajii încinși de febră și urechile țiuind
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]