489 matches
-
În Anglia intensificarea împrejmuirilor și comasărilor a generat o masă de țărani lipsiți de mijloace de producție și de subzistență. Destrămarea structurilor și a organizării tradiționale a proprietății funciare feudale și a structurilor sociale rurale a creat nu numai o depopulare rurală, ci și o forță de muncă disponibilă pentru activitatea industrială, realizându-se un transfer de mâna de lucru din agricultură spre industrie. O parte din forță de mucna disponibilă, care în condițiile unei societăți preindustriale nu putea fi încă
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
74 î.Hr., Cirenaica devine provincie romană, populația fiind alcătuită din cetățeni, fermieri, străini și evrei. Tensiunile dintre evrei și romani cresc soldându-se cu două revolte înăbușite într-un final, una sub împăratul Vespasian, iar cealaltă sub Traian. Cauze a depopulării masive a Libiei, ceea ce va duce la stabilire de noi colonii în timpul lui Hadrian. Producția era concentrată pe creșterea de silfium (plantă medicinală). Competiția cu Alexandria și Cartagina pentru monopolul asupra silfiumului a afectat economia și populația orașului. În 262
Cirene () [Corola-website/Science/326933_a_328262]
-
înăsprindu-se condițiile vieții la țară și încurajați de dezvoltarea industrială a marilor orașe, cei mai tineri săteni, sau copiii celor ce au rămas totuși în sat, au luat calea exodului, ușor-ușor localitatea Plevna suferind un proces de îmbătrânire și depopulare accentuate. Personalități ale satului Cu toate că populația locală era dedicată trup și suflet agriculturii, generațiile ce au urmat au fost în măsură să-și găsească un drum al vieții, pe măsura darurilor cu care au fost înzestrate. Astfel, și nu puțini
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
colectarea taxelor era un subiect de interes major. Taxarea excesivă a făcut ca numeroși locuitori ai târgurilor și proprietari funciari să emigreze în teritoriile controlate de creștini, în principal în Ungaria Regală. Războaiele, înrobirile și emigrarea nobililor au produs o depopulare profundă a regiunilor rurale. Din punct de vedere religios, administrația otomană s-a arătat destul de tolerantă, iar grupurile etnice din imperiu s-au bucurat de un mare grad de autonomie în ceea ce privește gestionarea problemelor interne. Orașele și-au păstrat un anumit
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
numirii, boierul era octogenar și bolnav, "„pentru care semna actele mitropolitul Gavriil și comandantul militar Ivan Hartingh”". După anexarea Basarabiei, țăranii supuși la dări suplimentare au început să fugă în masă spre Moldova de peste Prut. Pentru a preîntâmpina o masivă depopulare a teritoriului, la 7 octombrie 1812, Scarlat Sturdza emitea o dispoziție specială adresată comandantului Armatei Dunărene P.V. Ciceagov, prin care acestuia i se indica instituirea cordonului de pază la hotarul de apus al Basarabiei. Scarlat Sturdza scria: La 17 iunie
Scarlat Sturdza () [Corola-website/Science/309389_a_310718]
-
mai mult de 10% din populație. Operațiunea Vistula s-a încheiat în mod oficial pe date de 31 iulie 1947. Ultima relocare a locuitorilor de etnie ucraineană a avut însă loc în 1952. Consecința imediată a Operațiunii Vistula a fost depopularea aproape totală a unor regiuni (Pogórze Przemyskie, Bieszczady și Beskid Niski). Relocarea populației de origine ucraineană a schimbat în mod radical situația forțelor rebele UPA, care au fost lipsite de sprijinul material și uman necesar continuării luptei cu autoritățile comuniste
Operațiunea Vistula () [Corola-website/Science/329209_a_330538]
-
activității vulcanice. În lipsa unor date concrete și definitive, există mai multe ipoteze care încearcă se explice cauzele fenomenului. Spre exemplu, cercetătorul american Ruddiman a propus o ipoteză conform căreia mica eră glaciară ar fi avut cauze antropologice. Cercetătorul speculează că depopularea Europei din timpul Morții negre și în consecință scăderea producției agricole ar fi favorizat reîmpădurirea și înmagazinarea unei mai mari cantități de carbon din atmosferă, fapt care ar fi dus la prelungirea micii ere glaciare. Problematic pentru identificarea clară a
Mica eră glaciară () [Corola-website/Science/306447_a_307776]
-
au condus la schimbări radicale în toate domeniile societății - colaps demografic, instabilități politice și revolte religioase. O serie de foamete și epidemii, începând cu Marea Foamete din 1315-1317 și mai ales Moartea Neagra din 1348, a redus populația la jumătate. Depopularea a fost însoțită de tulburări sociale și de război endemice. Epuizarea solului, suprapopularea, războaiele, epidemiile au cauzat foamete în Europa în timpul Evului Mediu. În Franța, războiul de o sută de ani, recoltele deficitare și a epidemiile au redus populația cu
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
Cum de au fost ele posibile? Răspunsul îl aflăm în situația demografică și economică a regiunii. Anatolia se afla de 25 de ani sub stăpânire selgiucidă, timp în care populația greacă de la țară sărăcise, datorită numeroaselor dări; avusese loc o depopulare a satului și o aglomerare a orașelor. Colonizarea turcă fiind încă slabă, urmarea a fost că locuitorii cetăților erau, în majoritate, creștinii, ostili noilor stăpânitori. Frica și neliniștea turcilor consemnate de Ibn Al Qalanisi după înfrângerea lui Qutulmish, erau îndreptățite
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
Szaltelek". Localitatea este cunoscută ca având de-a lungul timpului o populație majoritar românească. Recensământul din 1857 menționa 236 locuitori din care 168 erau greco-catolici, 22 romano-catolici și 46 reformați. În cursul secolului XX, satul Țiptelnic resimte din plin fenomenul depopulării, recensământul din 1992 menționând un număr de 185 locuitori față de cei 335 locuitori pe care îi avea în 1910. Biserica de lemn este menționată pentru prima dată în Șematismul greco-catolic din 1900: „Bis. de lemn din an 1770, renovată 1894
Biserica de lemn din Țiptelnic () [Corola-website/Science/313829_a_315158]
-
oraș și în jurul său, începând cu cele cauzate de participarea lui Mihai Viteazul la Războiul cel Lung și sfârșind cu cele suferite cu ocazia Revoluției din 1821. Au avut loc și dezastre naturale (epidemii, cutremure), au condus la distrugerea și depopularea Buzăului. Orașul însă a fost mereu reconstruit, localnicii punând imaginea păsării Phoenix pe stema orașului, ca simbol al renașterii. Secolul al XIX-lea a adus o perioadă de înflorire culturală și economică a Buzăului. A fost construit și Palatul Comunal
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
a cauciucului din 1903 a dus la arestarea și pedepsirea mai multor oficiali albi (inclusiv a unui cetățean belgian). În lipsa unui recensământ (primul a fost efectuat în 1924), scăderea demografică este greu de cuantificat. Raportul lui Roger Casement arată că depopularea este cauzată mai ales de patru factori: „războiul fără discernământ”, înfometarea, scăderea natalității și bolile tropicale. Agențiile de presă europene și americane au mediatizat situația Statului Liber Congo în 1900. Până în 1908, presiunea publică și manevrele diplomatice au dus la
Statul Independent Congo () [Corola-website/Science/318345_a_319674]
-
coloniale cu cea de la începutul secolului al XX-lea. Observatorii contemporani (cum ar fi Jan Vansina, profesor emerit de istorie și antropologie la Universitatea Wisconsin), sugerează că populația s-a înjumătățit în această perioadă. Conform diplomatului britanic Roger Casement, această depopulare a avut patru cauze principale: „războiul fără discernământ”, înfometarea, reducerea natalității și bolile. Boala somnului făcea ravagii și era folosită de regim pentru a explica scăderea demografică. Adversarii regelui spuneau, însă, că administrația însăși trebuie considerată răspunzătoare pentru răspândirea epidemiei
Statul Independent Congo () [Corola-website/Science/318345_a_319674]
-
să facă investiții pe termen lung. Deocamdată nu se cunoaște și nu se observă existenta în zonă a vreunei strategii pe termen scurt, mediu și lung care să conducă la revigorarea economiei locale, a tradițiilor satului, respectiv să oprească tendința depopulării satului ca urmare a îmbătrânirii populației și a unei natalități nesemnificative după 1990. Concentrarea proprietarilor este dificilă în lipsa unui pachet legislativ care să stimuleze producția agricolă și să asigure subvenții comparabile cu celelalte țări din Uniunea Europeana, respectiv să asigure condiții
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
populația migrând la școlile și făbricile din Cluj-Napoca, Turda și Câmpia Turzii, odată cu dezvoltarea industrială. Chiar dacă gazul metan a fost introdus în sat în anii "50, iar apa potabilă {din izvoare locale } a fost introdusă în gospodăriile sătești încă din 1972, depopularea satului nu a putut fi oprită datorită măsurilor discriminatorii cu care au fost tratați țăranii de fostul regim comunist {alocații pentru copii de țărani inexistente și plata de batjocura pentru munca prestata, etc } comparativ cu salariații încadrați la unitățile economice
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
de persoane, după cel de-al doilea război mondial se înregistrează o scădere continuă a populației. În 1956 erau 187 locuitori, în 1966 erau 139 locuitori, în 1977 erau 79 locuitori iar în anul 1992 erau doar 33 de locuitori. Depopularea a continuat și în anii ce au urmat, la recensământul din anul 2002 localitatea fiind înregistrată cu doar 20 de locuitori. După aproape 10 ani, în 2011, în Măgura sunt mai puțin de 10 locuitori. Cu toate acestea, în cursul
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
rămânere în urmă în termeni de populație. Populația este formată majoritar din sârbi cu o mică minoritate de români oficial denumiți "vlahi". Zona este subdezvoltata, cu infrastructura puțină și distanțe mari între așezări. Regiunea este supusă unui fenomen continuu de depopulare: de la recensământul din 1991 până la cel din 2002, comunele Bor și Majdanpek au pierdut fiecare câte 3.500 de locuitori, Negotin a pierdut 5.500, Zaječar a pierdut 5.000, iar Knjaževac 6.500.
Carpații Sârbești () [Corola-website/Science/328725_a_330054]
-
economică a Dobrogei. În urma Congresului de Pace de la Berlin, din iulie 1878, prin care s-a recunoscut independența României, Dobrogea a intrat în componența României. Ca urmare, până în 1885, mulți turci au părăsit România, și Dobrogea a suferit o relativă depopulare. România a încercat să repopuleze unele zone cu populație de origine germană. Până în anul 1878, cât timp Dobrogea a făcut parte din Imperiul Otoman, așezările întemeiate de germani s-au bucurat de autonomie administrativă fiind conduse de primari aleși din
Germani dobrogeni () [Corola-website/Science/313887_a_315216]
-
Într-o luptă în fața taberei, Stroe Buzescu îl ucide pe nepotul hanului dar este, la rîndul lui, rănit și moare cîteva săptămîni mai tîrziu. Boierii craioveni și oștile Craiovei pun stăpînire pe țară. În această perioadă are loc o puternică depopulare a Craiovei, mulți craioveni din pătura mijlocie primesc dregătorii sau intră în posesia unor afaceri în București sau în alte zone ale țării. Iar mulți țărani fug de frica legării de glie susținută de Frații Buzești care și-au transmis
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
afectat Șerbia, întotdeauna poporul sîrb a văzut în ele tot atâtea posibilități de a-si dobândi independența. După Pacea de la Șiștov (1791), aproximativ 50. 000 de sîrbi au trecut râul Sava, cerând azil la habsburgi. Pentru a frâna o masivă depopulare, Poartă le-a oferit amnistie și o serie de scutiri. Un numar de egumeni, că cei de la Studenica, si cneji fugiți la Panciova au cerut să se întoarcă în Șerbia. Descoperirea complotului pus la cale de sîrbi și decapitarea unor
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
că un apel la salvarea unor valori inestimabile ale patrimoniului istoric și cultural mondial - renumitele biserici săsești fortificate din Transilvania - amenințat astăzi mai mult ca niciodată prin plecarea masivă a sașilor, care s-a accentuat după căderea comunismului până la limita depopulării totale a unor sate. Din mulțimea de fotografii pe această temă, a ales 2000 pe care le-a publicat în 2009 pe un CD (Schiller Verlag, Hermannstadt - Bonn 2009; ISBN 978-3-941271-29-6). În selecție precumpănește aspectul documentar. Pentru fiecare localitate a
Peter Jacobi () [Corola-website/Science/324844_a_326173]
-
descriu prăpădul făcut la cucerirea Egiptului, de exemplu aceea a coptului Ioan de Nikiou, care descrie cucerirea orașului Bahnasa din Egiptul mijlociu, și impunerea de către Amr a unor impozite înrobitoare, imposibil de plătit de către populație, fapt ce a dus la depopularea satelor și migrația populației rurale spre marile centre, ca Alexandria, pentru a scăpa de agenții musulmani. După perioada tulbure a cuceririi și guvernării militare, califul Omar s-a mulțumit doar să uzeze de sistemul fiscal bizantin deja existent, iar taxa
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
este din punct de vedere științific indisolubil legată de științele geonomice și ecologice." Geonomia studiază aceste adevărate „laboratoare de mediu” ce sunt mediile insulare, care prefigurează „în mic”, ce se produce pe toată planeta "în mare". De exemplu, războaiele și depopularea insulei Rapa Nui (Insula Paștelui sau Isla de Pascua) corespund cu o precedentă creștere demografică excesivă față de resurse și cu dispariția pădurilor, apoi a izvoarelor, iar mai timpuriu, perioada marilor migrații ale popoarelor corespunde cu o răcire și o uscare
Geonomie () [Corola-website/Science/313700_a_315029]
-
Paștelui sau Isla de Pascua) corespund cu o precedentă creștere demografică excesivă față de resurse și cu dispariția pădurilor, apoi a izvoarelor, iar mai timpuriu, perioada marilor migrații ale popoarelor corespunde cu o răcire și o uscare brutală a climei, în timp ce depopularea Europei, între secolele al XIII-lea și al IX-lea î.e.n., corespunde cu erupțiile vulcanilor Thera, Etna și Vezuviu.
Geonomie () [Corola-website/Science/313700_a_315029]
-
din cauza bolii, puricii au căutat altă sursă de sânge, în cazul acesta - oamenii. Astfel, puricii infectați cu bacteria cauzatoare de ciumă prin intermediul șobolanilor, au cauzat moartea a milioane de oameni. Ciuma a lovit și diverse țări din Orientul Mijlociu, conducând la depopulări considerabile și la schimbări ale structurilor economice și sociale. În timp ce s-a răspândit spre Europa de Vest, boala a intrat în Orientul Mijlociu din sudul Rusiei. În toamna lui 1347, ciuma ajunsese în Alexandria, în Egipt, probabil prin intermediul vaselor care călătoreau la Constantinopol
Moartea neagră () [Corola-website/Science/303465_a_304794]