512 matches
-
în soarta lor, într-o dăruire mistică tragediei își purtau ca niște umbre fugărite de furii destinul lor, ceea ce ne face să credem că evreii, ca nici un alt popor, au știut să găsească și fericirea în suferință. Despre numărul evreilor deportați din Dorohoi, informații avem dintr-o situație statistică făcută de conducerea Comunității din Dorohoi către Secretariatul general al Centralei evreilor. Este o recapitulație referitoare la situația evreilor deportați în 1941, care include și evreii evacuați din comunele urbane și rurale
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
176 capi de familie cu 646 de suflete au fost organizați de avocatul Danilov, care obține autorizația de a rămâne în orașul Mighilev plătind subprefetului Moisev suma de 500000 de lei”1090. Potrivit dispozițiilor date de guvernământul Bucovinei, averile evreilor deportați trebuiau să fie inventariate și trecute în patrimoniul statului. De aici interesul și responsabilitatea autorităților locale pentru gestionarea bunurilor rămase de la evrei. Ing.Ioan Pascu, primarul orașului Dorohoi, solicită Poliției Dorohoi la 22 noiembrie 1941 să întocmească tabele privind bunurile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
inventariate și trecute în patrimoniul statului. De aici interesul și responsabilitatea autorităților locale pentru gestionarea bunurilor rămase de la evrei. Ing.Ioan Pascu, primarul orașului Dorohoi, solicită Poliției Dorohoi la 22 noiembrie 1941 să întocmească tabele privind bunurile rămase de la evreii deportați, în special cu prăvăliile rămase de la comercianții și negustorii evrei, precum și o situație a inventarului viu, vitele rămase pe urma evreilor evacuați cu arătarea valorii lor și a locului în care s-au dat în custodie. Se sublinia caracterul urgent
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Argintaru, cu motivația că „trei suflete chinuite și muritori de foame, slabi de suferințe și mizerie, care le-a îndurat în această iarnă, fără căldură și adăpost, fără sprijin”. Reține atenția o petiție adresată regelui Mihai I, în numele femeilor evreice deportate la Moghilev. Direcția Generală a Poliției București, prin ordinul nr.11533 din 15 iunie 1942, trimite petiția la Dorohoi și cere avizul șefului Poliției Dorohoi. La 26 iunie 1942, șeful Poliției Dorohoi, Gh.Pamfil raportează că avizul său este nefavorabil
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Având în vedere cazuri când s-ar fi putut face abuzuri din partea organelor de poliție precum și, din severitatea instrucțiunilor în ceea ce privește executarea muncii obligatorii a evreilor, ministru Marinescu, președintele comisiei, hotărîște ca, într-o altă ședință să se facă revizuirea evreilor deportați, trimiși în Transnistria de Ministerul de Interne și Marele Stat Major. Important este că se hotărăște să nu se mai facă nici o 1113 Ibidem, f.138 și 546. 1114 Ibidem, f.79. 1115 DNASB, Fond PCM. Cabinet civil Mihai Antonescu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1114 Ibidem, f.79. 1115 DNASB, Fond PCM. Cabinet civil Mihai Antonescu, ds.458/1942 1943, f.45-47. 312 deportare de evrei în Transnistria „fără ca această comisie să cerceteze și să avizeze”. Se cere întocmirea unor tablouri complete a evreilor deportați de Ministrerul Afacerilor Interne și de către Marele Stat Major. Deci decizia privind deportarea evreilor nu era un apanaj al Conducătorului statului ci, o aveau în virtutea legilor existente și alte instituții. La 5 ianuarie 1942, Oficiul Județean Dorohoi se adresează Centralei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în Transnistria un număr de 41545 evrei deportați din țară1122 . Față de repatrierea evreilor, în special șeful Poliției, Gh.Pamfil ridică probleme: la 3 martie 1944, acesta se adresează prefectului col.Ioan Barcan, avertizând că, „odată cu readucerea în localitate a evreilor deportați în Transnistria a reapărut problema comunistă care interesează siguranța statului dat fiind că, elementul evreiesc dacă nu este comunist, 90% este cu tendință spre comunism. S-au luat măsuri de strictă și discretă supraveghere a întregii lor acțiuni. În interesul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
casele părintești, în Bolgrad sau în alte localități din sudul Basarabiei - multe, multe rude. Mai trăiau bunicii din partea tatălui și mama vitregă a mamei. Nu a fost un pas fericit această întoarcere, căci în Basarabia ocupată oamenii erau arestați, ridicați, deportați. O rudă destul de apropiată, un respectabil profesor de liceu, a fost dus tocmai în Karaganda (unde de altfel a și murit) pentru „vina” de a se fi (sau a fi fost) înscris la liberali. Privit cu suspiciune, încă de la graniță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Am văzut cum femeile plângeau în hohote pe soldații morți, acolo, în fața gropilor unde erau puși câte cinci numai în cămașă și izmene. Biserica era o fostă magazie de cereale, nu mai era biserică. Locuitorii în marea lor majoritate nemți deportați stăteau în locuințe de câte o singură cameră, din pământ. Bordeie. La întoarcerea la regiment am fost oprit la trenul regimentar unde am lucrat cu plutonierul activ Cocuz Vasile din Vaslui și plutonierul T.R. Krefe Otto, un neamț-austriac care era
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Focșa, N. Groapă, Lidia Arboreanu. La agapa colegială și ora de dirigenție s-a strigat catalogul după evidențele originale. La fiecare Întâlnire erau amintiți profesorii și elevii rămași la Soroca de către Ing. Vatamanu fiul fostului director al liceului A. D. Xenopol deportat În anul 1945. Absolventele liceului Julia Hașdeu din Hotin s-au revăzut pe 27 martie 1987 iar În anul următor la 25 septembrie au participat și foștii elevi ai liceului B. P. Hasdeu din Chișinău. A fost o reuniune impresionantă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
totalitar, de ocupație a comis un șir de crime contra umanității: genocid, represiuni politice, foamete organizată, sute de mii de oameni nevinovați supuși represiunilor pentru convingerile lor politice sau religioase, din motive naționale sau sociale, zeci de mii de oameni deportați În Siberia, condamnați la moarte, la privațiune de libertate, omorâți prin Înfometare sau internați În instituții de psihiatrie. Și dacă această lege a stabilit culpabilitatea regimului comunist sovietic În comiterea unor crime contra umanității, atunci hotărârea parlamentului ales În februarie
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
turiști să vină În Siberia În sezonul primăverii polare. Recensământul din 1989 În Republica Iakuția a Înregistrat 3674 români. Prof. Alexandru Șăltoianu, membru În conducerea Asociației Culturale „Moldova” de la Moscova, fruntaș al mișcării de rezistență din Basarabia, arestat, condamnat și deportat cu grupul de dizidenți În perioada brejnevistă. Oameni de curaj precum Al. Usatiuc, Gh. Ghimpu, Valeriu Graur au creat o organizație ce milita pentru autodeterminare și obținerea drepturilor - limbă maternă, grafie latină, istorie corectă, drapel tricolor, Unirea cu România. Originar
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
această stavilă nu se poate ajunge la deplina unire... Nepoții unchiului Bănuț, verii mei Bercan, despre care nu mai știam nimic, orfani [24] de mamă încă de când erau copii, pierduseră în timpul războiului și pe tatăl lor, protopopul Bercan din Cohalm: deportat și chinuit de unguri pentru atitudinea demnă românească, înnebunise și se prăpădise în cele din urmă într-un spital, pe la Oradea. Coborâți din tren, pe înserate și neputând merge noaptea pe jos, cu geamantanele, până la celălalt capăt al Bucureștilor - mai
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
la exterminare, folclorul deportaților, nedreptatea ce li s-a făcut la întoarcerea acasă sunt consemnate în rubrica „Golgota neamului românesc”, care va concura cu „Pagini din Cartea Neagră a Bucovinei”: Ca un trăsnet din senin de Ion Nandriș, Balada copiilor deportați de Valeriu Zmoșu, Lupul „tovarăș”, Troica de Radu Ieremiciuc, Scrisoarea mamei către fiul refugiat de Aurel Tudor, A fost odată un poet de Vasile Vorobeț ș.a. Liste cu victime ale ocupației staliniste și ale refugiaților în România, tabele cu persoane
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
l-au introdus pe Imre Kertész În curriculumul academic american. În 1998 am predat la Bard cartea sa Fateless (Fără destin), care aduce o tonalitate „obiectivă” cu totul particulară În literatura Holocaustului, chiar În comparație cu Primo Levi sau W.G.Sebald. Deportat ca evreu, condiție pe care pare s-o descopere, cu adevărat, prima dată, tânărul George Koves Înregistrează ceea ce i se Întâmplă, lui și celorlalți, cu o candoare abia atinsă de tristețe, fără a exprima ultragiu moral, suferință sau revoltă, nici
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
au fost deportați în Transnistria pentru că „s-au sustras de la munca obligatorie”, pedeapsă care a durat un an (doc. nr. 180). Prin urmare, este posibil ca cei 248 „infractori” negăsiți în octombrie 1942 să fi fost în cele din urmă deportați, dar nu aflăm nimic despre cei 12.000 de „nesupuși”. De asemenea, în acest document se vorbește despre o pedeapsă de un an, iar Sonia Palty afirmă în mărturia ei că a stat 14 luni în Transnistria. Prin urmare, a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nr. 423.500 al Marelui Stat Major, Secția I, referitor la normele de utilizare la muncă obligatorie a meseriașilor și a conducătorilor auto evrei. 150. Iunie 1943. Nota nr. 28.868 A a Ministerului Afacerilor Interne privitoare la situația evreilor deportați în Transnistria ca infractori la muncă obligatorie. 151. 15 iulie 1943. Nota nr. 100.797 a Corpului 6 Armată cu privire la Ordinul Marelui Stat Major, Secția I, nr. 423.923 din 8 iulie 1943 referitor la ajutoarele acordate evreilor din cadrul muncii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
21 noiembrie 1943. Ordinul nr. 430.756 al Marelui Stat Major, Secția I, referitor la organizarea și gestionarea detașamentelor de evrei. 178. 22 noiembrie 1943. Nota nr. 210.384 a Ministerului Afacerilor Interne, Direcțiunea Ordinei Publice, referitoare la situația evreilor deportați în Transnistria ca infractori la muncă obligatorie. 179. 27 noiembrie 1943. Nota de serviciu nr. 139.167 a Corpului 4 Armată, Stat Major, Biroul 9, referitoare la utilizarea prelungită a evreilor salahori la muncă obligatorie. 180. 7 decembrie 1943. Raportul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din cadrul Primăriei Municipiului București referitoare la pedeapsa ce urmează a fi aplicată evreilor care au absentat de la munca la zăpadă. 218. 16 martie 1944. Raportul nr. 55.093 al Inspectoratului General al Jandarmeriei, Direc țiunea Siguranței, referitor la repatrierea evreilor deportați în Transnistria. 219. 3 aprilie 1944. Nota nr. 600.352 a Cercului Teritorial București, Biroul Evrei, referitoare la îndatoririle ce revin comandanților de detașamente și șefilor de întreprinderi în subordinea cărora se află evrei ce prestează muncă obligatorie. 220. 5
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
iunie 1943; Avem onoare a vă ruga să binevoiți a ne trimite un tabel de evreii evacuați din Transnistria din ordinul Dvs., pentru infracțiuni comise în legătură cu munca de folos obștesc. Tabelul va conține datele următoare: 1. Numele și prenumele evreilor deportați și localitatea de unde provin. 2. Localitățile din Transnistria, în care sunt stabiliți fiecare din ei. 3. Specificarea, în limitele posibilului, dacă actualmente cel deportat, se mai găsește sau nu în viață. Lucrarea de mai sus, ne este necesară în legătură cu operațiunile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fi echipați să se organizeze în detașamente de lucru. 6) În Transnistria ar urma să rămână: - evreii comuniști (lagărul Grosulova) total 619 evrei; - evreii polonezi intrați clandestin în Bucovina și evacuați în Transnistria (numărul urmează a se stabili ulterior); - evreii deportați ca pedeapsă sau cu ordine speciale. Față de conjuctura politică și pentru a nu se da naștere la interpretări dăunătoare ordinei interne și relațiunilor noastre politice, se propune ca operațiunea transferării să se facă treptat și în ordinea următoare: - orfanii de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreii domiciliați în reședințe de județ și la plășile județene pentru cei ce locuiesc în alte orașe. La viză se vor prezenta toți evreii, afară de: a) evreii cari la data de 31 Martie 1944 au împlinit 51 ani; b) evreii deportați în Transnistria și a căror viză se va face după înapoerea lor în interior când din nou vor fi înscriși în controale și încadrați la muncă; c) evreii condamnați - idem după eliberarea din închisoare; d) evreii ce se găsesc în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Nr. 55093 Anul 1944 Luna Martie ziua 16 Inspectoratul General al Jandarmeriei Direcțiunea Siguranței și Ordinei Publice Am onoare a raporta următoarele: În conformitate cu Ordinul Președinției Consiliului de Miniștri, s’a hotărât readu cerea în țară din Transnistria a tuturor evreilor deportați, după cum urmează: 1. - Evreii evacuați din Basarabia vor fi plasați în Județele Bălți și Hotin. 2. - Evreii evacuați din Bucovina vor fi plasați în orașul Cernăuți și în comunele urbane din Județele Storojineț și Cernăuți. 3. - Evreii evacuați din Vechiul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mai degrabă spre consemnarea faptelor și a întâmplărilor în dauna felului în care experiența concentraționară s-a răsfrânt asupra propriei sensibilități. Am oscilat cu privire la dispunerea ordinii interviurilor între ordonarea lor temporală, în funcție de data la care intervievații au fost arestați și deportați, și amplitudinea mărturisirilor. Am optat pentru această din urmă variantă plecând de la ideea că interviurile mai ample vor constitui, pentru ordinea lecturii, un cadru descriptiv mai larg și pentru celelalte. În sfârșit, îmi permit să formulez și o măsură de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
câte o bocceluță. În rest, a rămas tot acasă: veselă, bunuri, mobilă, haine... tot. Animale, păsări, oi, vreo 50 - eram în perioada când fătau oile. Au luat-o și pe bunica cu noi. C. I.: Așadar, a fost și bunica deportată? R.R.: Da. Bunica de pe mamă, Safta Racoviță, stătea într-o bucătărie alături de casă. A stat și ea săraca la Râmnicu Sărat vreo 5 ani deportată. După perioada asta, securiștii au făcut probabil vreo analiză și și-au zis: "ce ținem
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]