384 matches
-
puse în cârcă decât le promova el însuși. Nici teribilismele de care făcea caz nu-mi iscau ropote de aplauze și n-aveam nici un fel de admirație pentru felul în care, mai ales în ultima vreme, împărțea fără discernământ adjectivele depreciative. Vanitatea părea a fi, chiar în forme auto-ironice, un păcat la care această strălucită minte n-a știut să renunțe, deși ar fi fost, în suficiente situații, cazul. Nici faptul că s-a încăpățânat să candideze pentru Senat chiar atunci când
Eleganța sfidării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11338_a_12663]
-
și Republica Moldova. Caracterul festivist și ineficient al aruncării de flori în apele Prutului a fost însă simțit ca aflîndu-se în evident contrast cu nerezolvarea adevăratelor probleme, a gravelor crize politice și economice: s-a creat astfel, de la început, un context depreciativ pentru reutilizarea expresiei. Formula podul de flori (de peste Prut) a căpătat un caracter emblematic, desemnînd în mod succint demagogia politică din raporturile dintre cele două state: "dacă firmele din România, dacă acel capital românesc n-o să se trezească în timp
Pod de flori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17336_a_18661]
-
loaze sau mercur, premierul Vasile toarnă pilonii altei ghidușii: / Podul cu wați de peste Prut" (EZ 1951, 1998, 1). Efectul comic al exemplelor se bazează pe surpriza asocierii contrastante; imaginea pur caricaturală a unui "pod de loaze" este accentuată de caracterul depreciativ și familiar al termenului loază; parodia clișeului subminînd astfel euforia unionistă. Folosirea sintagmelor determină de obicei o extindere metonimică a figurii: evocarea metaforică a unui pod aduce cu sine idei conexe ("s-a prăbușit", "toarnă pilonii"). Sintagma inițială poate fi
Pod de flori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17336_a_18661]
-
mai multe utilizări (în sport, jocuri, alegeri politice) și sub-sensuri, începînd de la descrierea obiectivă a actorului unui eșec pînă la caracterizarea celui care pierde întotdeauna, pentru că nu are calitățile necesare pentru a cîștiga, cuvîntul pare să se fixeze ca termen depreciativ, ca în textul "strigat� a cărui "adresă" e la fel de semnificativă: "ești LOSER LOSER LOSER!!!" (vaidevoi.ro); de aceea apare, desigur, și la vocativ: "panaramă ești tu, losere" (fanclub.ro); "eu le știu mai bine decât tine, losere" (autoshow.ro); "Loserilor
Șmecheri și luzări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12700_a_14025]
-
căratul apei etc. De aici și nemulțumirea stăpânilor gospodăriilor vis-a-vis de slujitorii care se fofilau de la muncile adevărate, preferând să frece mesele cu mentă cât era ziulica de mare. De aici și până la transformarea unei activități domestice oneste într-una depreciativă, distanța a fost extrem de mică.
De unde vine expresia „frecatul mentei” by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63790_a_65115]
-
bou". "Oralitatea scrisă" a Internetului ne furnizează și în acest caz destule exemple de clișee și inovații, de variații pe tema dată a prostiei omenești. Limbajul familiar recurge cu ușurință la superlative ale insultei sau pur și simplu ale caracterizărilor depreciative. Sînt numeroase atestările formulelor prost (sau mai prost) ca noaptea: "ești prost ca noaptea și nu știi în ce te bagi" (agonia.ro); "Ești mai prost ca noaptea și mai retardat ca cel mai handicapat om de pe pamânt!!!" (counter-strike.ro
Prostia Comparată by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12452_a_13777]
-
metonimie "pars pro toto" pentru bere, iar varicele - o metonimie de tipul "rezultat pentru cauză" pentru statul în picioare). Regăsim mecanismul metonimic și în expresia a băga o sârmă "a da un telefon" (în care sârmă e o desemnare metaforic depreciativă a firului de telefon). Tot un fel de "parte pentru întreg" se manifestă în referirea umoristică la mers (și de aici la plecare) prin formula joc de gleznă, folosită în actul verbal de alungare: ciocu' mic și joc de gleznă
Metonimii argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6974_a_8299]
-
Rodica Zafiu În registrul familiarargotic circulă de nu foarte multă vreme o expresie depreciativă atât de simplă, încât trece de obicei neobservată: a fi cu capu’. Formula face parte din categoria foarte numeroasă a expresiilor peiorative care plasează persoanele în zona anormalului, a nebuniei: a fi dus cu sorcova, a fi într-o ureche
A fi cu capu’... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4673_a_5998]
-
oral al internetului: „lumea e cu capu dacă crede așa ceva” (ziare.com); „nu vedeți că omul e cu capu’”? (gandul.info); „e adevărat? eu i-am zis că e cu capu și că nu e adevărat” (tpu.ro) etc. Funcția depreciativă face ca sintagma să fie mai rar de găsit la persoana I, cu referire la vorbitorul însuși; există totuși și atestări autocritice sau autoironice: „deci clar sunt cu capu’... dar de ce nu m-a tras nimeni de mânecă???” (forum.desprecopii
A fi cu capu’... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4673_a_5998]
-
ești cu capu’? unde te crezi să faci atâtea posturi la cârciumă?” (zara.myforum.ro); „băi nene, ești cu capu’?” (ziare.com); „oameni buni, sunteți cu capu’?” (f-news.ro) etc. Cum se întâmplă în genere în astfel de situații, valoarea depreciativă a formulei este mult mai puternică decât nuanțele particulare de sens: de la un caz la altul, a fi cu capu’ poate evoca în mod insultător nu doar nebunia, ci și prostia unei persoane. Expresia a fi cu capu’ lipsește din
A fi cu capu’... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4673_a_5998]
-
discursurile publice - "Stimați cetățeni" - pînă la sintagma repetată obsesiv la judecarea să din decembrie 1989 - "ca simplu cetățean". În limbajul presei de azi, "simplul cetățean" este în genere opus celor ce dețin puterea, în texte dominate de o compătimire vag depreciativa, subliniată de determinările contextuale: "un simbol... al disprețului foștilor puternici ai zilei față de cetățeanul de rînd" ("România liberă" = RL, 2028, 1996, 1); "asista nepăsător la o controversă pe spatele amărîtului de cetățean" ("Evenimentul zilei"= EZ, 1051, 1995, 1). Din toate
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
1051, 1995, 1). Din toate aceste surse, mai cu seamă din conotațiile uzului pentru "ins nedeterminat" și "ins supus legii", s-a constituit tendința de a-l folosi pe cetățean în contexte negative și de a-i asocia o valoare depreciativa. Același proces s-a produs de altfel și cu ins și individ, desemnarea generica fiind în unele cazuri ofensatoare pentru persoana umană. Determinat sau nu, "cetățeanul" nu e privit cu simpatie: "Un individ dubios bagă spaimă în fochistele din cartierul
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
din cartierul Colentina (...) Cetățeanul se furișează noaptea și dă buzna peste fochiste " ("Libertatea" 2199, 1997, 1); "Pe cetățeanul X.Y. îl lasă rece scrierile lui Eminescu." ("Dilemă", 269, 1998, versiunea pe Internet). Și mai puternică mi se pare această nuanță depreciativa în cazul femininelor cetățeana și în special cetățeanca. Ultimul e derivat cu sufixul -că, azi simțit că popular și învechit. (Oscilația formelor feminine este imperfect demonstrată de secvență următoare, în care apare mai întîi un derivat al substantivului cetățeanca: "Focșănenii
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
image, click on Mișto rău de tot, Foarte bună, Bună, Așa și așa or Nașpa" (bbsoft.ro/gallery). Una dintre combinațiile cele mai frecvente în ultima vreme este nașpa rău, care are stabilitatea unui cuvînt compus și sonoritatea unui derivat depreciativ în -ău. În această îmbinare, adverbul rău marchează intensitatea, sporind negativitatea secvenței prin convergența semantică cu adjectivul sau adverbul-centru. Titlul englezesc al unei comedii recente ("I really hate my job", 2007) a fost tradus în română în forma " Am o
Bun rău by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9276_a_10601]
-
genere din modul de circulație orală a cuvintelor la modă: folosite intens, dar imprecis, greu de definit altfel decât printr-o atitudine subiectivă. Cuvîntul haloimăs are, în această atestare a unei folosiri aproximative și stîngaci explicate, un uz adjectival, vag depreciativ, care ar putea fi echivalat contextual prin "aiurit, nebun". Apariția într-un roman important nu i-a asigurat totuși cuvîntului intrarea în dicționarele generale; dacă cel al Academiei (DA/DLR) trecuse deja de litera H, golul de informație ar fi
Haloimăs by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7957_a_9282]
-
înregistrate și unele sensuri dubioase, precum "s-a zis, s-a terminat, nu se mai găsește" (T. Tandin, Limbajul infractorilor, 1993), devenit la Nina Croitoru Bobârniche "terminarea unor produse". E vorba, probabil, de o utilizare accidentală, contextuală, a unui cuvânt depreciativ într-un context negativ (cam ca o imprecație care se încarcă de valori diferite, fără a însemna însă de fiecare dată altceva). Rămîne totuși o problemă: cum s-a trecut, la început, de la ideea de "vis, fantezie" la sensul "aiurit
Haloimăs by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7957_a_9282]
-
aiurit" și mai ales la cel de "dezordine", "învălmășeală"? Dacă prima trecere e ușor de explicat (visarea fiind adesea conotată ironic, negativ, din punctul de vedere al vieții practice), cea de-a doua pare să presupună influențe reciproce între termenii depreciativi, probabil și atracția fonetică produsă de cuvinte precum haos, hal, harababură, halima etc.
Haloimăs by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7957_a_9282]
-
ninge cît vedem cu ochii" (2699). Semnale orale, dependente de existența unei perspective subiective sînt și folosirea prezumtivului ("o fi mai cald, dar...", 2692), luarea unei distanțe față de sursa informației ("în următoarele zile, cică ninge, sufla vîntul...", 2673) sau metaforă depreciativa ("ghiveci" de soare cu ceață", 2676). Frecvente sînt metaforele animiste, în care factorii meteorologici sînt agenți - " Se zbîrlește vîntul" (RL 2116, 1997, 11); "vîntul ne ăomoară" (2014) iar pacientul e subiectivitatea asumată a persoanei I plural ("ne va lovi viscolul
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
iar Caragiale, dimpotrivă. Cel dintîi îl leagă de sensul verbului latin amare, a iubi, și-l folosește în poezii și în scrisori ca sinonim pentru iubită: "Neologismul, întors către obîrșii, este astfel "lămurat" (ar spune I. Budai-Deleanu) de orice pojghiță depreciativă". Caragiale "clatină din temelii" sinonimia cu prieten, bunăoară în schița O conferență, distrugînd cea din urmă pretenție a cuvîntului amic de a fi luat în serios. Asta, după ce procedase la fel cu june (despre care romanticii și Eminescu, printre ei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
în enumerările care vizează efecte stilistice, de pitoresc lingvistic: "Recepțiile, chiolhanurile, agapele, parangheliile, banchetele, festinurile, sindrofiile, cocteilurile, ospețele și dineurile se desfășoară non-stop" (RL 2667, 1999, 1). Scos din contextul comunicativ inițial și folosit ironic, termenul capătă și o conotație depreciativă, produsă de asocierea parangheliei cu un mediu social destul de jos, sărac sau în orice caz needucat: "nu-i mai bine să punem de-o paranghelie cu manele și semințe?" (forum, adevarul.ro, 16.02.2007); " cu gipane de Sfântă Maria
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
social destul de jos, sărac sau în orice caz needucat: "nu-i mai bine să punem de-o paranghelie cu manele și semințe?" (forum, adevarul.ro, 16.02.2007); " cu gipane de Sfântă Maria Mică" (Adevărul, 09-09-2005). În ultima vreme, sensul depreciativ pare să se fi extins; paranghelie este folosit, destul de imprecis, pentru a desemna ironic o manifestare festivă, solemnă sau populară: "Paranghelie bisericească la Camera Deputaților" (atac-online.ro 7.11.2007); " Dacă nu mă înșel a mai fost odată închiriat Atheneul
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
aproximarea unei acțiuni de tipul "aranjament, șmecherie": ŤMisiunea brânzať, o paranghelie de aproape două săptămâni în Italia, pentru care s-a pus la bătaie o bagatelă de vreo 10.000 de euro" (Gândul, 25.09.2005). Extinderea conduce la utilizări depreciative cu sens vag, astfel că e numită paranghelie și e o manifestare (artistică) de slabă calitate, de pildă un festival de film: "totuși impresia este de paranghelie, de chinuială, fără o ținută care să dovedească interesul oamenilor de cultură pentru
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
despre un ardelean care constată "sprinteneala mobilă a "regățenilor""; despre regățeanul care "vorbea cu "puștiule" și cu "bă""; despre regățeanul confruntat cu "oamenii mari ai Ardealului", despre diverse "discuții între regățeni și ardeleni"; într-un exemplu e sugerată și întrebuințarea depreciativă a termenului - "nu-l putuse suferi niciodată pe G.T., un "regățean"". Utilizările actuale ale cuvîntului se bazează pe aceeași opoziție clară - "simplul fapt că te declari regățean deranjează pe ardeleni" (arhiva on-line Adevărul); "prezența în primele două posturi din partid
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
s-ar potrivi la fel de bine multe alte cuvinte cu sens de bază pozitiv (petrecere, sărbătoare, distracție etc.), fără ca aceasta să implice o modificare a sensului lor lexical. În mod oarecum asemănător, substantivul zarzavat (care are mai multe uzuri ironice și depreciative) primește în dicționar sensul secundar "garnitură de flori artificiale cu care se împodobesc uneori pălăriile femeiești", determinat strict contextual de un citat din Bassarabescu: "Ai văzut ce rău îi venea pălăria? Ce era zarzavatul ăla?". La fel de inutilă mi se pare
Divagații (pornind de la litera Z) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16362_a_17687]
-
anglicism ("lucrează ca bar-woman" - RL 848, 1993). în alte cazuri, concurența sufixelor se manifestă în existența a două derivate diferite de la aceeași bază: în acest caz, tendința derivatului în -iță este de a acumula conotații afective, ironice sau chiar ușor depreciative. Deocamdată, în cazul lui făniță, cred că predomină nota glumeață și de simpatie: impresia generală e produsă de percepția derivatului ca nou și neobișnuit, ca și de posibilitatea de confuzie cu valoarea diminutivală a sufixului.
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]