316 matches
-
Aghiresu cretă școlară, de prelucrare cauciuc produse mase plastice și mase plastice chimice intreprin derea "Napochim" Cluj-Napoca - Punct de comună Articole din mase Centrală industrială - lucru Ciucea plastice pentru de prelucrare cauciuc prelucrare fondul pieței și mase plastice mase intreprin derea plastice "Napochim" Cluj-Napoca ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Constantă - Grupul întreprinderilor de industrie locală Constantă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Intreprin- Constantă, Articole tehnice Centrală industrială - derea str. și bunuri de larg de prelucrare cauciuc metalurgica Babă consum din și mase plastice "Energia" Novac cauciuc și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
din mase Centrală industrială - lucru Ciucea plastice pentru de prelucrare cauciuc prelucrare fondul pieței și mase plastice mase intreprin derea plastice "Napochim" Cluj-Napoca ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Constantă - Grupul întreprinderilor de industrie locală Constantă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Intreprin- Constantă, Articole tehnice Centrală industrială - derea str. și bunuri de larg de prelucrare cauciuc metalurgica Babă consum din și mase plastice "Energia" Novac cauciuc și mase Întreprinderea Constantă nr. 165 plastice; "Energia" și str. confecții și Filimon confecții metalice, Sîrbu prelucrări nr. 26 mecanice, întreținere și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
Sîrbu prelucrări nr. 26 mecanice, întreținere și reparații utilaje proprii, verificat și încărcat tuburi cu oxigen și bioid de carbon ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Fabrică Hîrșova Confecții și Centrală industrială de - de cml prelucrări prelucrare cauciuc și industrie mecanice, mase plastice Intreprin- locală întreținere derea "Energia", Fabrica Hîrșova și reparații Hîrșova utilaje ───────────────────────────────────────────────────��──────────────────────────── Consiliul popular al județului Dîmbovița - Întreprinderea județeană de industrie locală Dîmbovița ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Fabrică Tîrgoviște, Vopsele, mase Centrală industrială mixtă de str. plastice, de medicamente, industrie Găești insecticide, cosmetice, coloranți locală nr. 22, ultramarin, si
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
medicamente, din beton satul cromica, oxizi cosmetice, coloranți Badulesti și pămînturi și lacuri-Fabrica colorate, esențe "Victoria" Tîrgoviște alimentare, prefabricate din beton, ambalaje ──────────────────────────────────��───────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Dolj - Grupul întreprinderilor de industrie locală Dolj ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Intreprin- Craiova, Articole tehnice Centrală industrială de - derea de str. din bachelita, medicamente, cosmetice, materiale de Bucovat mase plastice, coloranți și lacuri - construcții nr. 200, saci de poli- Întreprinderea chimică și produse Păltiniș etilena, vopsele Craiova chimice nr. 33, pe bază de ulei, Craiova comună inele ceramice, Ișalnița
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
Întreprinderea chimică "Victoria" București ────────────────────────────────────────────���─────────────────────────────────── - Punct de comună Produse chimice Centrală industrială de - lucru Frumusani medicamente, cosmetice, coloranți și lacuri - Întreprinderea chimică "Victoria" București ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Mureș - Grupul întreprinderilor de industrie locală Mureș ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���─── - Intreprin- Tîrgu Articole tehnice Centrală industrială - derea de Mureș, si repere de prelucrare cauciuc industrie str. industriale din și mase plastice - locală Gh.Doja cauciuc, mase Întreprinderea "Prod- nr. 177 plastice "Prodcomplex" complex" injectate, Tîrgu Mureș Tîrgu poliesteri Mureș armați cu fibră de sticlă, piese turnate și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
medicamente, str. întreținere cosmetice, coloranți Morii și reparații și lacuri - nr. 6 utilaje Întreprinderea de proprii materiale de construcții și produse chimice Craiova ───────────────────────────────��──────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Prahova - Grupul întreprinderilor de industrie locală Prahova ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Intreprin- Ploiești, Confecții și Centrală industrială - derea de str. construcții de medicamente, producție Văleni metalice, cosmetice, coloranți locală nr. 141 prelucrări și lacuri - "Progresul" mecanice, Întreprinderea Ploiești verificări și "Progresul" Ploiești reparații recipienti sub presiune, reparații și revizii curente, periodice și capitale pentru utilaje și instalații; cremă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
sodiu, de medicamente, Mureș nr.6 sulfat de cosmetice, coloranți și comuna aluminiu, si lacuri - Pudu lumînări Întreprinderea Vadului "Progresul" Ploiești ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Satu Mare - Întreprinderea județeană de industrie locală Satu Mare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Intreprin- Satu Mare, Construcții de Centrală de utilaje și - derea de str. Cărei mașini și prelu- piese de schimb pentru industrie nr. 1 și crari mecanice, industria chimică. locală str. SDV-uri și repa- Întreprinderea de piese "1 Mai" Fabricii rații SDV-uri, de schimb și utilaje Satu Mare nr. 46
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
Prefabricate din Grupul de șantiere de - de lucru Suraia beton armat constructii-montaj și prefabricate pentru reparații în industria din beton construcții chimică Borzesti ──────────────────────────────────────────────────────────────��───────────────── Consiliul popular al municipiului București - Grupul întreprinderilor de industrie locală București ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Intreprin- București, Prelucrări Centrală industrială de - derea de str. cauciuc și mase medicamente, cosmetice, industrie Cobalcescu plastice, coloranți și lacuri - locală nr. 9 auxiliari pentru Întreprinderea chimică "Victoria" turnătorie, "Victoria" București vopsele, lumînări, reșapat anvelope, produse dentare, agenți de luciu, esențe alimentare; atelier de întreținere și reparații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
Formație Panciu, Măciniș de Întreprinderea de morărit Măciniș de lucru str. Mare porumb și panificație Vrancea porumb nr. 105 în regim mixt ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al municipiului București - Grupul întreprinderilor de industrie locală București ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Intreprin- București, Băuturi Centrală de legume și - derea de str. Cîmpul răcoritoare, fructe - Trustul produse Moși nr. 5 apă carbogazoasa,întreprinderilor de alimentare umplut sifoane, producere și industria- capsule CO(2) lizare a legumelor și și gheața fructelor, Întreprinderea de produse alimentare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formații București, Amidon și casete Întreprinderea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
județeană de industrie locală Vrancea ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Mărășești, Diferite articole Întreprinderea de - de lucru str. din sticlă sticlărie Azuga Stadionului (ambalaje) nr. 1 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al municipiului București - Grupul întreprinderilor de industrie locală București ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Intreprin- București, Bunuri de consum Centrală industriei - derea de sos. din metal articolelor industrie Iancului casnice București, locală nr. 46-48, Întreprinderea "Metalur- șos. "Metalurgica" București gică" Colentina nr. 192, sos. Fundeni nr. 20, str. Luncsoarei nr. 14, str. Laborator nr. 40 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Atelier de București, Țesături de bumbac Întreprinderea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
easc?) ?i Moldova (care includea Basarabia ? i Bucovina). Rom�nii s? au cre? tinat printre primii. Datorit? pozi? iei lor geografice, au adoptat cre? tinismul prin intermediul Bizan? ului, devenind singurii latini care nu s�nt de riț româno? catolic. Dup? c?derea Constantinopolelui, mul? i greci bizantini s? au refugiat �n principatele rom�ne, care, ajung�nd la o �n? elegere cu turcii, ? i?au p? strat �ntr? o oarecare m? sur? independen? a. Principatele rom�ne au luptat �mpotriva turcilor, dar, d�ndu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
că Iorga s? nu salute. Profesorul respectiv a �ncercat s?? l oblige s?? l salute de mai multe ori la r�nd �n public. Consider�nd o asemenea pedeaps? drept umilitoare, Iorga a refuzat. A fost eliminat, ceea ce �nsemna automat c? derea la examene. Din fericire, familia a reu? it s? ob? în? acceptarea lui că elev bursier la �Liceul Na? ional� din Ia? i28. Bursă �nsemna cas? ? i mas? �ntr? un c? min aflat l�ng? liceu. Iorga avea rude ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
gre? eli (minore) este mare; dar �ncercarea de a stabili semnifică? ia lor este inutil?. Dac? este s? recunoa? tem existen? a unor erori semnificative �n opera lui Iorga, atunci (a? a cum propria lui familie subliniaz?) trebuie s? ne referim la sc? derea general? a calit?? îi. Operele lui de �nceput s�nt cele mai bune. Ulterior, Iorga a �ncercat s? deschid? �orizonturile� ? i o mare parte din celelalte aspecte au trecut pe plan secundar. Iorga a sus? inut �ntotdeauna c? epoca fanariot
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui este demn? de toat? admira? ia (dat fiind c? Iorga nu ? tia s? citeasc? un r�nd �n limba turc?) . Marele lui interes fă?? de subiect, �n? elegerea profund? a acelei Pax Ottomanica ? i intuirea motivelor care au dus la c? derea imperiului fac din cartea această una din cele mai mari opere ale lui Iorga. Turcii o admirau ? i era adesea vizitat de delegă? îi turce? ți. Istoria rom�nilor ? i Istoria rom�nilor pentru poporul rom�nesc (V? lenii de Munte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
str? zile Ia? ului, pe palme, proclama? ia reformei agrare ? i �mpropriet? rirea poporului, spun�ndu? i c? �?tefan cel Mare a dat ? i el p? m�nt osta? ilor lui�. �n aceea? i zi memorabil? , 23 martie 1917, pe la c? derea nop? îi, apelul a fost dus la �Monitorul oficial�. Basarabeanul Buzdugan ? i Secretarul Ambasadei Statelor Unite, Andrews, l? au asigurat pe Iorga c? ru? îi vor r? m�ne lini? ți? i ? i nu va fi nici o repetare a evenimentelor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
generalul C. ? tef? nescu? Amza ministru al ap? r? rîi. Datorit? faptului c? Argetoianu ? i generalul ? tef? nescu? Amza erau oamenii lui Carol, controlul regelui asupra guvernului era aproape total. Partidul lui Iorga a r? mas practic nereprezentat. La c? derea guvernului s? u, Iorga �? i amintea c? , �n timp ce se �ntorcea de pe litoralul M? rîi Negre, �o făt? simpatic? � l? a �ntrebat: �S�nte? i fostul prim? ministru? � �Din nefericire, da�, a r? spuns Iorga. �Cel mai nepopular om din Rom�nia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
amintea c? , �n timp ce se �ntorcea de pe litoralul M? rîi Negre, �o făt? simpatic? � l? a �ntrebat: �S�nte? i fostul prim? ministru? � �Din nefericire, da�, a r? spuns Iorga. �Cel mai nepopular om din Rom�nia�, a replicat față. Dup? c?derea guvernului Iorga, sloganurile viitoarelor alegeri (�n iulie 1932) erau chiar ? i la V? leni de tipul: �Iorga ne? a m�ncat salariile ? i pensiile ? i ne? a luat p�inea de la gur? �. Chiar ? i doamna Catinca a fost obligat? s? suporte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ional ?? r? nesc. �n perioadă 1929? 1932, venitul na? ional al Rom�niei a sc? zut cu 45%, exportul de la 29 miliarde �n 1929 la 14 miliarde, chiar dac? exportul crescuse de la ? apte milioane la opt milioane tone metrice, ceea ce reflectă sc? derea pre? ului produselor agricole. Importurile au sc? zut de la 1.102.000 tone metrice �n 1929 la 450.000 �n 1932. Veniturile statului au sc? zut de la 36 de miliarde la 18 miliarde de lei, �n ciuda faptului c? exporturile de petrol men? ineau o bălan
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nefericire, m? sura aceasta va fi ulterior z? d?rnicit? de lipsă mijloacelor de finan? are58. Nu erau bani nici m? car pentru plata salariilor profesorilor 59. F? r? ? tirea lui Iorga, Argetoianu reducea fondurile destinate educa? iei60. Dup? c?derea lui Iorga, legile lui din acest domeniu vor fi abolite de prietenul s? u, dr. Angelescu 61. Iorga acorda aten? ie ? i �nv??? m�ntului ? i ? colilor minorit?? ilor din Rom�nia. �n timpul campaniei electorale la Cluj, el declară: �Voi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
u cutezat s? abuzeze de numele Majest?? îi Sale�. �S? umileasc? Coroană, aceasta este cea mai aprins? dorin?? a dlui Maniu, dictatul constitu? ional al Rom�niei�. �Dar Coroană are prerogative! �, continuă Iorga amenin?? tor. Iorga s? a bucurat de c? derea guvernului Vaida. �Pr? bu? irea unei aventuri�89. Regelui Carol pu? în �i p? să de acest lucru. Iorga era cel care era �n pericol s? devin? un fel de �c? l?u� respectabil al lui Carol. Alegerile au fost (chiar ? i dup? p
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
modelarea �sufletului� unei na? iuni. (Aceste idei pot fi g? site ? i �n Generalit?? i). Iorga �i descrie pe str? mo? îi �ndep? rta? i ai rom�nilor care au tr? it �nainte de �ntemeierea Romei ? i au d? inuit dup? c?derea ei. Ei s? au integrat �n viitoarea na? iune rom�n? pe durata acestui proces de formare ? i au r? mas neclinti? i �n acest ? inut, care (dup? p? rerea lui Iorga) a fost relativ pu? în influen? at de c? tre slavii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Asia. Cealalt? lucrare a sa, Bizan? dup? Bizan? era versiunea rom�n? , �ntocmit? de doamna Liliana Pippidi? Iorga dup? originalul Byzance apr�s Byzance (Bucure? ți, 1933), constituie o extindere logic? a ? colii sale filosofice: prezen? a ? i continuitatea �postum? � (dup? c?derea Bizan? ului) a ideilor ? i institu? iilor bizantine din Principatele Rom�ne erau continuitatea Imperiului Român. Trecutul rom�no? bizantin era deci perpetuat de c? tre Principatele Rom�ne, acestea reu? ind s? p? streze valorile româno? bizantine (adic? europene
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
suficient de �nc? p?? �nat ? i de naiv că s? considere ac? iunea Italiei drept o consecin?? a faptului c? �Fran? a votase la Liga Na? iunilor �n favoarea sanc? iunilor impuse Italiei �n timpul r? zboiului din Etiopia�3. A urmat c? derea Parisului. Diviziile de elit? SS au m? r?? luit �n pas de g�sc? de? a lungul celui mai frumos bulevard din lume, trec�nd pe l�ng? Flac? ra ve? nic? de sub Arcul de Triumf. Că majoritatea intelectualilor, Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Legiunii�. Prim? ministrul era inginerul Ion Gigurtu, un prieten al Axei, iar ministru de Externe era Mihai Manoilescu. Toate acestea nu au dus la modificarea aranjamentelor pactului sovieto? nazist; era (cum �i spunea Manoilescu) �guvernul Disper? rîi Regale�. Odat? cu c? derea Fran? ei ? i retragerea britanicilor de pe continent, spadă care ap? ra Rom�nia Mare a c? zut. A urmat o s? pt? m�n? �ncordat?. Toat? lumea sim? ea apropierea tragediei 8. Doamna Liliana �? i amintea starea de spirit a tat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
discreditat. Dilemă Rom�niei era dilemă etern? a na? iunii mici: �H�cha sau Mannerheim? � �ntrebare r? mas? f? r? r? spuns p�n? c�nd Carol l? a chemat pe Generalul Antonescu. Antonescu fusese ? inta multor ofense din partea Camarilei de la c? derea lui �n dizgra? ie, �n 1938. Fusese surghiunit la m? n?știrea Bistri? a ? i doar interven? iile conjugate ? i prompte ale ambasadorului german Fabricius ? i ale doctorului Neubacher pe l�ng? Carol (�n ap? rărea lui Antonescu) �i salvaser? via? a. Acum �ns
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]